Dobrogea Nouă, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 6959-6983)
1971-01-14 / nr. 6968
DOBROGEA NOUA nr. 6968 fOfOCMHfl, O fORMĂ EUCIENTA IN MUNCA POLITICA DE MASA * mmmmmmmmmmmmmmmmm—m—— Sarcinile sporite cărora au de făcut toată organizațiile de partid din toate sectoarele de activitate impun in mod pregnant ridicarea continuă a conținutului muncii politice de masă, îmbunătățirea formelor și metodelor ei de exprimare. In condițiile actuale se pune un accent tot mai mare pe extinderea mijloacelor moderne, audio-vizuale. De aceea, este din ce in ce mai mare numărul unităților economice, al instituțiilor de cultură, al școlilor dotate cu magnetofoane, aparate foto și alte mijloace moderne de lucru. Sunt forme atractive, cu maximă eficientă în popularizarea noului, in combaterea anumitor nereguli și deficiențe, a actelor antisociale, în cele ce urmează ne vom referi, pe scurt, la experiența acumulată de organizația comunală de partid Valul lui Traian in munca cu aparatul de fotografiat. Necesitatea înnoirii formelor și mijloacelor muncii politice de masă a ieșit și mai mult în evidență cu prilejul unei consultări pe care comitetul comunal de partid a organizat-o către sfîrșitul anului 1969, cu cei peste 50 de intelectuali din comună, ne-a spus prof. Ștefan PĂUNESCU, locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid. Noi am împărțit fiecăruia dintre ei câte un chestionar cuprinzînd trei întrebări principale (1. Care sunt problemele sociale, politice și culturale care frămîntă pe cetățenii comunei? 2. Ce activități ar trebui organizate pentru a răspunde cu mai bine acestor cerințe ? și 3. Cu ce puteți contribui în mod concret la realizarea acțiunilor propuse? după primirea cărora a urmat o dezbatere interesantă asupra metodelor și metodologiei muncii politice de masă. Pe această bază s-a trecut la folosirea curentă a aparatului loto, în comună existiemă o oarecare tradiție în această direcție (ambele școli aveau deja cercuri loto). Cum anume s-a acționat ? In două direcții, în primul rând, s-a pornit de la ideea că programele brigăzii artistice de agitație ar putea ciștiga in atractivitate și eficiență dacă ar fi susținute și completate cu imagini fotografice proiectate simultan cu textul. Atunci fiind, de pildă, se critica faptul că Din operatînea organizațiilor - partid la cooperativa agricolă de producție Valul lui Traian era folosit un saivan de oi improvizat din baloni de paie, dar care nu reușea să asigure cit de cit adăpostul necesar animalelor, a apărut pe ecran și fotografia respectivă. Auditoriul s-a putut convinge că era intr-adevăr vorba de o neglijentă crasă, pentru că prin adăpostul astfel improvizat vîntul și frigul erau ca la ele acasă. Și astfel, ceea ce nu s-a reușit pe alte căi, de data aceasta a prins. Consiliul de conducere al cooperativei a fost determinat să ia demolată măsuri pentru constituirea unui adăpost corespunzător. Iată și alte cazuri in care o imagine foto sugestivă, dublind textul unui program al brigăzii, a avut efecte salutare : deși se știa despre existența deselor întreruperi în funcționarea alimentării cu energie electrică, conducerea G.A.P. Vălul lui Traian nu se îngrijise ca în sectorul creșterii păsărilor să se procure câteva felinare pentru ca îngrijitoarele să vadă ce se întâmplă cu păsările în acest timp ; unii cooperatori se ocupau cu tot felul de lucrări neînsemnate, in timp ce pe cimp erau cantități mari de furaje prost gospodărite , tractoare sau atelaje staționând in fața porților sau a bufetului tocmai in momentele când se simțea cel mai mult nevoie de ele (cîteva rinduri, scrise și apoi fotografiate, atrăgeau in acest caz atenția asupra faptului că programul bufetului se cunoaște, dar al grajdului nu), tineri furnind in timp ce rula filmul, gestionarul Gheorghe Bică vînzînd bere în căni de pământ (la care nu se putea măsura cantitatea) etc. In toate aceste cazuri s-au luat, ca urmare, măsuri de înlăturare a defecțiunilor semnalate. Un alt cadru de valorificare, la