Dobrogea Nouă, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 6959-6983)

1971-01-16 / nr. 6970

Organ al Comitetului județean Constanța al R.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIV, nr. 6970 , Sîmbata, 16 ianuarie 1971 6 pagini, 30 bani Etalonul activității economice in toate sectoarele, în fiecare întreprindere și compartiment al producției materiale -CA­L­IT­A­T­E­A MATERIALE DE CONSTRUCȚII cu un grad ridicat de tehnicitate Una din trăsăturile distinctive ale noului cincinal, reieșită cu pregnan­ță și din Expunerea tovarășului Ni­­colae Ceaușescu din noiembrie anul trecut, este ridicarea pe o treaptă superioară a nivelului calitativ al tuturor sectoarelor activității econo­mice, obținerea unei eficiențe supe­rioare prin exploatarea la maxi­mum a potențelor materiale și u­­man existente la nivelul fiecărei u­nități economice. De aceea, ținim­ seama de faptul că ritmul ce carac­terizează noul cincinal este foarte ridicat, că sporul de producție pre­văzut a fi realizat față de 1970 este substanțial, apare mai pregnantă necesitatea adincirii tuturor laturi­lor calitative ale producției, învesti­rii unui plus de efort inventiv de către fiecare participant la pro­ducție, întreprinderea de prefabricate și materiale de construcție — unitate cu pondere însemnată in cadrul in­dustriei locale, dă economiei jude­țului produse diverse din beton, fo­losite pe larg în variate tipuri de construcții. Unitatea amintită are de realizat în acest an o provic­­ție fizică de prefabricate sporită cu 12.000 mc față de anul anterior, de transpus in practică, cu posibilități interne, un însemnat volum de in­vestiții. Vorbind de rezultatele ob­ținute in prima decadă a lunii ia­nuarie, trebuie să precizăm în pri­mul rind ritmicitatea „de ceasor­nic“ a producției, faptul că sarci­nile zilnice prevăzute in plan au fost nu numai îndeplinite, ci sub­stanțial depășite. Aceasta a fost posibil prin pre­gătirea temeinică a fabricației încă din anul trecut, prin bazei tehnico-materiale asigurarea necesare. De asemenea, măsuri hotărite au fost întreprinse încă din primele zile pe linia perfecționării condu­cerii producției, a supravegherii a­­tente și permanente a fiecărei faze în procesul tehnologic. In acest sens, a fost întărită asistența teh­nică in schimburile 2 și 3, urmă­­rindu-se o echilibrare între ponde­rea producției pe schimburi și în­cadrarea acestora cu personal teh­­­nico-ingineresc. Dar, compartimentul asupra că­ruia ne-am concentrat forțele chiar din perioada pregătirii producției și a tehnologiilor, ne-a spus, ing. A. Boagiu, directorul întreprinderii, a fost cel al calității. Semnificativ este faptul că preocupările in a­­ceastă direcție au vizat in primul rând calitatea concepției — crearea unei diversități de produse cu ca­racteristici tehnico-economice supe­rioare, cu un grad ridicat de teh­nicitate. Trebuie să amintim aici in primul rind produsele complexe ca­re au fost create pînă acum, cele care părăsesc întreprinderea com­plet echipate, gata de a fi montate fără a mai necesita incă o operație in plus. Am amintit la vremea res­pectivă despre băile spațiale — do­tate cu toate instalațiile necesare, create pentru prima dată la I.P.M.C., in cursul anului trecut și intrate acum în producția de serie. Căutările, inventivitatea au dat naștere, in continuare, la noi și noi produse. Bunăoară, se află acum în faza de prototip garajul spațial, pre­cum și elemente prefabricate pen­tru locuințe particulare — produs ce răspunde cerințelor actuale de sporire r­­idă a spațiului de locuit, de modernizare a localităților rurale și semiurbane. O modalitate prin care sunt urmă­rite creșterea și îmbunătățirea pa­rametrilor calitativi ai produselor am aflat-o în intenția conducerii în­treprinderii de a organiza (înainte de lansarea în producția de serie a noilor sortimente) expoziții de prezentare a