Dobrogea Nouă, decembrie 1970 (Anul 23, nr. 6932-6958)
1970-12-01 / nr. 6932
> * PROLETARI DIN TOATE ȚARIIE. UNIȚI-VĂ ! Organ al Comitetului județean Constanta al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6932 Marți, 1 decembrie 1970 4 pagini, 30 bani EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUSESCU IN ȘEDINȚA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R. DIN 23 NOIEMBRIE 1970, CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂȚIREA ORGANIZĂRII, PLANIFICĂRII ȘI CONDUCERII AGRICULTURII VINEAo ÎNZECI EFORTURILE PENTRU CA MĂSURILE PRECONIZATE SĂ RODEASCĂ DIN PLIN PE TERENUL FERTIL AL AGRICULTURII NOASTRE SOCIALISTE Măsurile radicale, de o deosebită importanță preconizate a fi luate în agricultura cooperatistă reflectă grija partidului pentru îndeplinirea în bune condiții a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru ca în acest domeniu de activitate producțiile agricole să crească, iar nivelul de trai al țărănimii cooperatiste să se îmbunătățească din ce în ce mai mult. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu constituie un program amplu, cuprinzător, realist, pentru progresul agriculturii noastre socialiste. Oamenii muncii de la sate, care au primit cu un deosebit interes măsurile preconizate a fi luate pentru îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii, văd în ele un amplu program de dezvoltare a acestui sector, un stimulent puternic pentru înzecirea eforturilor în scopul creșterii continue a producției agricole, vegetale și animale. Ecourile primite la redacție arată că țărănimea cooperatistă, mecanizatorii, toți acei care muncesc în agricultură sunt hotărîți să participe activ, cu eforturi susținute, pentru ca măsurile preconizate de partid să fie transpuse în fapt, în funcție de condițiile concrete ale fiecărei unități, pentru ca viața satelor și a oamenilor să înflorească tot mai mult. Retribuție in funcție de efortul depus și in viitor, așa cum prevazl Directivele Congresului al X-lea al partidului, agricultura se va bucura de un sprijin substanțial din partea statului. In perioada 1971—1975 agricultura va ajunge la 123.000 tractoare, ogoarele vor primi peste 2 milioane tone îngrășăminte chimice, iar irigațiile vor cunoaște o extindere considerabilă. Ca urmare, in viitorul cincinal producția agricoolă urmează să crească cu 28—31 la sută față de perioada 1966—1970. Măsurile inițiate recent de conducerea partidului nostru, așa cum rezultă din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, vor da un nou avînt agriculturii socialiste, situînd acest sector al economiei naționale la nivelul cerințelor actuale. Anul acesta, așa după cum bine este știut, cooperativele agricole de producție din județul nostru au realizat producții bune de grîu, porumb, floarea-soarelui, legume și fructe. De pildă, la grîu producția medie a fost de 2.500 kg, la porumb 3.240 kg, iar la floarea-soarelui 1.600 kg la hectar. Fără îndoială că față de condițiile materiale și climatice bune de care dispun cooperativele agricole, față de experiența acumulată, suntem convinși că producțiile agricole puteau fi mai mari. Cauzele trebuie a fi căutate in deficiențele ce s-au manifestat la unele unități în legătură cu pregătirea terenului, insămințarea, combaterea dăunătorilor, participarea cooperatorilor la aplicarea prașilelor și la recoltarea în epoca optimă. Or, dacă unii cooperatori nu au participat la timp la lucru, dacă nu au executat lucrări de bună calitate, aceasta se datorește și faptului că sistemul de retribuție la zi-normă nu a fost suficient de stimulator, nu a cointeresat suficient întreaga țărănime. De aceea, mi se pare ca fiind un lucru foarte important faptul că NOUL SISTEM DE PLATA A MUNCII SE VA FACE PE BAZA ACORDULUI GLOBAL IN