Valul lui Traian, a imprimării pe pelicula fotografică a unor imagini cotidiene, pozitive sau negative, din viața satului și prezintă gazetele de stradă sau de perete. Au apărut astfel fotografii înfățișându-l pe gospodarul Teodor Odobescu îngrijindu-și curtea și casa, udând iarba, în timp ce alți cetățeni, delăsători, își lăsau casele fără gard și bătăriile crespind in voie. Sigur că, de rușine, oamenii s-au apucat de treabă. Cu prilejul unui raid de noapte au fost găsiți dormind și fotografiați „in exercițiul funcțiunii“ numeroși paznici. Fotografiile au fost puse la gazetele de perete, președinții celor două cooperative agricole din comună primind astfel un răspuns concret la cauzele care favorizează furtul de produse (numai în curtea C.A.P. Valea Seacă s-au găsit nepăzite 14 căruțe gata încărcate cu porumb). Au apărut, de asemenea, fotografii înfățișând saci cu porumb pe cimp, în puterea nopții, paznici de la C.A.P. Valul lui Traian stînd la un păhărel, în timp ce, la doi pași de el, murise un vițel, neglijente în asigurarea pazei contra incendiilor etc. Discuția noastră cu locțiitorul secretarului comitetului comunal de partid a relevat, așadar, un început bun pe linia modernizării și diversificării mijloacelor muncii politice de masă, o experiență pozitivă care reprezintă deja un bun cîștigat. Am reținut cu acest prilej, intenția de a se merge mai departe, prin procurarea unui epidiascop care să permită prezentarea mai operativă a unor neajunsuri, să completeze prin imagini sugestive textele unor conferințe sau expuneri. G. STOIOVICI Consfătuirea pe țară a tinerilor ieri dimineață, la Mangalia Nord, au Început lucrările Consfătuirii pe țară a tinerilor avicultori organizată de C C. al U.T.C. in colaborare cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Au participat aproape 200 tineri muncitori, țărani cooperatori, tehnicieni și ingineri care lucrează în combinatele avicole și complexe intercooperatiste de creștere a păsărilor din 21 de județe ale țării. Din partea organizatorilor au luat parte ing. Viorel Vizureanu, șef de sector la C.C. al U.T.C., ing. Dumitru Bosoancă din Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Constantin Jurcă, prim-secretar al Comitetului județean Constanța al U.T.C., reprezentanți ai organelor agricole județene. Pornind de la sarcinile dezvoltării zootehniei in noul cincinal, de la contribuția pe care trebuie să o aducă avicultura la mai buna aprovizionare a populației cu carne de pasăre și ouă, precum și la crearea unor disponibilități mai mari pentru export, referatele prezentate de către specialiștii prezenți la consfătuire au insistat in mod deosebit asupra tehnolo avicultori giilor moderne de creștere a păsărilor in unități specializate, a lucrărilor de selecție in fermele avicole, asigurarea, prepararea și administrarea furajelor, combaterea epizootiilor. Un loc distinct a fost acordat necesității perfecționării profesionale a tuturor lucrătorilor din acest domeniu, permanentizării schimbului de experiență din unitățile economice cu specific avicol. Participanții la consfătuire au făcut apoi o vizită de lucru de aproape 3 ore la combinatul avicol de la M. Kogălniceanu, unul dintre cele mai moderne din ț oră. Aici, pe „viu“, au urmărit fluxurile tehnologice, cu ajutorul filmelor și diafilmelor, unde și-au putut face o imagine veridică despre ceea ce înseamnă aplicarea in practica a metodelor avansate pentru obținerea unei eficiente ridicate în creșterea păsărilor. Lucrările consfătuirii se vor încheia astăzi, participanții luînd parte la faza finală a concursului „Cel mai harnic și priceppl crescător de păsări“, concurs aflat la prima ediție. * Pag. a 5=0 ceea ce Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970 cheamă întregul nostru popor, pe fiecare cetățean să-și înzecească eforturile și să participe conștient la perfecționarea activității in toate domeniile, la sporirea continuă a eficienței muncii. De la un capăt la altul al ei, Expunerea este străbătută de sublinieri