Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)

1970-11-22 / nr. 6925

Pag. a 2-a EXPRESIE A APLICĂRII CONSECVENTE A NORMELOR DEMOCRATICE IN VIAȚA DE PARTID DOBROGEA NOUA Nr. 6925 Contribuie la PERFECȚ­ION­AREA FORMELOR ȘI METODELOR DE CONDUCERE A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI ECONOMICE ȘI SOCIAL-POLITICE CUM FUNCȚIONEAZĂ SPIRITUL PARTINIC t­in activitatea organizațiilor de masa ?1 frPETROL" Este cunoscut și nu mai insistăm deci asupra rolului organizațiilor de masă și obștești, prin intermediul cărora partidul realizează și menți­ne legătura strînsă cu toate cate­goriile de oameni ai muncii și le mobilizează in lupta pentru făuri­rea societății socialiste multilateral dezvoltate. De aceea, în adunări și conferințe își găsesc locul bineme­ritat aprecierile privitoare la acti­vitatea sindicatelor și a organizații­lor U.T.C., a comitetelor și comi­siilor femeilor, a comuniștilor aleși în conducerea organizațiilor de ma­să și obștești. Lucrările conferinței organizației de partid „PETROL“ se caracteri­zează și ele printr-o analiză res­ponsabilă a factorilor care au con­tribuit la realizările obținute sau al căror aport n-a fost tocmai pe măsura cerințelor. Insistînd mai puțin asupra rezultatelor meritorii care s-au înregistrat intr-adevăr, in activitatea acestui colectiv, darea de seamă și dezbaterile au subliniat un fapt care trebuie să dea de gindit organizațiilor de partid de aici, co­mitetului sindicatului și comitetului U.T.C., precum și comitetului de direcție , anume, acela că față de anul trecut numărul zilelor­ om ne­utilizate în producție nu numai că­­ n-a scăzut, ci a crescut cu peste 400. Enunțînd o parte din cauzele aces­tui fenomen, conferința a apreciat că atit munca politică desfășurată de organizațiile de partid cât și ac­țiunile întreprinse pe linia organi­zațiilor de masă nu s-au caracteri­zat prin eficiență. S-au întreprins, s-a arătat, unele activități care, fie că n-au fost axate suficient pe sa­tisfacerea unor cerințe reale de la locurile de muncă, fie că n-au fost duse pînă la capăt ori nu li s-a urmărit efectul, s-au soldat cu re­zultatele despre care am amintit. Organizațiile sindicale s-au ocupat slab, sporadic de îmbunătățirea dis­ciplinei, organizațiile U.T.O. s-au complăcut în discuții sterile despre disciplină astfel că totul s-a desfă­șurat, am putea spune, de la sine. Firește, în conferință s-a apreciat ca nesatisfăcător modul cum au în­țeles membrii de partid aleși conducerea organelor sindicale nu de tineret să-și îndeplinească man­di­datul respectiv. „Ne-am ocupat mai mult de or­ganizarea ședințelor și de încasarea cu regularitate a cotizației sindica­le, recunoștea în cuvintul său, tova­rășul Stelian VOICULESCU, preșe­dintele comitetului sindicatului“. Si­gur, am putea adăuga noi, nimeni nu contestă importanța ședințelor (pregătite cum trebuie, desfășurate operativ, soldate cu propuneri cunoștință de cauză pentru îmbună­vi­tățirea muncii), dar a neglija pe de altă parte ceea ce este esențial, a­­dică munca politică vie, la obiect cu oamenii, dezbaterea problemelor arzătoare ale producției și stabili­rea pe loc de măsuri cerute de via­ță, înseamnă, de fapt, activitate su­perficială de pe urma căruia nici nu poți emite pretenții la eficiență. „De altfel, spunea în continuare to­varășul Voiculescu, atit hotărîrile luate de organizațiile de partid cit și cele stabilite de comitetele sin­dicale sunt abandonate destul de re­pede, înfăptuirea lor nu este urmă­rită de organele respective“. Or, a lua­t hotăriri numai așa pentru a te afla în treabă înseamnă a-ți crea doar iluzia că ai intervenit în re­zolvarea cutărei sau cutărei pro­bleme. De aceeași părere s-au do­vedit a fi și alți participanți la dez­bateri, printre care Horia FURDUI, inginerul șef al I.C.L.P.P., Stan MAZILU, tehnician, Ioan BUZDU­GAN, șef de serviciu, Petre BU­JAN, tehnician, Mustafa NEAZI, manipulam și alții. Opinii asemănătoare s-au expri­mat în conferință și în ceea ce pri­vește activitatea organizației U.T.C. Și acesteia îi sunt caracteristice munca