Dobrogea Nouă, decembrie 1970 (Anul 23, nr. 6932-6958)

1970-12-01 / nr. 6932

> * PROLETARI DIN TOATE ȚARII­E. UNIȚI-VĂ ! Organ al Comitetului județean Constanta al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6932 Marți, 1 decembrie 1970 4 pagini, 30 bani EXPUNEREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUSESCU IN ȘEDINȚA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R. DIN 23 NOIEMBRIE 1970, CU PRIVIRE LA ÎMBUNĂTĂȚIREA ORGANIZĂRII, PLANIFICĂRII ȘI CONDUCERII AGRICULTURII VINE­Ao­ ÎNZECI EFORTURILE PENTRU CA MĂSURILE PRECONIZATE SĂ RODEASCĂ DIN PLIN PE TERENUL FERTIL AL AGRICULTURII NOASTRE SOCIALISTE Măsurile radicale, de o deosebită importanță preconizate a fi luate în agricultura coopera­tistă reflectă grija partidului pentru îndeplini­rea în bune condiții a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru ca în a­­cest domeniu de activitate producțiile agricole să crească, iar nivelul de trai al țărănimii coo­peratiste să se îmbunătățească din ce în ce mai mult. Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu constituie un program amplu, cuprinzător, rea­list, pentru progresul agriculturii noastre socia­liste. Oamenii muncii de la sate, care au primit cu un deosebit interes măsurile preconizate a fi luate pentru îmbunătățirea organizării, planifi­cării și conducerii agriculturii, văd în ele un amplu program de dezvoltare a acestui sector, un stimulent puternic pentru înzecirea eforturi­lor în scopul creșterii continue a producției agri­cole, vegetale și animale. Ecourile primite la redacție arată că țărăni­mea cooperatistă, mecanizatorii, toți acei care muncesc în agricultură sunt hotărîți să participe activ, cu eforturi susținute, pentru ca măsurile preconizate de partid să fie transpuse în fapt, în funcție de condițiile concrete ale fiecărei uni­tăți, pentru ca viața satelor și a oamenilor să înflorească tot mai mult. Retribuție in funcție de efortul depus și in viitor, așa cum prevazl Di­rectivele Congresului al X-lea al partidului, agricultura se va bucura de un sprijin substanțial din par­tea statului. In perioada 1971—1975 agricultura va ajunge la 123.000 tractoare, ogoarele vor primi peste 2 milioane tone îngrășăminte chi­mice, iar irigațiile vor cunoaște o extindere considerabilă. Ca urmare, in viitorul cincinal producția agri­­coolă urmează să crească cu 28—31 la sută față de perioada 1966—1970. Măsurile inițiate recent de con­ducerea partidului nostru, așa cum rezultă din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lu­cru de la C.C. al P.C.R. din 23 no­iembrie 1970, vor da un nou avînt agriculturii socialiste, situînd acest sector al economiei naționale la ni­velul cerințelor actuale. Anul aces­ta, așa după cum bine este știut, cooperativele agricole de producție din județul nostru au realizat pro­ducții bune de grîu, porumb, floa­­rea-soarelui, legume și fructe. De pildă, la grîu producția medie a fost de 2.500 kg, la porumb 3.240 kg, iar la floarea-soarelui 1.600 kg la hec­tar. Fără îndoială că față de condi­țiile materiale și climatice bune de care dispun cooperativele agricole, față de experiența acumulată­, sun­tem­ convinși că producțiile agricole puteau fi mai mari. Cauzele tre­buie a fi căutate in deficiențele ce s-au manifestat la unele unități în legătură cu pregătirea terenului, insămințarea, combaterea dăunăto­rilor, participarea cooperatorilor la aplicarea prașilelor și la recoltarea în epoca optimă. Or, dacă unii coo­peratori nu au participat la timp la lucru, dacă nu au executat lucrări de bună calitate, aceasta se dato­­rește și faptului că sistemul de re­tribuție la zi-normă nu a fost su­ficient de stimulator, nu a cointe­resat suficient întreaga țărănime. De aceea, mi se pare ca fiind un lucru foarte important faptul că NOUL SISTEM DE PLATA A MUNCII SE VA FACE PE BAZA ACORDULUI