FERME ȘI BRIGĂZI, așa cum se subliniază în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin acest sistem echipa sau brigada, membrii care le alcătuiesc, vor fi retribuiți in raport cu munca pe care au depus-o și cu rezultatele obținute în producție. Aceasta va duce la sporirea răspunderii, la o continuă cointeresare pentru efectuarea unor lucrări de bună calitate și la timp. Ing. Gh. ANGHEL, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție (Continuare în pag. a IlI-a) APROVIZIONAREA E BUNA! dar controlul nu trebuie slăbit Pornim raidul nostru din piața Griviței, duminică dimineața. Este ora 7. Mercurialul este completat cu prețurile la zi a peste 40 de produse. Unitățile de desfacere I.L.F., ale întreprinderii intercooperatiste de valorificare a produselor agrozootehnice și ale I.A.S. au început de mult vînzarea. Se găsesc din belșug cartofi preambalați, varză, ceapă, roșii de seră, salată verde, ridichi de lună, fasole uscată, usturoi, rădăcinoase, ouă, păsări. Județul Constanța nu are, după cum se știe, o bază corespunzătoare pentru producerea fructelor de sezon. Totuși, în piață, peste 200 producători rurali din județele Argeș, Buzău, Maramureș au adus pe piață sute de kilograme de mere, pere de bună calitate. Prețurile afișate pe tabla mercurialului sunt respectate. Nu observăm aglomerări la cumpărături. „Sîntem mulțumiți de felul cum este aprovizionată piața Griviței, ne-au declarat gospodinele Elena Băcanu și Profira Batcu, în puțin de o oră am găsit aici mai tot ceea ce ne trebuie“. Ne-a surprins plăcut aprovizionarea cu ridichi de lună, salată, spanac și chiar roșii fără a fi trufandate, produsele poartă prețurle de desfacere de acum o lună sau două în urmă. Explicația e simplă: în multe localități de pe litoral au căzut doar brume ușoare, legumicultorii și-au protejat culturile. In piață ne întîlnim cu tovarășul Ion Tudor, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean. Vizităm sectorul destinat producătorilor individuali. Găsim aici tot felul de legume, fructe, cartofi. Cîțiva producători din Mereni, Osmancea au adus pe piață peste 2.000 kg cartofi de cea mai bună calitate. Vînzarea merge repede, mercurialul este respectat. La alte mese din jur se vinii ceapă, usturoi, verdețuri, fructe. Facem un sondaj la intîmplare. Toți cei care aduc produse pe piață au carnete de producători. „Abundența pieței, ne spune tovarășul Ion Tudor, și controlul permanent din partea factorilor interesați este cel mai bun remediu împotriva speculei, dar nu trebuie înțeles că atenția va trebui slăbită“. Am reținut că in urma controlului perseverent din ultimele două săptămîni au fost depistați și amendați pe loc peste 60 de producători care, profitînd de absența temporară a unor produse de pe piață, s-au dedat speculei. In aceeași zi am vizitat și piețele Obor și Unirii. Aici nu poate fi vorba de o abundență de produse. Se găsesc ce-i drept cartofi, roșii de seră. Magazinele I.L.F. prezintă fructe de calitate necorespunzătoare. Cîțiva producători vînd mere frumoase de sub tejghea, cu 6 lei kg in loc de 5 ori era afișat pe mercurial. De altfel, in piața Unirii de unde semnalăm aceste aspecte, mercurialul n-a mai fost adus la zi. Prețurile afișate cine știe de cind s-au șters. Este acesta un teren bun pentru speculă ? Fără îndoială. Am reținut din discuția avută cu reprezentanții organelor locale de stat, comerciale, eforturile continui ce se fac pentru asigurarea unei bune aprovizionări a municipiului Constanța. Există rezerve suficiente de cartofi, ceapă, rădăcinoase, ouă, păsări și alte produse care, bine gospodărite, pot îndestula in permanență întreaga populație. Este un efort meritoriu. Din discuțiile cu cetățenii, purtate în timpul raidului nostru, a reieșit necesitatea revizuirii