la general, lipsa de interes pentru folosirea unor mijloace de influențare care să răspundă mai bine cerințelor, să fie mai atracti­ve. Pentru noul organ ales de confe­rință se pune așadar problema ea, în contextul preocupărilor urmă­rind mobilizarea activă a colecti­vului de lucrători din unități, re­medierea neajunsurilor cunoscute să acorde o atenție specială îmbu­nătățirii conducerii organizațiilor de masă. NOBILA MISIUNE DE AP­AR­A­TOR AL SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI SPITALUL UNIFICAT CONSTANȚA Cultivarea în rândul ca­drelor medico-sanitare a conștiinței nobilei lor mi­siuni sociale, a trăsături­lor etice de care este in­disolubil legată exercita­rea profesiunii lor, con­stituie principala îndato­rire a organizațiilor de partid din instituțiile spi­talicești. Aceasta a ieșit pregnant in evidență și cu prilejul conferinței or­ganizației de partid de la SPITALUL UNIFICAT DIN CONSTANTA. Orientate in spirit cri­tic și autocritic, discuții­le pe marginea dării de seamă au fost vii și in­teresante. „Nu este sufici­entă doar constituirea un­nul comitet al Uniunii so­cietății de științe medica­le, spunea dr. Fusu PI­­MEN. Este necesar să-l și sprijinim și, in același timp, avem obligația să a­­tragem în activitatea lui tot mai mulți medici ti­neri. Biblioteca de speci­alitate a comitetului este bogată, însă nu în sufi­cientă măsură studiată de cadrele medicale pentru ca acestea să fie în pas cu rezultatul cercetărilor științifice“. Vorbitorul a propus să se găsească po­sibilitatea realizării unui contact intre medic și bol­nav și după ieșirea acestu­ia din­ spital, în scopul ob­servării și studierii evolu­ției bolii în mod direct și nu prin intermediul altor cadre medicale. Dr. Elena VOINESCU arăta în cuvintul său că nu peste tot și întotdeau­na există o coeziune în relațiile de lucru ale or­ganizațiilor de partid cu medicii de servicii. Cir­cumscripțiile nu țin strînsă legătură cu spita­­­lul, exigența față de lip­suri lasă încă de dorit. — Este timpul ca întreg corpul medical să urmă­rească, in afară de canti­tate, calitatea pregătirii cadrelor medii sanitare, a spus printre altele dr. Gheorghe NECULA, să se acorde mai multă grijă pregătirii acestora, iar cir­cumscripția sanitară să fie cuprinsă în sfera de acti­vitate a spitalului. Vor­bind despre problemele profilactice acesta a cri­ticat faptul că medicii sto­matologi evită consultații­le la copii. In acest caz se ridică problema : cînd fa­cem profilaxie stomatolo­gică, atunci cînd omul a ajuns la etatea cînd nu mai are dinți ? Mai mulți participanți la discuții au ridicat pro­blema disciplinei de partid și profesionale. Printre cei aproape 3.000 de sala­riați sînt unii care anani­­f­estă lipsă de grijă și in­teres față de bunurile spi­talului. Este necesar ca membrii comitetului de partid, toți comuniștii să desfășoare o muncă conti­nuă de educație în rândul tuturor salariaților pentru a le imprima respect și multă grijă față de bol­navi și bunurile materi­ale încredințate. Marele public așteaptă masuri corespunzătoare I. T. C. Conferința organizației de par­tid de la întreprinderea de trans­porturi in comun din Constanța a reliefat pe larg posibilitățile e­­xistente pentru practicarea unui transport eficient și civilizat. — Strădanii se fac zilnic, spu­nea comunistul I. MUSCĂ. Cu a­­celeași materiale și cu același per­sonal, s-au înregistrat succese des­tul de mari. Asta nu înseamnă, insă, că nu mai sînt nici un fel de resurse. Nu întotdeauna se pleacă cu mașinile bine verifica­te în cursă, ceea ce atrage după sine întîrzieri și dereglarea gra­ficului. De asemenea, inginerul I. FRANGU, sublinia cit este de important ca fiecare lucrător de la I.T.C. să înțeleagă că această în­treprindere trebuie să slujească marele public in cele mai bune condiții. Nici un fel de rezul­tat, fie el cât de spectaculos, nu poate să fie luat in considerație, dacă nu este pus în relație cu pă­rerile cetățenilor. „Să fim drepți, spunea Nicolae GRECU, nici n-am făcut totul pentru dispariția co­mentariilor nefavorabile la