Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)

1970-11-26 / nr. 6928

Anul XXIII, nr. 6928 ! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI - VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Joi, 26 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani COSPODAMMA FURAJELOR - o problemă care interesează toți factorii de răspundere din cooperativele agricole • „Risipitorii*1 să învețe neapărat din experiența negativă a anilor trecuți • Mărunțirea și prepararea grosierelor, o indicație care trebuie absolut respectată • Evidența precisă, gestionarea, grămuirea fiecărei rații — atribute ale bunei gospodăriri a furajelor. Obținerea de către cooperatorii de la Palazu Mare și Anadalchioi a unor producții medii de peste 2.000 litri lapte de la fiecare vacă fura­jată, la Straja și Topraisar peste 6 kg lină, iar la Cobadin, Oltina și Ostrov sporuri mari la animalele puse la îngrășat, se datoresc faptu­lui că atît consiliile de conducere, cit și specialiștii s-au ocupat in mod permanent de asigurarea unei pu­ternice balanțe furajere, s-au în­grijit de gospodărirea judicioasă a furajelor. Ca urmare, producțiile și veniturile membrilor cooperatori au crescut în mod substanțial și au fost cu atit mai binevenite, cu cit zoo­tehnia este unul din puținele sec­toare agricole care produce și iar­na. Pentru perioada de stabulație din acest an, cooperativele agricole din județul nostru au de furajat un nu­măr mare de animale : 92.000 bo­vine, peste 430.000 ovine, 130.000 porcine și 610.000 păsări. Deși nu­mărul de animale este în creștere de la un an la altul, cantitățile de furaje asigurate sunt nesatisfăcă­toare. Aflăm de la Direcția agricolă județeană că exceptând grosierele, la nici un sortiment balanța fura­jeră nu e realizată. Aceasta presu­pune, cu atît mai mult, ca pretutin­deni furajele să fie bine gospodă­rite, evitîndu-se la maximum risipa și luindu-se măsuri energice pentru ridicarea valorii nutritive a grosi­erelor prin tocare și măcinare, prin prepararea acestora folosindu-se un adaus de uree, saramură, melasă etc. Ce s-a desprins din raidul-anche­­tă organizat zilele trecute în mai multe cooperative agricole din ju­deț in legătură cu gospodărirea fu­rajelor ? La Topraisar toate fura­jele grosiere sînt preparate înainte de a fi date în hrana animalelor. Atît aici, cit și la Mircea Vodă, Stra­ja, Palazu Mare și Pecineaga, se ți­ne o strictă evidență a consumului, intervenindu-se operativ acolo unde se semnalează depășiri. La Adam­clisi vizităm cîteva grajduri cu vi­ței puși la îngrășat. Apreciem îm­preună cu Florea Neacșu, președin­tele cooperativei agricole activita­tea de aici privind sporul obținut zilnic la viței și ritmicitatea cu ca­re s-au livrat aceștia către stat. Din discuțiile purtate cu îngrijitorii, re­zultă că zilnic vițeii puși la îngrășat acumulează un spor de 600—700 gra­me, existînd exemplare care cîștigă și peste un kilogram pe zi. Am re­marcat preocuparea îngrijitorilor în legătură cu prepararea furajelor grosiere, grija lor ca animalele puse la îngrășat să fie valorificate in­tr-un timp cit mai scurt. Iată însă, că în legătură cu modul cum sunt folosite furajele, n-am­ aflat prea multe lucruri (și, din păcate, cele aflate sunt negative). Nici Ion Ră­­ceanu, cooperatorul care a primit sarcina gospodăririi furajelor, nu ne-a convins că există o preocupa­re susținută in acest domeniu. „Oa­menii își iau singuri din depozit fu­rajele de care au nevoie, în baza un Raid-anchetă realizat de : Lt. MIHAI G. KAIALI (Continuare în pag. a II-a) Raid-anchetă INI PRACTICA PEDAGECICA Un dascăl nou aplică metode vechi Și cu alte ocazii, ziarul nos­tru a discutat în termeni critici apucăturile unor cadre didactice, in al căror arsenal pedagogic, au fost introduse și formele du­re, le-am zice brutale, pentru a întări, chipurile, disciplina in școală. Dar oricii de singulare ar fi cazurile de bătaie în școli, ele sînt, trebuie să recunoaștem, respinse de părinți și cu atit mai vehement refuzate de pe­dagogii adevărați. La Școala generală din Bănea­­sa, cu numai cîteva zile in ur­mă, elevul Au­rel Alimăneanu din clasa a Vl-a mi este invitat în fața profesorului Octavian Zam­fir. Elevul avusese abateri de la disciplina școlară și acum se gă­sea în fața unui „complet“ de judecată pus să-l cheme la or­dine pe indisciplinat. „Dezbate­rile“ au avut un preludiu furtu­nos. S-a făcut apel la întregul arsenal lingvistic de care este capabil profesorul Zamfir cind se găsește sub presiunea nervi­lor, și, astfel, necumințitul ca­det al școlii este introdus in... atmosferă. Urmează apoi adevă­ratul „conținut“ al lecției. O sfintă păruială, că vorba pro­verbului, „Bătaia este ruptă din rai La numai două sau trei zile de la consemnarea evenimentu­lui, participau la adunarea ge­nerală de partid. Se discutau as­pecte ale muncii de educație în rândul uteciștilor și pionierilor. Mulți dintre vorbitori, printre care comandanți ai unităților de pionieri, alte cadre didactice cu experiență