neîntirziate a repartizării a R. MILCOVEANU și Ion GHIȚA (Continuare în pag. a IlI-a) Adunări și conferințe ale organizațiilor comunale de partid UN IMPERATIV MAJOR -ridicarea la un nivel mai înalt a ACTIVITĂȚII DE PARTID In săptămîna care s-a încheiat au continuat intr-o atmosferă de lucru adunările și conferințele organizațiilor comunale de partid. La Valul lui Traian, Ostrov, Istria, la Siliștea, Horia, Cerchezu și Ciobanu, unde comuniștii au analizat activitatea desfășurată pe ultimii doi ani, s-a scos în evidență că aria de preocupări a comitetelor comunale de partid este extrem de întinsă. Potrivit statutului adoptat de cel de-al X-lea Congres al partidului, ele conduc întreaga muncă de partid din raza teritorială, asigură înfăptuirea rolului conducător al partidului în toate domeniile de activitate. Din dările de seamă prezentate, cât și din dezbaterile care au urmat a reieșit preocuparea comitetelor comunale de partid pentru organizarea aplicării Directivelor și hotărîrilor partidului, pentru dezvoltarea economică și social-culturală a localităților. Practic, așa cum se exprimau mai mulți vorbitori, nu există problemă economică, socială, culturală, a administrației de stat care, intr-un fel sau altul, să nu intre în cîmpul vizual al comitetelor comunale de partid. In contextul preocupărilor pentru ridicarea producției agricole, așa după cum vin au fost dezbătute în adunările și conferințele de partid, comitetele comunale au organizat o investigație mai largă in vederea utilizării tuturor resurselor locale existente in agricultura județului nostru. S-a desprins necesitatea ca comitetele comunale de partid, în funcție de necesitățile muncii politice și organizatorice și de efectivul fiecărei organizații de bază, să asigure în continuare conducerea concretă a activității pentru primirea în partid a celor mai înaintați oameni ai muncii de la sate, elemente de frunte în lupta pentru creșterea producției vegetale și animale, pentru sporirea puterii economice a cooperativelor agricole de producție. Ele trebuie, de asemenea, să explice tuturor lucrătorilor din agricultură importanța sarcinilor ce se desprind din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, la ședința de lucru din 23 noiembrie 1970 de la C.C. al P.C.R., cu privire la îmbunătățirea planificării și conducerii organizării, agriculturii pentru viața și munca țărănimii, pentru asigurarea unui progres mai rapid al agriculturii. La adunările și conferințele de partid au fost aleși ca secretari ai comitetelor comunale de partid : la Ostrov — Constantin STOLEA, la Istria — Tudor DOROBANȚU, la Horia — Voinea GRECU, la Mihai Viteazul — Constantin CHELCEA, la Valul lui Traian — Constantin DOROBANȚU, la Cerchezu — Marin CRISTINA, la Poarta Albă — Victor GIATONE, la Siliștea — Nicolae TUDOR, la Seimeni — Maria GHEORGHE, la Ciobanu — Gheorghe MINCIU, Un cadru optim pentru folosirea cu maximum de randament a mașinilor agricole, a aptitudinilor profesionale Amplul program de măsuri privitoare la îmbunătățirea organizării, planificării și conducerii agriculturii cuprins in Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta ședință de lucru de la C.C. al P.C.R. deschide agriculturii noastre o etapă hotărîtoare dezvoltarea ei multntilaterală, rezultatele Practica, obținute de-a lungul anilor în cele opt cooperative agricole deservite de I.M.A. Castelu confirmă întru totul justețea ideii unei mai strînse conlucrări intre mecanizatori și cooperatori, subliniază cu deosebită claritate în expunerea secretarului general al partidului. Acolo unde secțiile noastre de mecanizare au colaborat mai strîns cu cooperativele la executarea lucrărilor agricole la timp și în bune condițiuni și rezultatele au fost superioare mediei pe rază de