Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)
1970-11-26 / nr. 6928
Anul XXIII, nr. 6928 ! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI - VA ! Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Joi, 26 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani COSPODAMMA FURAJELOR - o problemă care interesează toți factorii de răspundere din cooperativele agricole • „Risipitorii*1 să învețe neapărat din experiența negativă a anilor trecuți • Mărunțirea și prepararea grosierelor, o indicație care trebuie absolut respectată • Evidența precisă, gestionarea, grămuirea fiecărei rații — atribute ale bunei gospodăriri a furajelor. Obținerea de către cooperatorii de la Palazu Mare și Anadalchioi a unor producții medii de peste 2.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată, la Straja și Topraisar peste 6 kg lină, iar la Cobadin, Oltina și Ostrov sporuri mari la animalele puse la îngrășat, se datoresc faptului că atît consiliile de conducere, cit și specialiștii s-au ocupat in mod permanent de asigurarea unei puternice balanțe furajere, s-au îngrijit de gospodărirea judicioasă a furajelor. Ca urmare, producțiile și veniturile membrilor cooperatori au crescut în mod substanțial și au fost cu atit mai binevenite, cu cit zootehnia este unul din puținele sectoare agricole care produce și iarna. Pentru perioada de stabulație din acest an, cooperativele agricole din județul nostru au de furajat un număr mare de animale : 92.000 bovine, peste 430.000 ovine, 130.000 porcine și 610.000 păsări. Deși numărul de animale este în creștere de la un an la altul, cantitățile de furaje asigurate sunt nesatisfăcătoare. Aflăm de la Direcția agricolă județeană că exceptând grosierele, la nici un sortiment balanța furajeră nu e realizată. Aceasta presupune, cu atît mai mult, ca pretutindeni furajele să fie bine gospodărite, evitîndu-se la maximum risipa și luindu-se măsuri energice pentru ridicarea valorii nutritive a grosierelor prin tocare și măcinare, prin prepararea acestora folosindu-se un adaus de uree, saramură, melasă etc. Ce s-a desprins din raidul-anchetă organizat zilele trecute în mai multe cooperative agricole din județ in legătură cu gospodărirea furajelor ? La Topraisar toate furajele grosiere sînt preparate înainte de a fi date în hrana animalelor. Atît aici, cit și la Mircea Vodă, Straja, Palazu Mare și Pecineaga, se ține o strictă evidență a consumului, intervenindu-se operativ acolo unde se semnalează depășiri. La Adamclisi vizităm cîteva grajduri cu viței puși la îngrășat. Apreciem împreună cu Florea Neacșu, președintele cooperativei agricole activitatea de aici privind sporul obținut zilnic la viței și ritmicitatea cu care s-au livrat aceștia către stat. Din discuțiile purtate cu îngrijitorii, rezultă că zilnic vițeii puși la îngrășat acumulează un spor de 600—700 grame, existînd exemplare care cîștigă și peste un kilogram pe zi. Am remarcat preocuparea îngrijitorilor în legătură cu prepararea furajelor grosiere, grija lor ca animalele puse la îngrășat să fie valorificate intr-un timp cit mai scurt. Iată însă, că în legătură cu modul cum sunt folosite furajele, n-am aflat prea multe lucruri (și, din păcate, cele aflate sunt negative). Nici Ion Răceanu, cooperatorul care a primit sarcina gospodăririi furajelor, nu ne-a convins că există o preocupare susținută in acest domeniu. „Oamenii își iau singuri din depozit furajele de care au nevoie, în baza un Raid-anchetă realizat de : Lt. MIHAI G. KAIALI (Continuare în pag. a II-a) Raid-anchetă INI PRACTICA PEDAGECICA Un dascăl nou aplică metode vechi Și cu alte ocazii, ziarul nostru a discutat în termeni critici apucăturile unor cadre didactice, in al căror arsenal pedagogic, au fost introduse și formele dure, le-am zice brutale, pentru a întări, chipurile, disciplina in școală. Dar oricii de singulare ar fi cazurile de bătaie în școli, ele sînt, trebuie să recunoaștem, respinse de părinți și cu atit mai vehement refuzate de pedagogii adevărați. La Școala generală din Băneasa, cu numai cîteva zile in urmă, elevul Aurel Alimăneanu din clasa a Vl-a mi este invitat în fața profesorului Octavian Zamfir. Elevul avusese abateri de la disciplina școlară și acum se găsea în fața unui „complet“ de judecată pus să-l cheme la ordine pe indisciplinat. „Dezbaterile“ au avut un preludiu