privitoare la dinamismul puternic al economiei socialiste, la marile resurse umane și materiale de care dispune ea pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal pe perioada 1971—1975. în partea care se referă la necesitatea sporirii producției materialelor de construcție se preconizează, că „in viitor, va trebui să se acorde și consiliilor populare comunale, cooperativelor agricole de producție posibilitatea de a-și organiza întreprinderi producătoare de materiale de construcție proprii, a căror producție să fie inclusă în plan“. în legătură cu această problemă, cu modalitățile practice de rezolvare a ei, am solicitat părerea unor președinți ai consiliilor populare comunale. — Dintre așezările dobrogene, comuna Castelu beneficiază de condiții naturale care o situează, pare-se, printre primele în ce privește posibilitatea producerii materialelor de construcție, este de părere tovarășul Nicolae NEAGU, primarul comunei. Cariera de pietriș de rîu de la Cuza Vodă reprezintă o adevărată comoară, neexploatată deocamdată decit foarte rudimentar. Față de 120 lei cu costă un metru cub de pietriș adus din altă parte, aici nu ne costă decât maximum 25 de lei. Sigur că ar trebui făcute studii privitoare la rezervele existente (cariera se exploatează de circa 40 de ani) precum și asupra posibilităților de mecanizare, dar credem că această investiție este pe deplin justificată. Alternând cu straturile de pietriș, există, de asemenea, rezerve mari de piatră foarte dură, care poate fi folosită în construcții. Cooperativa agricolă de producție Cuza Vodă a executat cu această piatră drumuri de acces in întreg sectorul zootehnic, rezolvând astfel o problemă deosebit de importantă, a cărei tărăgănare ar fi dăunat mult dezvoltării creșterii animalelor în această unitate. Se preconizează ca, în termen de 2—3 ani, toate adăposturile pentru animale să fie pavate cu piatră din cariera locală astfel încît furcoiul și lopata vor deveni obiecte de muzeu iar curățenia grajdurilor se va efectua cu ajutorul furtunului cu jetele apă. In comună, sunt suficiente posibilități pentru confecționarea unor mari cantități de date pentru trotuare, garduri model etc. Așteptăm, in această direcție, un sprijin efectiv din partea cooperației de consum, interesată in producerea unor astfel de materiale, tin ultima conferință județeană a cooperației de consum, tovarășul Petre Gruceni, președintele cooperativei de consum din comună, a ridicat această problemă, a fost evidențiat pentru inițiativă, i s-a promis tot sprijinul și... atât. Credem că ar trebui să se înțeleagă că numai pe bază de promisiuni nu se poate realiza nimic, că avem nevoie de sprijin efectiv pentru punerea in valoare a unor importante resurse naturale. — Cunosc bine comuna și multtiplele ei posibilități de dezvoltare economică — ne-a spus tovarășul Ion ZAMFIRÎ, primarul comunei M. Kogălniceanu. Or in cadrul comunei există, în satele Piatra și Palazu Mic, importante rezerve de piatră din care se poate fabrica, cu cheltuieli nu prea mari, un var de cea mai bună calitate. La Palazu Mic au existat, pînă prin 1959, două cuptoare de var amplasate chiar lingă carieră. Ulterior, acestea au fost abandonate. Cooperativa agricolă de producție din satul Piatra folosește o mică parte din calcarul din carieră, fabricind var, foarte căutat de unitățile consumatoare, dovadă faptul că și-a făcut clienți chiar și în județele învecinate — Sulcea și Ilfov. Bineînțeles că, printr-o exploatare științifică a acestor resurse, ar putea fi foarte bine acoperite o parte din nevoile de var ale țării. Cred, de asemenea, că, pe baza resurselor existente, și la noi ar putea fi dezvoltată simțitor producția de dale din beton pentru trotuare. Mulți cetățeni din comună au depus băni pentru procurarea de asemenea date, dar nu le putem încă satisface cererile deși avem oameni pricepuți în producerea lor. Credem că aproape fără nici o excepție toate comunele județului j Constanța dispun de posibilități sau resurse mai mari sau mai mici