activitate a întreprinderii. De pildă, în acest an cooperativa agricolă din Castelu, cu care mecanizatorii au realizat o mai bună colaborare a obținut aproape 3.500 kg de grîu și 5.500 kg de porumb hectar. La fel, coomaperativele din Cuza Vodă și Siminoc, unde producțiile obținute la principalele culturi sunt cu mult peste media celor înregistrate pe raza de activitate a I.M.A. Castelu. Pornind de la aceste diferențe de producție consider pe deplin justă prevederea ca și remunerarea mecanizatorilor să se facă în raport cu producțiile obținute, singurul criteriu real de apreciere a cantității și calității muncii depuse de ei. După cum, găsesc absolut echitabil ca întreprinderea să primească, pentru lucrările e-Ing. T. MORARU, directorul I.M.A. Castelu (Continuare în pag. a IlI-a) SPORT I în întîmpinarea semicentenarului partidului Priliimarioi și listei culturale Mamii“ In satele și orașele județului nostru se desfășoară o interesantă acțiune cultural-educativă, organizată de Comitetul județean U.T.C. în colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și artă, închinată apropiatului semicentenar al Partidului Comunist Român și intitulată sugestiv „Omagiu partidului“. Informații despre această amplă manifestare, la care participă întreg tineretul utecist din județul nostru, neau fost furnizate de către tovarășul Constantin JURCA, secretar al Comitetului județean al U.T.C. Ștafeta - album „Omagiu partidului“ determină o efervescență generală a întregii acti C.ILEANA (Continuare in pag. a IlI-a) PĂPUȘĂ PLÂNGE CU LACRIMI AMARE In desfășurarea vieții apar uneori cazuri limită sau probleme limită, pe care unii le numesc, și aș zice, intr-un mod impropriu, accidente in viața socială. Evident nedorite, aceste cazuri, apărute cu totul intimplător, sunt de cele mai multe ori vindecabile. Radiografia cazului pe care il prezentăm, fără a avea un element spectacular, ridică multe semne de întrebare, oferă, în același timp, un prilej de meditație pentru factorii educaționali implicați in declanșarea evenimentelor (mulți fără să-și dea inițial seama) și pentru consecințele ce se pot declanșa mai aproape sau mai departe în timp. La 16 mai 1959 familia Șt C. din Limanu sărbătorea nașterea celui de-al doilea copil. Au trecut 11 ani și în viața fetiței, botezată Elena, nu s-a înscris nici un eveniment deosebit. Se juca cu păpușa, îi dădea de mîncare ca o „mamă grijulie“, îi făcea „injecții“ să nu se îmbolnăvească, iar iarna o îmbrăca cu haine mai groase și se culcau în același pat, lingă sobă. Apoi a venit vremea școlii, care i-a răpit din timpul păpușilor și al șotronului, micile griji școlare acaparînd-o. Nu învăța prost, nu era nici eminentă. Avea, în schimb, putere de muncă, era plină de energie, poate cu ceva surplus... Și cum la această vîrstă îi trebuiau prietene și-a găsit, nu multe, dar toate de 16—20 de ani, începuse cam precoce dorința de totală emancipare, iar modelul și-l alegea in persoane mai mari ca vîrstă. Părinții au început să iasă din sfera ei de influență . Nu, de ce să nu se ducă la film sau la... bal (?!?). Doar nu se ducea singură, ci cu prietenele ! Apoi, după un timp a început să meargă și singură... A început o viață ouă, pe care oamenii mari (spre neînțelegerea ei) o numesc vagabondaj. Lipsită de supraveghere, convinsă că poate face orice, colinda stațiunile litoralului. La nici 12 ani îl cunoaște pe Vasile (celălalt nume nu-l cunoaște, fiindcă... n-a interesat-o), șofer la zona 1 Mangalia, cu care se joacă de-a soțul și soția. Evident, o joacă serioasă. Peste puțin timp, organele de miliție o găsesc vagabonded în comuna 23 August, dîndu-și nume adrese false. Părinții reclamă că în ultimele două luni a fugit de acasă de 5 ori, lipsind zi-Dan SPIRIDON (Continuare în pag. a IlI-a)