in munca instructiv­­educativă, făceau ample consi­derații în legătură cu modalită­țile de apropiere a învățătorului sau profesorului de viața și pre­ocupările tineretului școlar. „De­pinde de noi, de căldura cu ca­­re-i înconjurăm pe copii, de în­țelegerea cu care ne apropiem de ei, de universul lor, pentru a-i conecta la problemele ma­jore ale procesului complex ce-l presupun instrucția și educația“, spunea unul dintre comandan­ții unității de pionieri. Atunci profesorului Octavian Zamfir i s-au pus cîteva între­bări : — Sînteți cumva încunoștiin­­țat că in școala dv. a fost bă­tut un elev ? — Nu, nu știu nimic! a venit prompt răspun­sul profesorului. ref — Bine dar Au­Alimănea­nu din clasa a Vl-a s-a prins chiar împotriva dv. — A. da ! — Atunci ? — Trebuie să știți că este un elev indisciplinat, a avut multe abateri și nu l-am bătut chiar așa de rău... Intrerupem aici dialogul și vom adăuga, să se înțeleagă o dată pentru totdeauna, că peda­gogia modernă, cu atît mai mult pedagogia care guvernează în­­vățămîntul în școala noastră, exclude cu desăvîrșire metoda bitei. Aceasta din urmă nu are nimic comun cu normele care stau la baza procesului de edu­cație comunistă a tineretului școlar, ci, mai degrabă, pune în evidență slaba pregătire peda­gogică a unor cadre didactice, ține, în ultimă instanță, de pri­mitivismul relațiilor dintre elevi și unii profesori. Considerăm că astfel de cadre didactice — cum mai spuneam și la început, foarte rare în șco­lile noastre — trebuie să­ fie che­mate la ordine cu toată severi­tatea. Emil ZĂLOG ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV Al C.C. al P.C.R. SI A CONSILIULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consi­liului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bu­getului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvintarea va fi dată publici­tății. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de mă­suri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Ni­colae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, con­ducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., me­canizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptând măsuri corespunzătoare. COMUNICAT în perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Se­­siunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inun­dațiilor din primăvara acestui an în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlătura­rea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, inte­­lectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru în­vingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zone­le sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea fondurile necesare unei părți din pentru reface­rea distrugerilor suferite, o con­­tribuție de mare preț au adus oa­menii muncii de toate categoriile organizațiile de masă, obștești, cooperatiste și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îm­brăcăminte, încălțăminte și obiec­te de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești rea­­lizate pînâ in prezent din această contribuție, împreună cu subscrie­rile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România a­­dresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin efortu­rile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la re­cuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări precum și din partea unor organizații și aso­ciații internaționale. Valoarea aju­toarelor materiale și în bani ofe­rite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv aju­toare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporu­lui nostru țărilor socialiste, celor­lalte state,­­ organizațiilor și aso­ciațiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute întregul nostru popor, de stat și de ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o par­te din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației si­nistrate. Pentru refacerea locuin­țelor și anexelor gospodărești dis­truse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în va­loare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apar­tamente destinate populației ră­mase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gra­tuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălță­minte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, in vederea refacerii bunurilor distruse și re­cuperării pagubelor, s-au alocat fonduri in valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de co­municații și telecomunicații, a re­țelelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde parte sunt asigurate iei, din care 6 din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străi­nătate. Donațiile primite sau în curs de primire din sub formă de utilaje, străinătate, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprin­derilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținând seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Mi­niștri au stabilit să se sisteze