adre­sa I.T.C. Aceste comentarii sunt generate de faptul că munca e­­ducativă lasă încă de dorit, aceas­ta și datorită lipsei de condiții e­­lementare pentru desfășurarea ei. Aprecierea comuniștilor că, din acest punct de vedere, comitetul de partid nu a dat dovadă de multă stăruință, ni se pare pe de­plin justificată. La I.T.C., mai mult ca oriunde, se simte nevoia unei susținute munci educative. Și dacă avem în vedere că cei peste 2.000 de salariați sunt dis­persați, ne dăm seama cât de ne­cesar este să se întreprindă ceva concret pentru organizarea mun­cii educative. Alți vorbitori, printre care Emil DUMITRAȘCU, Ion CHIRIAC, Gheorghe MIN­ALCEA, au arătat că buna servire a publicului că­lător, depinde în mod hotăritor de starea tehnică a autobuzelor, troleibuzelor și taximetrelor. Or, dacă multe din acestea stau in aer liber, din cauza lipsei spațiu­lui de garare, nu se poate vorbi de prelungirea vieții mașinilor. Se pare că domină credința că in fe­lul acesta, se fac economii. La prima vedere așa s-ar părea. Din­colo de aparențe, lucrurile stau altfel. Ceea ce s-ar investi în con­strucția unui garaj, s-ar scoate din economii la piese de schimb și la prelungirea ciclului mașinii, întărirea disciplinei a constitu­it un alt subiect care a polarizat multe discuții. „Dacă taxatoarele se mai angajează în discuții ne­principiale cu publicul, dacă șo­ferii nu respectă graficul, iar taxi­­metriștii au fel de fel de atitu­dini, nimeni nu ne dă dreptul să concluzionăm că lucrurile merg bine la capitolul disciplină“, spu­nea directorul întreprinderii, Con­stantin RUSAL. Conducerea întreprinderii are o­­bligația să aplece mai mult ure­chea la propunerile oamenilor, să le creeze condiții de muncă cores­punzătoare și să ia măsuri hotă­­rite cind constată abateri. Caracterul de lucru al confe­rinței a reieșit și din faptul că în lumina analizei făcute s-a stabi­lit o seamă de măsuri concrete, care, puse în practică de către no­ul organ ales, vor da rezultate bune și vor face, așa cum și-au manifestat dorința și participanții la conferință, să se îmbunătățeas­că relația public-întreprindere. Se știe că la T.A.P.E., alături de rezultatele bune obținute de la an la an, mai coexistă și o seamă de lipsuri, unele „vechi« de cînd lu­mea. Deci, ținînd seama de aceste lucruri, ne-am așteptat ca la con­ferința de partid, care a avut loc recent, aceste lipsuri, ce tind să se cronicizeze, să fie dezbătute un spirit critic și autocritic pentru ca în baza acestor discuții să se poa­tă stabili cele mai bune măsuri de remediere a lor. Dar, nu s-a intimplat așa, deși nu putem nega faptul că darea de seamă a oferit cîteva puncte de sprijin pentru vorbitori. Pe bună dreptate, s-a arătat că Trustul alimentației publice locale este întreprinderea cu cel mai nu­­meros beneficiar­ public și deci toate discuțiile trebuiau purtate în această lumină. Unii, punîndu-și întrebarea dacă este trustul ca­pabil să satisfacă la modul cel mai exigent posibil cerințele consuma­torilor, au răspuns că, in ciuda u­­nor rezultate obținute în ultimul timp, încă nu se poate face o afir­mație categorică. Este trustul o unitate rentabilă, care să asigure beneficii substanțiale? Cum se fa­ce educația lucrătorilor și ce mă­suri au fost stabilite pentru ea, de ce nu am spune-o deschis, mi­ca și marea ciupeală să nu mai găsească acolo teren fertil? Iată întrebările la care trebuia să dea un răspuns concret conferința de partid pentru ca, in raport de a­­cestea, să fie stabilite și măsurile de rigoare. Căutând să răspundă acestor în­trebări, participanții la discuții au arătat că era necesar să se por­nească de la unele realități, și anu­me de la faptul că unitățile T.A.P.L. au o rentabilitate foarte scăzută. Pe primele 9 luni ale anu­lui, totalul beneficiilor peste plan la producția­ de bază se ridică la 4.000 lei. Ați citit bine­ 4.000 de lei. Comentariile sunt de prisos. Ne-am fi așteptat ca, atunci cînd a luat Nicolae ELENA cuvintul, tovarășa de la serviciul personal, unde se petrec atîtea fapte „spectaculoase“ (dispariții de dosare, angajări