furtunos. S-a făcut apel la întregul arsenal lingvistic de care este capabil profesorul Zamfir cind se găsește sub presiunea nervilor, și, astfel, necumințitul cadet al școlii este introdus in... atmosferă. Urmează apoi adevăratul „conținut“ al lecției. O sfintă păruială, că vorba proverbului, „Bătaia este ruptă din rai La numai două sau trei zile de la consemnarea evenimentului, participau la adunarea generală de partid. Se discutau aspecte ale muncii de educație în rândul uteciștilor și pionierilor. Mulți dintre vorbitori, printre care comandanți ai unităților de pionieri, alte cadre didactice cu experiență in munca instructiveducativă, făceau ample considerații în legătură cu modalitățile de apropiere a învățătorului sau profesorului de viața și preocupările tineretului școlar. „Depinde de noi, de căldura cu care-i înconjurăm pe copii, de înțelegerea cu care ne apropiem de ei, de universul lor, pentru a-i conecta la problemele majore ale procesului complex ce-l presupun instrucția și educația“, spunea unul dintre comandanții unității de pionieri. Atunci profesorului Octavian Zamfir i s-au pus cîteva întrebări : — Sînteți cumva încunoștiințat că in școala dv. a fost bătut un elev ? — Nu, nu știu nimic! a venit prompt răspunsul profesorului. ref — Bine dar AuAlimăneanu din clasa a Vl-a s-a prins chiar împotriva dv. — A. da ! — Atunci ? — Trebuie să știți că este un elev indisciplinat, a avut multe abateri și nu l-am bătut chiar așa de rău... Intrerupem aici dialogul și vom adăuga, să se înțeleagă o dată pentru totdeauna, că pedagogia modernă, cu atît mai mult pedagogia care guvernează învățămîntul în școala noastră, exclude cu desăvîrșire metoda bitei. Aceasta din urmă nu are nimic comun cu normele care stau la baza procesului de educație comunistă a tineretului școlar, ci, mai degrabă, pune în evidență slaba pregătire pedagogică a unor cadre didactice, ține, în ultimă instanță, de primitivismul relațiilor dintre elevi și unii profesori. Considerăm că astfel de cadre didactice — cum mai spuneam și la început, foarte rare în școlile noastre — trebuie să fie chemate la ordine cu toată severitatea. Emil ZĂLOG ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV Al C.C. al P.C.R. SI A CONSILIULUI DE MINIȘTRI In ziua de 25 noiembrie a.c. a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Au participat, ca invitați, șefi de secție la C.C. al P.C.R., șefi ai unor instituții centrale, specialiști. In cadrul ședinței au fost dezbătute și adoptate propunerile de îmbunătățire a planului cincinal 1971—1975 și a planului pe anul 1971, proiectul bugetului de stat pe anul 1971. In încheierea dezbaterilor la acest punct de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președinte al Consiliului de Stat. Cuvintarea va fi dată publicității. De asemenea, Comitetul Executiv și Consiliul de Miniștri au examinat și aprobat propunerile de măsuri privind organizarea, planificarea și conducerea agriculturii, cuprinse în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru care a avut loc la C.C. al P.C.R., în ziua de 23 noiembrie a.c., cu primii secretari și secretarii pentru problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, conducerea Ministerului Agriculturii și Silviculturii și a Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, directorii direcțiilor agricole județene, secretari ai unor comitete comunale de partid și primari din comune, președinți ai unor C.A.P., mecanizatori și alți specialiști și cadre din agricultură. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu va fi dată publicității. In cadrul ședinței a fost prezentată o informare în legătură cu ajutorul acordat pentru înlăturarea pagubelor provocate de calamitățile din primăvara acestui an. In legătură cu aceasta a fost adoptat un comunicat. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au analizat, de asemenea, o serie de probleme curente, adoptând măsuri corespunzătoare. COMUNICAT în perioada care a trecut de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Sesiunea Marii Adunări Naționale, din luna iulie a.c., care au analizat situația creată ca urmare a inundațiilor din primăvara acestui an în întreaga țară s-a desfășurat o activitate intensă pentru înlăturarea urmărilor deosebit de grele provocate de calamitățile naturale. Clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, întregul popor au muncit cu abnegație pentru învingerea greutăților și recuperarea pierderilor suferite de economia națională și de populația din zonele sinistrate, pentru îndeplinirea planului de stat. La constituirea fondurile necesare unei părți din pentru refacerea distrugerilor suferite, o contribuție de mare preț au adus oamenii muncii de toate categoriile organizațiile de masă, obștești, cooperatiste și profesionale care, pe lingă donații de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și obiecte de uz casnic, au oferit o parte din veniturile lor bănești pentru ajutorarea populației și zonelor sinistrate. Fondurile bănești realizate pînâ in prezent din această contribuție, împreună cu subscrierile făcute pentru luna noiembrie — care sunt în curs de încasare — însumează 2.026 milioane lei. Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România adresează calde mulțumiri tuturor cetățenilor țării care prin eforturile lor în muncă și prin ajutoarele acordate și-au adus aportul la recuperarea pagubelor cauzate de inundații. Totodată, România a primit un important ajutor din partea unor guverne, organizații și asociații naționale, a unui mare număr de cetățeni din 68 de țări precum și din partea unor organizații și asociații internaționale. Valoarea ajutoarelor materiale și în bani oferite din străinătate însumează 1.590 milioane lei, din care, pînă în prezent, s-au primit efectiv ajutoare în valoare de aproape 600 milioane lei. Exprimăm recunoștința poporului nostru țărilor socialiste, celorlalte state, organizațiilor și asociațiilor internaționale, persoanelor din alte țări pentru ajutorul pe care ni l-au acordat în această perioadă. Eforturile făcute întregul nostru popor, de stat și de ajutoarele acordate de populația țării și cele primite din străinătate au permis să fie refăcute o parte din distrugerile provocate de calamități și satisfăcute nevoile cele mai acute ale populației sinistrate. Pentru refacerea locuințelor și anexelor gospodărești distruse au fost acordate familiilor sinistrate ajutoare bănești în valoare de aproape 500 milioane lei, iar 200 milioane lei au fost alocate pentru construirea a 5.000 de apartamente destinate populației rămase fără adăpost. Din ajutoarele provenite din țară și străinătate, populația sinistrată a primit gratuit alimente în valoare de peste 200 milioane lei, medicamente în valoare de circa 32 milioane lei, articole de îmbrăcăminte, încălțăminte și de uz casnic în valoare de circa 250 milioane lei și alte bunuri. Pentru ajutorarea cooperativelor agricole de producție, in vederea refacerii bunurilor distruse și recuperării pagubelor, s-au alocat fonduri in valoare de peste 900 milioane lei. In scopul refacerii căilor de comunicații și telecomunicații, a rețelelor de energie, a instituțiilor de învățămînt și sănătate au fost angajate fonduri în valoare de peste 1,2 miliarde parte sunt asigurate iei, din care 6 din bugetul statului, iar o parte sunt acoperite din fondurile bănești și ajutoarele materiale primite din țară și străinătate. Donațiile primite sau în curs de primire din sub formă de utilaje, străinătate, aparatură, materii prime și materiale, sunt folosite pentru refacerea întreprinderilor, a unor căi de comunicații, sisteme de apărare împotriva inundațiilor și obiective de interes social distruse sau avariate de inundații. Ținând seama de modul cum se desfășoară acțiunea de recuperare a pagubelor înregistrate în urma inundațiilor, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. și Consiliul de Miniștri au stabilit să se sisteze încasarea ajutoarelor subscrise de oamenii muncii din salariile lor. Desigur, refacerea completă a distrugerilor pricinuite de inundații care, așa cum este cunoscut, totalizează peste 10 miliarde lei, impune continuarea eforturilor pentru planului îndeplinirea și depășirea pregătirea de stat pe acest an și tuturor condițiilor in vederea realizării obiectivelor stabilite prin planul pe anul 1971. Complexul de irigații Carasu cuprinde, în prezent, aproape toate tipurile județului de sol ale nostru. Acest fapt cere o activitate intensă din partea laboratorului de chimie a solului din cadrul T.C.I.F. (în fotografie). PODUL RUTIER DE LA GIURGENI - VADU OII si probe de m mm Ziua de ieri a consemnat un