pentru producerea anumitor materiale de construcție. Există, după cum se știe, mari cerințe in această direcție, dar multe unități consumatoare continuă să aducă din alte părți, la prețuri ridicate, materiale care ar putea fi produse pe plan local. De aceea, discuția cu cei doi președinți de consilii populare comunale, concluziile desprinse, am dori să fie considerate drept invitații directă spre studii și măsuri care să ducă la folosirea acestor resurse, în interesul dezvoltării continue a economiei naționale, al satisfacerii unor cerințe care, pe zi ce trece, devin tot mai mari. S. GHEORGHE De ce să cântam in altă parte se állá la un pas de noi ? Inițiativă, răspundere în valorificarea resurselor locale (Urinare din pag. I) cuprinde 10—15 unități producătoare, cu 1.000—1.500 ha grădini de legume. Pînă la sfîrșitul acestei luni se constituie, la fiecare centru, un consiliu de administrație și se stabilesc relațiile care vor exista între centrul respectiv și fiecare din fermele legumicole de pe raza sa de activitate (relații de cooperare sau asociere pe baza unor anumite obiective). — Care sunt atribuțiile noilor organe ? — Se va urmări, în primul rând, o cea mai bună amplasare a terenurilor fermelor legumicole pentru a îndeplini o serie de condiții, printre care : fertilitatea maximă, posibilități certe, permanente, de irigare, asigurarea drumurilor de acces la adăpost de inundații, curenți reci etc. Semințele vor fi preluate de către unități pipă la 15 ianuarie — urgența I. 15 februarie — urgența a II-a și 15 martie — urgența a III-a. Totodată se urmărește asigurarea materialelor necesare producerii răsadurilor, terminarea construcțiilor de sere — înmulțitor și solarii încălzite, noi — cât și repararea și pregătirea spațiilor vechi pentru producerea răsadurilor (înmulțitoare de tip local, răsadnițe etc.), acțiune ce trebuie încheiată pină cel tirziu la sfîrșitul lunii ianuarie. In acest an, producerea răsadurilor se va face obligatoriu in culturi nutritive. Se vor realiza, in condiții de producție, culturi demonstrative pe județ, cu concursul stațiunilor experimentale din zona respectivă. în esență, centrele amintite vor acționa ca unități economice cu rolul de a ajuta fermele legumicole in producerea răsadurilor, asigurarea cu substanțe chimice și alte materiale, îndrumare tehnică, organizarea muncii și valorificarea legumelor, respectiv preluare, condiționare, desfacere, depozitare, industrializare sau export. Se va urmări permanentizarea brațelor demucă, îndeosebi pe calea organizării de formații de lucru specializate, alcătuite din legumicultori , mecanizatori, generalizarea acordului global, retribuirea justă care să cointereseze material pe muncitori. Pe această linie, cu sprijinul direcțiilor agricole județene se va organiza in această iarnă instruirea temeinică a tuturor legumicultorilor și mecanizatorilor care vor deservi fermele legumicole cu privire la tehnologiile îmbunătățite de producere a răsadului și de cultivare a legumelor cât și la exploatarea tractoarelor și a sotului de mașini legumicole aferente. Se va continua specializarea producției legumicole ? — în vederea concentrării în mai mare măsură a gume, în cursul producției deceanului 1971 centrele pentru valorificarea legumelor și fructelor, cu sprijinul direcțiilor agricole județene și inspectoratele, întreprinderilor agricole de stat, pe baza unor studii de zonare a producției legumicole vor urmări adîncirea specializării fermelor legumicole, in funcție de condițiile ecologice și cele social-economice din fiecare fermă; în această privință, o atenție deosebită se va acorda stabilirii direcției de specializare a fermelor după destinația producției : consum in stare proaspătă, industrializare, export. Ferma va cultiva doar cîteva specii de legume pentru a se putea realiza soluri mari de pipdifeție marfă, la un nivel competitiv corespunzător. — Care va fi consecința organizării pe baze noi a legumiculturii asupra bunei aprovizionări a populației ? — fn primul rind