cu anteceden­te penale, dosare incomplete, „schimbări“ intervenite peste noapte etc.) să pună punctul pe i. Dar, nu s-a intimplat așa. Tova­rășa Nicolae a relevat doar că „Organizația noastră de bază a avut lipsuri. Nu s-a făcut totul. Puțini oameni au participat la în­­vățămîntul de partid. Repartiția cadrelor și recrutarea lor nu s-a făcut bine“. Nici un cuvînt despre șeful serviciului care a fost schim­­bat, nici un cuvint despre nea­junsurile de aici. In alte cazuri, cînd cineva a fost criticat în darea de seamă, au să­rit în ajutor... apărătorii. Iată un exemplu: Deși s-a arătat că responsabilul D. Span a fost sancționat pentru abateri, s-a găsit cineva (subordonata sa, Biorica ȘERB­AN), care mai, mai să-l facă erou. Cu asemenea glo­rificări gratuite, nu se vor mișca lucrurile din loc. Un alt vorbitor, tani ANASTASE, se întreba foarte nedumerit cum de beneficiile sunt așa de mici, că... „doar se face totul pentru a se scoate cu­ mai mulți bani“. Nici un cuvînt însă despre utilajele de zeci de mii de lei care stau nefolosite în unitatea pe care o conduce (restaurantul gării). Intr-adevăr, mulți delegați s-au mirat că lucrurile nu merg bine. Dar ea să meargă bine, era nece­sar ca organizația de partid să-și facă simțită prezența in fiecare zi. Or, acest lucru nu s-a intim­plat. Membrii de partid au fost nejudicios repartizați pe sectoare. Sunt unități unde nu există nici un membru de partid, iar in alte jocuri eite 3—4. Ușor a trecut cu vederea conferința și peste lunga inactivitate a organizației U. T. C. care, timp de 6 luni de zile, n-a avut nici secretar și n-a ținut nici o adunare. Noului comitet ii re­vin sarcini importante. El va tre­bui să muncească în așa fel, nicit fiecare membru de partid să știe că poartă răspunderea pentru tot ceea ce se întâmplă un trust. Critica și autocritica, doi delegați care nu au avut acces la conferință Spre un nivel superior de eficiență! Deși la întreprinderea de pro­duse alimentare și textile sarci­nile de plan la principalii indica­tori au fost realizate, conferința a apreciat că trebuie găsite, in continuare, noi căi pentru ridica­rea eficienței activității economi­ce, pentru sporirea competitivitâ­­ții produselor. Tovarășul Gheorghe RUSU, de pildă, a propus să se înființeze un cabinet tehnic care să studieze inovațiile și raționali­zările valoroase, să analizeze po­sibilitățile de modernizare a pro­ducției în unele locuri de muncă. ..Realizările obținute, spunea tova­rășa Elena CIOCAN, șefa secției textile, constituie pentru comuniști, pentru întregul colectiv, un motiv de satisfacție. Totuși, comitetul de partid trebuie să acorde o a­­tenție mai mare muncii de edu­care a tuturor muncitorilor, in special a tinerilor. Faptul că sec­țiile de produse zaharoase, bioxid de carbon, sticlărie, mase plastice, corpuri luminoase, pe primele 10 luni ale anului curent, nu și-au îndeplinit planul de producție, se datorește nu numai cauzelor o­­biective (lipsă de materie primă, problemă care nici in prezent nu a fost rezolvată), ci și unor cau­ze subiective ca, de pildă, lipsa manifestată de unii șefi de secție in organizarea locului de muncă“. — Deși comitetul de partid, spu­nea tovarășul Petre RĂDĂCINA, cunoștea faptul că in trimestrul I din acest an s-au înregistrat 106.452 ore-om muncă suplimenta­ră și în aceeași perioadă s-au în­registrat 129.253 ore-ori neutiliza­bile in producție, din care in ma­joritate învoiri, concedii fără pla­tă, lipsuri nemotivate etc., nu a urmărit cum conducerea întreprin­derii a aplicat hotărîrile luate in scopul prevenirii acestei stări de lucruri. Ca urmare, lipsurile­­ de natura aceasta s-au perpetuat. Mai mulți delegați au criticat, pe bună dreptate, comitetul de partid pentru lipsa creării unor condiții optime celor ce frecven­tează diferite forme ale invăță­­mintului de partid. De pildă, la secția textilă nu s-a asigurat nici măcar numărul de scaune sau bănci necesare cursanților. Or, în aceste condiții, e greu de imagi­nat că invățămîntul de partid se poate desfășura la u­n nivel ridi­cat. Dimpotrivă, dezbaterile