eveniment deosebit pe marele șantier de construcție a podului rutier peste Dunăre de la Giurgeni — Vadu Oii : începerea probelor de rezistență a tablierului metalic, în ultima fază dinaintea dării lui în folosință. Complicatele operațiuni, indispensabile pentru asigurarea de exploatare a podului, eșalonate pe o perioadă de cîteva zile, sunt efectuate sub egida Institutului de studii și cercetări in transporturi din București de către un colectiv de specialiști, condus de ing. Marius PETRESCU, profesor de rezistența materialelor la Facultatea de drumuri și poduri a Institutului de construcții București. Acest ultim examen al proiectanților și constructorilor importantului obiectiv al actualului cincinal constă în verificarea sub sarcină a fiecăreia din cele 5 deschideri ale podului (care însumează o lungime de 720 m), precum și în efectuarea de încercări dinamice (pentru stabilirea oscilațiilor proprii), folosindu-se grupări de autocamioane de mare tonaj, încărcate cu piatră. Primele încercări făcute ieri la prima și a doua deschidere, de 120 și respectiv 160 m, la care s-au folosit 40 de autocamioane, în greutate totală de 920 tone, dispuse în grupări și poziții care să creeze cele mai dezavantajoase situații pentru fiecare deschidere, au dat rezultate excelente. Astăzi, sunt aduse pentru probele de rezistență alte 40 de autocamioane încărcate. „Fiecărui metru liniar de pod — a declarat prof. ing. Marius PETRESCU — îi revine o greutate medie de încercare de 5,5 tone și, după primele încercări, putem afirma că nu există incertitudini în privința suportării acestei sarcini, care este cu mult mai mare decit aceea la care va fi supus podul în circulația curentă. Peîngă caracterul de măsurare a calității lucrării executate, probele de rezistență în curs de efectuare au și un caracter științific, de la ele așteptîndu-se primele rezultate efective, concrete, în domeniul rezistenței la construcția de poduri, oferite de această operă unică în țara noastră“. Peste cîteva zile, după încheierea probelor de rezistență, acest important obiectiv de interes economic și turistic va fi dat circulației, asigurîndu-se astfel o legătură rutieră permanentă a Dobrogei și litoralului cu celelalte județe ale țării. N. SIMION MAGAZINELE DE PREZENTARE între ce sunt și ceea ce trebuie să devină Se vorbește tot mai mult, în ultimul timp, de magazinele de prezentare, unități comerciale ale întreprinderilor producătoare. Prin natura lor, ele au un rol complex și ocupă un loc aparte în rețeaua de desfacere a mărfurilor. Magazinele de firmă sunt chemate să reprezinte nu numai o creștere numerică a unităților care comercializează produsele — și prin aceasta să contribuie la emulația generală pentru asigurarea unei aprovizionări cu întregul sortiment de mărfuri și pentru deservirea în condiții cit mai civilizate — ei lor le revine și funcția de a face o sondare a cerințelor și preferințelor populației, de a contribui la orientarea și formarea gustului public, la informarea în dublu sens a cumpărătorilor și a producătorilor cu direcțiile de orientare ale cererii și ofertei. In ultimă instanță, ele au menirea să asigure o legătură mai directă intre producție și consum, eliminind unele verigi care, de multe ori, se dovedesc inutile. In orașul Constanța, avem deja cîteva magazine ale unor întreprinderi producătoare. De exemplu, în Piața Griviței, funcționează o unitate comercială a I.P.A.T., magazinele I.A.S. sunt organizate pe două rețele — in subordinea întreprinderilor din Murfatlar și Agigea — principalele puncte de desfacere fiind situate pe bulevardul Tomis și pe strada Ștefan cel Mare. „Tomistex“ este magazinul reprezentativ al Combinatului textil amplasat pe aceeași arteră, cooperația meșteșugărească are și ea asemenea unități. Cert este că acestea toate au o caracteristică generală , ele sunt privite de cei care le-au amenajat doar ca simple posibilități de desfacere, în primul rînd pentru o serie de mărfuri greu vandabile.. Prea puțin s-a făcut pînă acum ca aceste magazine să devină, într-adevăr, unități reprezentative. Tovarășul ing. Constantin ALBU, directorul I.P.A.T., ne spunea în acest sens : „Magazinul nostru din Piața Griviței nu este corespunzător. Nici localul n-a fost amenajat la nivelul exigențelor unui comerț Mihai MACARIE (Continuare în pag. a III-a)