întregii game de pro­duse realizate. Vor fi sondate în a­­cest fel opiniile beneficiarilor, sugestiile cărora vor fi aduse even­ta­tualele îmbunătățiri ale soluțiilor adoptate. Și, cum calitatea bună a produ­selor este mină în mină cu spori­rea eficienței economice, trebuie să arătăm că noile elemente din be­ton precomprimat (cu pereți mul mai subțiri decit vechile tipuri), ce vor fi produse în acest an, rea­lizează un consum mai redus de materii prime, un cost mai mic pe metrul pătrat. Cu aceleași efecte (creșterea calității, diminuarea chel­­tuielilor de producție) au fost „ope­rate“ o serie de îmbunătățiri la li­niile de fabricație, în tehnologiile de turnare. In secția 39 de fabricare M. RADOVANU (Continuare in pag. a V-a) HRANA PENTRU OGOARE Iarna, așa după cum bine este știut, constituie un ano­timp prielnic pentru transpor­tul și administrarea îngrășă­mintelor chimice și organice. Folosindu-se din plin mijloa­cele de transport și mașinile agricole, pină acum coopera­tivele de producție au reușit a transporta la cimp 13.000 tone îngrășăminte organice. De asemenea, 14.000 ha griu, 239 ha legume, 270 ha vie și 22 ha livadă au fost fertili­zate cu 2.370 tone îngrășămin­te chimice. Zilnic, in baza planului de fertilizare, coope­rativele agricole din județul nostru administrează mari cantități de îngrășăminte, pu­­nind o temelie solidă obține­rii unor recolte tot mai bo­gate. L Lr In pag. a VI-a A ÎNCEPUT“ * In legătură cu Orientul situația din Apropiat Din presa străină • „CURSA PENTRU CASA ALBĂ CENTRALA ELECTRICĂ DE TERMOFICARE FALAS : Se lu­crează intens la montarea celui de-al doilea grup turbogenerator care va ridica puterea instalată a centralei de la 50 la 100 de mega­wați. Foto : I. BUNGAU t nt semiHiiui rar, in­ SiIBim­­­i­li­ll­­iu TIMP AL ÎMPLINIRILOR — Aici Combinatul siderur­gic Galați... Vă rugăm să ne livrați de urgență patruzeci de tone de diatomită sub cinci milimetri. granulată Primele probe au dat rezultate bune... Apelul telefonic sosit de pes­te crestele bătrînilor Hercinici și de peste fluviul spre care coboară încă trufași, aidoma catargelor unor nave scufun­date, înseamnă pentru minerii Dobrogei incă o reușită. Încă o legătură a oamenilor consa­crați valorificării comorilor subterane ale celui mai bătrin pămînt al țării cu industriile care valorifică aceste comori, pînă mai ieri necunoscute. În­suși Altin­ Tepe, dealul din ti­rania căruia, și-au făurit încă din preistorie armele și unel­tele întemeietorii culturii Ha­­mangia, singurul loc însemnat cu ciocanele încrucișate ale mineritului pe harta Dobrogei, a intrat în rîndul exploatărilor propriu-zise, abia după ridica­rea la porțile Năvodarilor a Uzinei de superfosfați și acid sulfuric căreia îi furnizează piritele flotate necesare obți­nerii acidului care stă la teme­lia îngrășămintelor chimice. A venit apoi vremea trăsnetelor de dinamită și a implintarii forezelor in creștetul­ Dealului Carierei de la Somova, a in­stalațiilor de flotare și prepa­rare a minereului de barită. Și sondele împlîntate în zone petroliere mai vechi sau abia­ întemeiate au început să folo­sească, pentru îngreunarea no­roiului de foraj, barita Somo­­vei, lichidîndu-se astfel un costisitor dar inevitabil im­port. Cam în același timp in dealurile cretacice ale Murfal­­larului s-a pus temelia unei alte exploatări în stare să a­­copere necesarul țării, de la,­ creta furajeră și pînă la pulbe­rea de maxim alb și finețe necesară industriei lacurilor și vopselelor, chiturilor și ma­se­­or plastice. Li s-au adăugat, într-un neîntrerupt șir de de­buturi, exploatarea de argilă pentru turnătorie din vecină­tatea plantației de piersici Medgidiei, cele deschise în al­a­bul caolinei care căptușește dealurile Gherghinei și Țibri­nului, în cuiburile de sulfuri complexe de sub baritele So­­movei, apoi Mahmudia, cea mai mare carieră de calcar și dolomită din țară, care