au loc in fu­gă, eficiența este încă scă­zută. Pentru anul 1971, sarcinile de producție sunt mult mai mari. De aceea este necesar ca noul comi­tet de partid, să folosească in ac­tivitatea sa toate metodele și for­mele de muncă politice capabile să mobilizeze întregul colectiv la îndeplinirea sarcinilor ce stau in față, atit cantitativ, cât și calitativ. CN­MNIIȘIII Miliții SIHCRIU­ VIITORULUI IN Adunarea generală a organizației de partid din cadrul I.A.S. Ostrov, pentru darea de seamă și alegeri a avut ca dominantă a dezbateri­lor spiritul de analiză multilate­rală a posibilităților de creștere a producțiilor în toate sectoarele, reliefindu-se cu același prilej re­zervele ce trebuie puse in valoare pentru asigurarea unor producții la nivelul sarcinilor și exigențelor sporite, așa cum se prezintă ele pentru anul viitor, primul an al noului cincinal. Este știut că I.A.S. Ostrov este una dintre cele mai mari unități producătoare de struguri de masă, cu sarcini deosebite pentru export, avind in același timp, ca activități adiacente, creșterea oilor cu lină fină (peste 11.000 oi), cultura po­rumbului și a griului. Dar, anul acesta sarcinile de plan au fost îndeplinite și depășite numai la cultura porumbului. Sigur, au e­­xistat și condiții speciale, cauze obiective — respectiv calamitarea in bună parte a culturilor. Dar nu poate fi trecut totul numai pe sea­ma acestora. Atit darea de seamă cit și numeroși vorbitori au criti­cat cazurile de indisciplină in muncă, fluctuația mare a cadrelor, slaba preocupare pentru ridicarea calificării atit a cadrelor medii cât și a muncitorilor, insuficienta muncă de educație desfășurată de organizația de partid, „întreprin­derea noastră — spunea tovarășul Petre CIUTACU, economistul șef — a suferit, este drept, daune mari după urma calamităților. Dar, tre­buie să reținem că tocmai in aces­te condiții nu am făcut totul pen­tru diminuarea pierderilor, dovada existând in rezultatele inegale ob­ținute de ferme cu aceleași con­diții. De pildă, cele Í ferme din sectorul Lipnița“. „Nerealizările din sectorul ovin (ferma nr. 13) — așa cum arăta tovarășul Nicolae JOLDEȘ -- nu pot fi puse în nici un caz pe sea­ma unor condiții obiective. Aici se amină de la an la an problema unei riguroase selecții, nu s-a re­zolvat nici până în prezent — deși se discută mereu — problema per­manentizării ciobanilor și a asigu­rării condițiilor optime pentru hră­­nirea rațională și adăpostirea oilor mai ales pe timpul iernii“. În fermele nr. 12 și 15, ca și in altele, au existat multe cazuri­­ indisciplină. Ele au fost sancțio­nate la timpul cuvenit prin măsuri administrative, dar organizația de partid nu a pus in discuție măcar aceste cazuri pentru ca din ele să se facă o problemă de educație pentru întregul colectiv. De altfel, este semnificativ in acest sens și un alt fapt, acela că in ma,imita­­tea organizațiilor de bază din fel­ine nu s-au ținut in ultimul an decit 2—3 adunări generale, deși, cum se vede, existau suficiente probleme care necesitau dezbateri colective, măsuri concrete care să ducă la îmbunătățirea situației. Tovarășii Marin Mazilu, Marin Popa, Petre Mișcă, Dumitru Boga, Nicolae Joldeș și alți membri ai comitetului de partid care au răs­puns direct de îndrumarea unor organizații de bază s-au mulțumit doar să constate lipsurile din ac­tivitatea acestora, fără a întreprin­de nimic pentru îmbunătățirea si­tuației. Criticând cu asprime lipsurile ce au existat in activitatea organiza­ției de partid, comuniștii din ca­drul I.A.S. Ostrov au analizat te­meinic posibilitățile pentru înde­plinirea exemplară și depășirea sarcinilor de plan pentru anul vii­tor, la toți indicatorii, au făcut propuneri prețioase care să asigu­re eficiență economică superioară in toate sectoarele de producție, pentru îmbunătățirea substanțială a muncii de partid în toate com­partimentele, așa incit organizația de partid să devină intr-adevăr conducătorul politic, factorul dina­mizator ai­ întregii activități din I.A.S. Relatări de : G. STOIOVICI, G. MORARU, I. GHIȚĂ, I. CÎMPEANU

Next