GLOBAL IN FER­ME ȘI BRIGĂZI, așa cum se sub­liniază în Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin acest sis­tem echipa sau brigada, membrii care le alcătuiesc, vor fi retribuiți in raport cu munca pe care au de­pus-o și cu rezultatele obținute în producție. Aceasta va duce la spo­rirea răspunderii, la o continuă cointeresare pentru efectuarea unor lucrări de bună calitate și la timp. Ing. Gh. ANGHEL, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție (Continuare în pag. a IlI-a) APROVIZIONAREA E BUNA! dar controlul nu trebuie slăbit Pornim raidul nostru din piața Griviței, duminică dimineața. Este ora 7. Mercurialul este completat cu prețurile la zi a peste 40 de pro­duse. Unitățile de desfacere I.L.F., ale întreprinderii intercooperatiste de valorificare a produselor agro­zootehnice și ale I.A.S. au început de mult vînzarea. Se găsesc din belșug cartofi preambalați, varză, ceapă, roșii de seră, salată verde, ridichi de lună, fasole uscată, ustu­roi, rădăcinoase, ouă, păsări. Ju­dețul Constanța nu are, după cum se știe, o bază corespunzătoare pentru producerea fructelor de se­zon. Totuși, în piață, peste 200 pro­ducători rurali din județele Argeș, Buzău, Maramureș au adus pe piață sute de kilograme de mere, pere de bună calitate. Prețurile afișate pe tabla mercurialului sunt respectate. Nu observăm aglomerări la cum­părături. „Sîntem mulțumiți de felul cum este aprovizionată piața Griviței, ne-au declarat gospodinele Elena Băcanu și Profira Batcu, în puțin de o oră am găsit aici mai tot ceea ce ne trebuie“. Ne-a surprins plăcut aprovizionarea cu ridichi de lună, salată, spanac și chiar roșii fără a fi trufandate, produsele poar­tă prețurle de desfacere de acum o lună sau două în urmă. Explicația e simplă: în multe localități de pe litoral au căzut doar brume ușoare, legumicultorii și-au protejat cultu­rile. In piață ne întîlnim cu tovarășul Ion Tudor, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean. Vizi­tăm sectorul destinat producătorilor individuali. Găsim aici tot felul de legume, fructe, cartofi. Cîțiva pro­ducători din Mereni, Osmancea au adus pe piață peste 2.000 kg cartofi de cea mai bună calitate. Vînzarea merge repede, mercurialul este res­pectat. La alte mese din jur se vinii ceapă, usturoi, verdețuri, fructe. Facem un sondaj la intîmplare. Toți cei care aduc produse pe pia­ță au carnete de producători. „Abundența pieței, ne spune to­varășul Ion Tudor, și controlul permanent din partea factorilor in­teresați este cel mai bun remediu împotriva speculei, dar nu tre­buie înțeles că atenția va trebui slăbită“. Am reținut că in urma controlului perseverent din ultime­le două săptămîni au fost depistați și amendați pe loc peste 60 de pro­ducători care, profitînd de absența temporară a unor produse de pe piață, s-au dedat speculei. In aceeași zi am vizitat și pie­țele Obor și Unirii. Aici nu poate fi vorba de o abundență de pro­duse. Se găsesc ce-i drept cartofi, roșii de seră. Magazinele I.L.F. pre­zintă fructe de calitate necorespun­zătoare. Cîțiva producători vînd mere frumoase de sub tejghea, cu 6 lei kg in loc de 5 ori era afișat pe mercurial. De altfel, in piața Unirii de unde semnalăm aceste as­pecte, mercurialul n-a mai fost a­­dus la zi. Prețurile afișate cine știe de cind s-au șters. Este acesta un teren bun pentru speculă ? Fără îndoială. Am reținut din discuția avută cu reprezentanții organelor locale de stat, comerciale, eforturile continui ce se fac pentru asigurarea unei bune aprovizionări a municipiului Constanța. Există rezerve suficiente de cartofi, ceapă, rădăcinoase, ouă, păsări și alte produse care, bine gospodărite, pot îndestula in per­manență întreaga populație. Este un efort meritoriu. Din discuțiile cu cetățenii, purtate în timpul raidu­lui nostru, a reieșit necesitatea re­vizuirii neîntirziate