în­casarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inunda­ții care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru planului îndeplinirea și depășirea pregătirea de stat pe acest an și tuturor condițiilor in vederea realizării obiectivelor sta­bilite prin planul pe anul 1971. Complexul de iri­­gații Carasu cu­prinde, în prezent, aproape toate ti­purile județului de sol ale nostru. Acest fapt cere o activitate intensă din partea labora­torului de chimie a solului din ca­drul T.C.I.F. (în fotografie). PODUL RUTIER DE LA GIURGENI - VA­DU OII si probe de m­ mm Ziua de ieri a consemnat un eveniment deosebit pe marele șantier de construcție a podului rutier peste Dunăre de la Giur­­geni — Vadu Oii : începerea probelor de rezistență a tablie­­rului metalic, în ultima fază dinaintea dării lui în folosință. Complicatele operațiuni, indis­pensabile pentru asigurarea de exploatare a podului, eșalonate pe o perioadă de cîteva zile, sunt efectuate sub egida Institu­tului de studii și cercetări in transporturi din București de că­tre un colectiv de specialiști, condus de ing. Marius PETRES­­CU, profesor de rezistența mate­rialelor la Facultatea de drumuri și poduri a Institutului de con­strucții București. Acest ultim examen al pro­iectanților și constructorilor im­portantului obiectiv al actualului cincinal constă în verificarea sub sarcină a fiecăreia din cele 5 deschideri ale podului (care în­sumează o lungime de 720 m), precum și în efectuarea de în­cercări dinamice (pentru stabili­rea oscilațiilor proprii), folosin­du-se grupări de autocamioane de mare tonaj, încărcate cu pia­tră. Primele încercări făcute ieri la prima și a doua deschidere, de 120 și respectiv 160 m, la care s-au folosit 40 de autocamioane, în greutate totală de 920 tone, dispuse în grupări și poziții care să creeze cele mai dezavantajoa­se situații pentru fiecare deschi­dere, au dat rezultate excelente. Astăzi, sunt aduse pentru probele de rezistență alte 40 de autoca­mioane încărcate. „Fiecărui metru liniar de pod — a declarat prof. ing. Marius PETRESCU — îi revine o greu­tate medie de încercare de 5,5 tone și, după primele încercări, putem afirma că nu există in­certitudini în privința suportării acestei sarcini, care este cu mult mai mare decit aceea la care va fi supus podul în circulația cu­rentă. Pe­îngă caracterul de mă­surare a calității lucrării execu­tate, probele de rezistență în curs de efectuare au și un ca­racter științific, de la ele aștep­­tîndu-se prim­ele rezultate efec­tive, concrete, în domeniul re­zistenței la construcția de poduri, oferite de această operă unică în țara noastră“. Peste cîteva zile, după încheie­­rea probelor de rezistență, acest important obiectiv de interes e­­conomic și turistic va fi dat cir­culației, asigurîndu-se astfel o legătură rutieră permanentă a Dobrogei și litoralului cu cele­­lalte județe ale țării. N. SIMION MAGAZINELE DE PREZENTARE între ce sunt și ceea ce trebuie să devină Se vorbește tot mai mult, în ul­timul timp, de magazinele de prezentare, unități comerciale ale întreprinderilor producătoa­re. Prin natura lor, ele au un rol complex și ocupă un loc aparte în rețeaua de desfa­cere a mărfurilor. Magazine­­le de firmă sunt chemate să re­prezinte nu numai o creștere nu­merică a unităților care comercia­lizează produsele — și prin aceasta să contribuie la emulația generală pentru asigurarea unei aprovizio­nări cu întregul sortiment de măr­furi și pentru deservirea în con­diții cit mai civilizate — ei lor le revine și funcția de a face o sondare a cerințelor și preferințe­lor populației, de a contribui la orientarea și formarea gustului public, la informarea în dublu sens a cumpărătorilor și a producători­lor cu direcțiile de orientare ale cererii și ofertei. In ultimă instan­­ță, ele au menirea să asigure o legătură mai directă intre produc­ție și consum, eliminind unele verigi care, de multe ori, se dove­desc inutile. In orașul Constanța, avem deja cîteva magazine ale unor între­­prinderi producătoare. De exem­plu, în Piața Griviței, funcționează o unitate comercială a I.P.A.T., magazinele I.A.S. sunt organizate pe două rețele — in subordinea în­treprinderilor din Murfatlar și Agigea — principalele puncte de desfacere fiind situate pe bulevar­dul Tomis și pe strada Ștefan cel Mare. „Tomistex“ este magazinul reprezentativ al Combinatului tex­til amplasat pe aceeași arteră, cooperația meșteșugărească are și ea asemenea unități. Cert este că acestea toate au o caracteristică generală , ele sunt privite de cei care le-au amenajat doar ca simple posibilități de des­facere, în primul rînd pentru o se­rie de mărfuri greu vandabile.. Prea puțin s-a făcut pînă acum ca aceste magazine să devină, în­­tr-adevăr, unități reprezentative. Tovarășul ing. Constantin ALBU, di­rectorul I.P.A.T., ne spunea în acest sens : „Magazinul nostru din Piața Griviței nu este corespunză­tor. Nici localul n-a fost amenajat la nivelul exigențelor unui comerț Mihai MACARIE (Continuare în pag. a III-a)

Next