apreciem ca deosebit de eficientă sarcina trasată de către conducerea partidului referitoare la constituirea, in fiecare județ, de baze proprii de producere și aprovizionare cu legiune, sau — după caz — acoperirea deficitului focal de legume prin contractarea lui in județele apropiate, care au condiții mai bune și pot produce un excedent de legume. Pentru îmbunătățirea aprovizionării populației, concomitent cu creșterea volumului desfacerilor de legume, întreprinderile și centrele de producție și valorificare a legumelor vor lua măsuri pentru asigurarea întregului sortiment specific de sezon cu produse de bună calitate, creșterea la maximum posibil a ponderii produselor preaipiratale și îmbunătățirea nivelului de prezentare, corespuntâtor exigențelor mereu creștinde ale consumatorilor. Se vor na măsuri pentru dotarea centrelor de producție și valorificare cu utilajele necesare pentru operațiunile de sortare și folosirea eficientă și la intreaga capacitate a celor existente. S-a fi luat o serie de al te înăsuri în vederea traducerii in viață a' indicațiilor cuprinse in Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu in ședința de lucru de la Ct.jp. al P.C.R din 23 noiembrie 1970. Pină joț 1972 trebuie să se realizeze integral amplul program stabilit de conducerea partidului și statului in vederea aprovizionării corespunzătoare populației cu legume în tot cursul a anului. Acest cadru organizatoric nou, baza tehnică creată, fondurile investite, preocuparea manifestată pentru perfecționarea pregătirii cadrelor, munca entuziastă a lucrătorilor din acest sector sunt garanția obținerii unui reviriment in legumicultura României. Organizarea pe baze noi a LEGUMICULTURII Accidentul de circulație nu este întîmplător! (Urmare din pag. 1) sunt proaste și totuși, in ciuda acestui lucru, situația este foarte îngrijorătoare. S-a ajuns aici din două motive : in primul find, mai sint destui consurători auto care încalcă cu bună știință regulile de circulație, iar un al doilea rind sunt și destui pietoni care traversează neglijent străzile, un număr de 76 de accidente s-au produs tocmai ca urmare a încălcării unor asemenea reguli. O altă cauză majoră a accidentelor este viteza excesivă. Ei i-au plătit tribut 84 de șoferi. Viteza excesivă este și la ora actuală abaterea care se pretează cel mai puțin la un control prealabil. Ca urmare a acestui fapt, apar tot felul de discuții neprincipiale între agentul de circulație și conducătorul auto pe tema vitezei, atunci ritul se constată asemenea încălcări. ..Beția“ vitezei se pare că a cuprins la ora actuală și ocupantul scaunului din dreapta al conducătorului auto, care nu numai că nu intervine să tempereze pe șofer, dar il și încurajează. O influență negativă asupra circulației rutiere o au și cursele clandestine. Ele dau o anumită stare de tensiune conducătorului auto. Și, in dorința de a termina cât anai repede, merge cu viteză sporită sau încalcă alte reguli. Un exemplu edificator in această direcție îl prezintă accidentul de circulație comis de conducătorul auto Hagi Iancu, din comuna Cogealac, care aviiul in primire autocamionul nr. 21 C’T 279 proprietatea Autobazei nr. 1 I.T.A. Constanța, a dințat mașina rudei sale, întreHagi Stere, care s-a deplasat in satul Tari verde, luînd in autocamion 5 persoane. Din cauza vitezei excesive, la o curbă, autocamionul s-a răsturnat, accidentând mortal pe una din persoanele aflate în caroserie și accidentând grav încă 3 persoane. Este demn de relatat și faptul că la o parte însemnată din accidente, au participat și minori care au fost accidentați grav, unii pierzîndu-și chiar viața. Procentajul foarte mare de copii angajați in accidente de circulație arată că încă se face foarte puțin pe linia inițierii acestora în cunoașterea și respectarea regulilor de circulație. De asemenea, mulți părinți tratează cu indiferență supravegherea copiilor, din care cauză, in acest an, unii dintre copii au ajuns să fie victime ale accidentelor, tocmai datorită lipsei de