ali­mentează tinăra cetate side­rurgică a Galațiului și mina de diatomită de la Adamclisi. Înțeleaptă politică de prospec­tare și valorificare a bogățiilor subpămîntene, de lărgire a ba­zei de minereuri necesare in­dustriei în plină dezvoltare și diversificare, a aflat în minerii Dobrogei realizatori entuziaști și tenaci. Comorile dedesub­turilor au urmat drumul as­cendent al pămîntului, apelor și oamenilor Dobrogei, de pia­tră și foc... Sintem­ la început de ianua­rie printre lucrătorii Între­prinderii miniere „Dobrogea­“, martori ocazionali, de cîteva ceasuri doar, ai dimensiunilor și ritmurilor uneia dintre cele mai tinere ramuri ale indus­triei socialiste pe aceste pla­iuri. 1l aflăm pe inginerul Gri­­gore Stana, directorul între­prinderii, intr-o postură tipică începutului de an, examinînd probleme ale producției cu­rente, comenzi de livrare, pro­iecte. Și, dacă numele exploa­tărilor, lista produselor, mă­surile necesare smulgerii lor din adineuri rămîn, in mare, aceleași, îmbunătățirea tehno­logiilor de exploatare și de preparare, valorificarea lor superioară îmbracă aspecte noi, exigențe calitative în pre­mieră. N. JARIȘTE (Continuare în pag. a IV-a) Nu aș putea spune că am aflat o noutate, că cineva ar fi făcut o des­coperire, că am auzit un lucru inedit. Dimpotrivă, la o privire sumară, fap­tul în sine pare a fi ele­mentar, simplu, arhicu­noscut și răsdiscutat ; examinat însă cu lupa el se dezvăluie nu numai prin dimensiuni cantita­tive amplificate dar și ca avind semnificații pro­funde, implicații majore. Reflectam la toate a­­cestea rememorînd o dis­cuție fără ordine de zi și fără un punctaj prestabi­lit cu un pasionat activist de partid, întrebării — de ce n-aș mărturisi ? — oarecum întîmplătoare, privind modalitățile prin care viața internă de par­tid dintr-un loc sau altul de muncă poate crește în intensitate și vigoare eli­­berîndu-se de tarele for­malismului, rigidității, șa­­blonismului, interlocuto­rul i-a răspuns simplu, concis „Performanțele activității intense, viabile, energice ale unei organi­zații de partid se stabilesc prin acțiunile pe care ea le întreprinde zi de zi, in răstimpul dintre adună­rile generale“. Am meditat puțin la a­­ceastă afirmație — punct de vedere — care nu era o noutate, nu reprezenta o descoperire și pe care nu o auzeam pentru in­­iția oară rostită. Astăzi, în condițiile unor exigen­țe sporite, cuvintele a­­cestea simple, intrate în uzul și arsenalul vorbirii curente (cînd ne referim la unele aspecte ale stilu­lui muncii de partid) par să capete o greutate spe­cifică mai mare decit cea pe care­ o aveau ieri. Ca să se explice mai bine, sa creeze imaginea gân­­durilor sale, ca să poată să convingă, același inter­locutor a adăugat : „ Viața intimă, internă de partid, spre a fi in­tensă, nu poate cunoaște pauze sau momente de răgaz. Este ca fluviul ce curge continuu, într-un sens ireversibil și care a­­dună­ în albia lui mii de afluenți. Spre deosebire de toate fluviile cel la ca­re mă refer este incan­descent prin patosul, vo­ința și abnegația oame­nilor. Cite izvoare se adună intr-un fluviu !? Cum se face oare că debitul u­­nora nu scade nici pe vre­me de secetă, că în fața unor greutăți vremelnice oamenii țin piept, apără redutele cucerite și nu dau nici un pas înapoi ? Mai mult ea sigur că în această înfruntare decisi­ve sunt tenacitatea, perse­verența de a depăși ob­stacolele. " L-am iscodit pe inter­locutor și, poate din nai­vitate, l-am întrebat ce­ a avut in vedere cînd a a­­semuit munca de partid, viața internă de zi cu zi a organizației cu... „flu­viul ce curge continuu“ și care, pe deasupra, este și incandescent ? In viziu­nea (și poate în practica lui) cum se realizează, de fapt, această desfășurare largă de energii, de po­­tențe ? Dacă în munca mea de activist există vreo aspi­rație pe care mi-o propun s-o am în primul rând în vedere — am intuit că era gata să-mi spună interlo­cutorul — și căreia îi con­sacra marea parte a tim­pului de lucru știind cât de bogat ne va fi el ram­bursat apoi, acest lucru vizează tocmai stabilirea în activitatea curentă a organizațiilor a acelor mo­dalități prin care ele să-și trăiască efervescent, clipă de clipă, viața. Și în această privință sunt multe lucruri de la C. MAGUREANU (Continuare în pag. a V-a) CA FLUVIUL CE CURGE CONTINUU ANOTIMPUL RECE ESTE SEZONUL ClND PE LEGUMICULTORI II „TREC CAIDURILE“ Raid-anchetă • Concentrarea și specializarea unor coope­rative agricole pentru producerea legumelor • Mecanizarea trebuie sa ocupe „teren" mai mult • Acum se obțin răsadurile Dacă există părerea că legumi­cultura constituie un sector aducă­tor de mari venituri bănești și asta e o realitate, nu mai puțin adevă­rat este faptul că producerea legu­melor solicită multă muncă, multă preocupare. Intr-adevăr, în timp ce în restul sectoarelor agricole iarna este considerată un „sezon mort“, în legumicultură se lucrează din plin. Aceasta deoarece, așa cum bine se știe, acum, iarna, in ano­timpul rece, se pregătesc legumele întregului­ an. Ne-am convins de valabilitatea acestui lucru vizitând câteva unități mari producătoare de legume, discutând cu specialiștii și grădinarii, care nu cunosc odihnă de dimineața și pină seara. La 23 August, cooperatorii au organizat in acest an o fermă specializată de producere a legumelor. Inginerul Mircea ȚAPÎRDEA, președintele cooperativei agricole, ne-a vorbit despre măsurile întreprinse pentru ca în acest an cooperatorii să rea­lizeze venituri tot mai mari din le­gumicultura. Astfel, spre deosebire de anul trecut, in acest an planul de producție prevede specializarea activității legumicole, cultivîndu-se doar 7 culturi, printre care predo­mină tomatele, varza și vinetele. In plus, în acest an, culturile timpurii, care aduc cele mai mari venituri, ocupă 20 la sută din totalul legu­melor. Pentru ca legumicultura să devină rentabilă, cooperatorii au semănat in sera­ înmulțitor varza și o parte din tomatele ce vor fi cultivate in solarii. Paralel cu în­grijirea răsadurilor, o parte din cooperatori lucrau la repararea ră­sadnițelor și pregătirea paturilor calde. Ing. Ștefania DOBRESCU, șefa fermei legumicole, ne-a infor­mat că în acest an se va introduce tot mai mult mecanizarea plantării răsadurilor și a cartofilor farorizați, că în planul de școlarizare s-a pre­văzut pregătirea temeinică a tutu­ror cooperatorilor pentru ca toate lucrările să fie executate la timp și în condiții calitativ superioare. Intr-un ritm susținut se lucrează in aceste zile și la Anadalchioi. Pe Viorica STANCA, tehniciană la una Șt. MIHAI (Continuare în pag. a V-a) m mmi DEAN­ Cultură, artă pag. a III-a Anchetă internațională • NAVIGAȚIA, O PROFESIE ROMANTICĂ ? pag. a IV-a Primii 161.000 în anul care a­­ trecut, la Combinatul avicol M. Kogălniceanu, planul la puț a fost realizat în proporție de 197 la sută. Realiză­rile din primele zile ale acestui an, așa după cum ne informează ing. Ștefania Lambru, prevestesc obținerea unor rezultate și mai bune. Până acum aici s-au obținut 160.000 pui, din care 68.000 au luat drumul crescătoriilor din unitățile agricole de stat din ju­dețele Constanța și Galați. In următoarele zile, alți 30.000 pui vor fi predați cooperativelor agricole din județul nostru, în baza planului de cooperare, în prezent, în incubatoarele combinatului se află 190.000 ouă. Datele prezentate prevestesc un an bogat în realizări. NOI SORTIMENTE DE MOBILĂ LA „Muncă cooperativa și Artă“ din Constanța au intrat în producția de serie noi sorti­mente de mobilă, dintre care amin­tim : fotoliu­­ pat tapițat cu material din fire poliesteri­­ce, fotoliu fix de hol, bibliotecă PAL furniruit din cu lemn de nuc și mahon, un nou tip de masă pentru te­levizor și două ti­puri de cuiere pen­tru hol.

Next