a repartizării a­ R. MILCOVEANU și Ion GHIȚA (Continuare în pag. a IlI-a) Adunări și conferințe ale organizațiilor­­ comunale de partid UN IMPERATIV MAJOR -ridicarea la un nivel mai înalt a ACTIVITĂȚII DE PARTID In săptămîna care s-a încheiat au continuat intr-o atmosferă de lucru adunările și conferințele or­ganizațiilor comunale de partid. La Valul lui Traian, Ostrov, Istria, la Siliștea, Horia, Cerchezu și Cioba­­nu, unde comuniștii au analizat ac­tivitatea desfășurată pe ultimii doi ani, s-a scos în evidență că aria de preocupări a comitetelor comunale de partid este extrem de întinsă. Potrivit statutului adoptat de cel de-al X-lea Congres al partidului, ele conduc întreaga muncă de par­tid din raza teritorială, asigură în­făptuirea rolului conducător al par­tidului în toate domeniile de acti­vitate. Din dările de seamă prezen­tate, cât și din dezbaterile care au urmat a reieșit preocuparea comi­tetelor comunale de partid pentru organizarea aplicării Directivelor și hotărîrilor partidului, pentru dez­voltarea economică și social-cultu­­rală a localităților. Practic, așa cum se exprimau mai mulți vorbitori, nu există problemă economică, so­cială, culturală, a administrației de stat care, intr-un fel sau altul, să nu intre în cîmpul vizual al comi­tetelor comunale de partid. In contextul preocupărilor pentru ridicarea producției agricole, așa după cum vin au fost dezbătute în adunările și conferințele de partid, comitetele comunale au organizat o investigație mai largă in vederea utilizării tuturor resurselor locale existente in agricultura județului nostru. S-a desprins necesitatea ca comitetele comunale de partid, în funcție de necesitățile muncii poli­tice și organizatorice și de efecti­vul fiecărei organizații de bază, să asigure în continuare conducerea concretă a activității pentru primi­rea în partid a celor mai înaintați oameni ai muncii de la sate, ele­mente de frunte în lupta pentru creșterea producției vegetale și a­­nimale, pentru sporirea puterii eco­nomice a cooperativelor agricole de producție. Ele trebuie, de aseme­nea, să explice tuturor lucrătorilor din agricultură importanța sarcini­lor ce se desprind din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, la ședința de lucru din 23 noiembrie 1970 de la C.C. al P.C.R., cu pri­vire la îmbunătățirea planificării și conducerii organizării, agricul­turii pentru viața și munca țără­nimii, pentru asigurarea unui pro­gres mai rapid al agriculturii. La adunările și conferințele de partid au fost aleși ca secretari ai comitetelor comunale de partid : la Ostrov — Constantin STOLEA, la Istria — Tudor DOROBANȚU, la Horia — Voinea GRECU, la Mihai Viteazul — Constantin CHELCEA, la Valul lui Traian — Constantin DOROBANȚU, la Cerchezu — Ma­rin CRISTINA, la Poarta Albă — Victor GIATONE, la Siliștea — Ni­colae TUDOR, la Seimeni — Ma­ria GHEORGHE, la Ciobanu — Gheorghe MINCIU, Un cadru optim pentru folosirea cu maximum de randament a mașinilor agricole, a aptitudinilor profesionale Amplul program de măsuri privitoa­re la îmbunătățirea organizării, plani­ficării și conducerii agriculturii cuprins in Expunerea to­varășului Nicolae Ceaușescu la recen­ta ședință de lucru de la C.C. al P.C.R. deschide agricul­turii noastre o eta­pă hotărîtoare dezvoltarea ei mul­tn­tilaterală, rezultatele Practica, obținu­te de-a lungul ani­lor în cele opt coo­perative agricole deservite de I.M.A. Castelu confirmă întru totul justețea ideii unei m­a­i strînse conlucrări intre mecanizatori și cooperatori, sub­liniază cu deosebi­tă claritate în ex­­punerea secretaru­lui general al par­tidului. Acolo un­de secțiile noastre de mecanizare au colaborat mai strîns cu cooperativele la executarea lucrări­lor agricole la timp și în bune condiți­­uni și rezultatele au fost superioare me­diei pe rază de ac­tivitate a întreprin­derii. De