supraveghere și nesocotinței de care au dat dovadă părinții lor. Se poate exemplifica in acest sens în cazul minorului Doine Ion, in vîrstă de 4 ani, din comuna Crucea, care a fost accidentat mortal de un autocar, in timp ce acesta, fără a fi supravegheat, a intenționat să traverseze șoseaua. Un caz asemănător s-a petrecut pe bulevardul 1 Mai din Constanța, unde minorul Popa Mihai, în etate de 4 ani, nefiind supravegheat de părinți, a traversat în fugă bulevardul, fiind accidentat mortal de autofurgoneta 22 B 2063, condusă de Dascălu Vasile. Analizând deci cauzele accidentelor produse in anul 1970, putem conchide că acestea nu sunt deloc întâmplătoare. Ele s-au produs ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către toți participanții la traficul rutier, cit și datorită unei slabe preocupări a factorilor de răspundere pe linia prevenirii acestor accidente. Eliminarea definitivă a accidentelor cu urmări grave și foarte grave în anul ce urmează impune întregului personal ce concură la siguranța circulației mobilizarea totală a eforturilor, pentru o mai bună pregătire a conducătorilor și pentru întărirea disciplinei, asigurând prin aceasta o circulație rutieră comodă, fără accidente, pe raza județului nostru. dacă eforturile agenților de circulație vor fi conjugate cu cele ale conducătorilor de instituții și întreprinderii și chiar ale tuturor cetățenilor, desigur că vom putea vorbi de o scădere a numărului I de accidente, chiar și în condițiile creșterii traficului rutier. ♦ De zece zile, locurile vii... (Urmare din, pag. I) lui. Ceea ce a realizat investigația și intervenția [UNK] ■hotărită asupra mersului utilajelor, gindirea colectivă acționată de mecanismul exigenței și autoexigenței. Calendarul jocurilor nestinse, al rotirii necontenite a cilindrilor de oțel ai morilor brute, ai morilor de făină și ai morilor de ciment a înregistrat, de curînd, desprinderea Silei a zecea. Reveniți în preajma jocului viu al cuptoarelor, în preajma utilajelor din cariere, a morilor de produse brute sau finite, foștii pentru o vreme constructori și montări escaladează hotărît treptele cotidiene, ale atingerii celei mai mari producții din istoria fabricii. Șeful de tură. Nicoleae Chesler, cocatorii Ion Diacu și Toma David, de la cuptoare se străduiesc să înscrie trecerea pastei și a fainei de calcar în clincher, cu debitul óraiul noilor sarcini sporite. Morarul Florea Isen,, maistrul Constantin Dragomir de la secția mari-făină care alimentează cuptoarele cu regim uscat de clincherizare își adaptează gesturile, împlinirile aceluiași ritm înalt. Prima decadă a anului. Rotirea amețitoare a morilor supravegheate de maistrul de tură, Kenan Kulamet, de lăcătușul Nicolae Gioarsă a și înscris prima interpretare rodnică a noilor sarcini : un plus de 300 tone de ciment peste prevederile celor 10 planuri zilnice. Tovarășii lor din secția de azbociment, primul kilometru de tuburi destinate rețelelor de irigații, peste îndatoririle care compun în prima decadă realizarea, celor 2.150 kilometri ai anului. Prin urmare, cele S0.000 tone de ciment reprezentînd adausul hărniciei și priceperii cimentiștilor la capacitatea teoretică inițială a fabricii începe nu numai sub semnul împlinirii certe ci și al depășirii. Și sub același semn se desfășoară lucrările de ahiplinît consacrate ‘atingerii 'celei mai mari producții din istoria Medgidiei cimentului. Montajul liniei a II-a cu o capacitate de 1.650 km de tuburi din azbociment pe an,, lucrările de amenajare a carierei Ruvaănița, care va asigura calcarul necesar obținerii cimentului prin procedeul uscat în condiții de exploatare intensivă, se desfășoară în același ritm susținut. Sarcinile anului 1971, contribuția Medgidiei la înălțarea noilor uzine și orașe ale patriei capătă cu fiece zi ce trece o tot mai certă prezență în rodnicia faptelor. Zorită de focul viu al răspunderii oamenilor, pentru starea lor de cosemnatari în piatră durabilă a noului timp prin care țara escaladează înălțimile ireversibilului său progres.