pildă, în acest an coopera­tiva agricolă din Castelu, cu care mecanizatorii au realizat o mai bună colaborare a obți­nut aproape 3.500 kg de grîu și 5.500 kg de porumb hectar. La fel, coo­ma­perativele din Cuza Vodă și Siminoc, unde producțiile obținute la princi­palele culturi sunt cu mult peste me­dia celor înregistra­te pe raza de acti­vitate a I.M.A. Cas­telu. Pornind de la aceste diferențe de producție consider pe deplin justă pre­vederea ca și remu­nerarea mecaniza­torilor să se facă în raport cu produc­țiile obținute, sin­gurul criteriu real de apreciere a can­tității și calității muncii depuse de ei. După cum, gă­sesc absolut echi­tabil ca întreprin­derea să primească, pentru lucrările e-Ing. T. MORARU­, directorul I.M.A. Castelu (Continuare în pag. a IlI-a) SPORT I în întîmpinarea semicentenarului partidului Pr­iliim­arioi și listei culturale Mamii“ In satele și ora­șele județului nos­tru se desfășoară o interesantă acțiu­ne cultural-educa­­tivă, organizată de Comitetul județean U.T.C. în colabora­re cu Comitetul ju­dețean pentru cul­tură și artă, închi­nată apropiatului semicentenar al Partidului Comu­nist Român și inti­tulată sugestiv „O­­magiu partidului“. Informații despre această amplă ma­nifestare, la care participă întreg ti­neretul utecist din județul nostru, ne­­au fost furnizate de către tovarășul Constantin JURCA, secretar al Comite­tului județean al U.T.C. Ștafeta - album „Omagiu partidu­lui“ determină o efervescență gene­rală a întregii acti­ C.­ILEANA (Continuare in pag. a IlI-a) PĂPUȘĂ PLÂNGE CU LACRIMI AMARE In desfășurarea vieții apar uneori cazuri limi­tă sau probleme limită, pe care unii le numesc, și aș zice, intr-un mod impropriu, accidente in viața socială. Evident nedorite, aceste cazuri, apărute cu totul intim­­plător, sunt de cele mai multe ori vindecabile. Radiografia cazului pe care il prezentăm, fără a avea un element specta­cular, ridică multe sem­ne de întrebare, oferă, în același timp, un prilej de meditație pentru fac­torii educaționali impli­cați in declanșarea eve­nimentelor (mulți fără să-și dea inițial seama) și pentru consecințele ce se pot declanșa mai a­­proape sau mai departe în timp. La­ 16 mai 1959 fami­lia Șt­ C. din Limanu sărbătorea nașterea ce­lui de-al doilea copil. Au trecut 11 ani și în viața fetiței, botezată E­­lena, nu s-a înscris nici un eveniment deosebit. Se juca cu păpușa, îi dădea de mîncare ca o „mamă grijulie“, îi fă­cea „injecții“ să nu se îmbolnăvească, iar iarna o îmbrăca cu haine mai groase și se culcau în a­­celași pat, lingă sobă. Apoi a venit vremea școlii, care i-a răpit din timpul păpușilor și al șotronului, micile griji școlare acaparînd-o. Nu învăța prost, nu era nici eminentă. Avea, în schimb, putere de mun­că, era plină de energie, poate cu ceva surplus... Și cum la această vîrstă îi trebuiau prietene și-a găsit, nu multe, dar toa­te de 16—20 de ani, în­cepuse cam precoce do­rința de totală emanci­pare, iar modelul și-l a­legea in persoane mai mari ca vîrstă. Părinții au început să iasă din sfera ei de influență . Nu, de ce să nu se ducă la film sau la... bal (?!?). Doar nu se ducea singu­ră, ci cu prietenele ! A­­poi, după un timp a în­ceput să meargă și sin­gură... A început o viață ouă, pe care oamenii mari (spre neînțelegerea ei) o numesc vagabon­daj. Lipsită de suprave­ghere, convinsă că poate face orice, colinda sta­țiunile litoralului. La nici 12 ani îl cunoaște pe Vasile (celălalt nume nu-l cunoaște, fiindcă... n-a interesat-o), șofer la zona 1 Mangalia, cu ca­re se joacă de-a soțul și soția. Evident, o joacă serioasă. Peste puțin timp, organele de mili­ție o găsesc vagabon­ded în comuna 23 Au­gust, dîndu-și nume adrese false. Părinții re­­­­clamă că în ultimele două luni a fugit de a­­casă de 5 ori, lipsind zi-Dan SPIRIDON (Continuare în pag. a IlI-a)

Next