Dobrogea Nouă, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 6959-6983)

1971-01-26 / nr. 6978

PROLETARI DIN TOATE J­ARI­LE, UNIȚI­VA ! Anul XXIV, nr. 6978 Mărfi, 26 ianuarie 1971 4 pagini, 30 bani Organizarea științifică a pro­ducției și a muncii este încă una din prețioasele căi de ri­dicare a productivității: în toa­te întreprinderile din județul nostru, pe baza studiilor efec­tuate, au fost reașezate liniile tehnologice pentru a se asigura ritmicitatea fluxului producției în toate compartimentele, s-a asigurat mai completa folosire a spațiilor de producție, utili­zarea rațională a forței de muncă. 595.310 tone ciment au fost produse, în plus, în 1970 față de 1965, de fabri­cile de ciment din județul nostru, ca urmare a extinde­rilor de spații de producție, modernizărilor și creșterii productivității muncii. 181,1 la sută reprezintă creșterea pro­ducției de prefabricate din beton în 1970 față de 1965. COTELE CINCINALULUI 1960 1970 m in­ prin constanta în anii cincinalului 1966­—1970 productivita­tea muncii — izvorul principal al creșterii eco­nomice, al sporirii continue a venitului național­­— a înregistrat în industria județului Constanța, o creștere de 25,6 la sută, ceea ce înseamnă 33.652 lei pe salariat . Un rol important în creș­terea productivității muncii îl are DOTAREA ÎNTRE­PRINDERILOR CU MAȘINI ȘI INSTALAȚII la nivelul tot mai înalt al tehnicii mon­diale. La Fabrica de celuloza și hîrtie Palas, de pildă, gra­dul de automatizare a proce­selor tehnologice de bază se ridică la peste 93 la sută, în portul Constanța gradul de mecanizare a operațiunilor de încărcare-descărcare a mărfurilor a crescut la aproape 80 la sută, cu peste 20 la sută mai mult față de primul an al cincinalului încheiat. ntervin în viața­­­­ oamenilor, în ac­­or­a­tivitatea lor mo­mente care rămîn vii in amintire peste ani. Este în firea lucru­rilor ca la început de drum, la ora bilanțuri­lor aceste momente să fie rememorate, tot așa cum este în tradiția lu­crurilor ca perspectivele viitorului să capete drept fundament aceste succese, împreună cu to­varășul Radu Constan­tin, inginerul șef al Fa­bricii de hîrtie și celu­loză, parcurgem filele cronicii acestui obiectiv industrial constănțean. .., MAI 1960. Fabrica din Palas înscrie in in­dustria românească pri­ma „premieră : fabrica­rea pentru prima dată în România a celulozei cu grad de alb obișnuit din paie. Caracteristicile noului produs depășesc prevederile din proiect și întrec parametrii cali­tativi ai hirtiei obținute din rășinoase. ...19 IULIE 1965. La București își începe lu­crările Congresul al IX-lea al P.C.R. In ziua deschiderii Congresului fabrica constănțeană scoate prima șarjă de hîrtie velină obținută în România din celuloza cu grad de alb ridicat (83- 84). Pe prima coală a a­­cestei premiere colecti­­vul de salariați a redac­tat telegrama adresată înaltului for al comu­niștilor, în care s-a an­gajat în fața conducerii de partid și de stat să ridice pe trepte cât mai înalte prestigiul fabricii lor. Și pe măsura scurgerii anilor, angajamentele prind viață. 1967 mar­chează primele două contracte cu U.R.S.S. și Cehoslovacia, pentru li­vrarea hirtiei veline. 1968 aduce F.C.H.-ului, alți beneficiari externi din Liban, Pakistan, Ku­weit etc. In 1970 expor­tul fabricii crește cu MO la sută față de 1967, iar partenerii externi din Italia, Olanda și R.F. a Germaniei solicită tot mai insistent „hîrtia ve­lină calitatea Palas“. Iar pe graficul dinamicii producției la hîrtia ve­lină față de 1965, Fabri­ca de celuloză și hîrtie Palas a trecut la sfîrși­­tul cincinalului o creș­tere de 492,5 la sută. Salt peste ani... 196S marchează a treia pre­mieră a fabricii. Ingi­nerii Cornelia Tom­a Mirela Nicolaescu, Va­sile Avram și Alexandru Marinescu obțin prima hîrtie fabricată în între­gime cu materiale de umplere românești, fo­losind bentonita, de Ră­zoare. Dar succesul se cere continuat. Și același colectiv folosește in 1970 catatomita de Adamclisi, care va înlocui în pro­ducția de serie capiina ce se importa din An­glia și Grecia, aducînd însemnate economii va­lutare și contribuind la folosirea judicioasă a bo­gățiilor și resurselor na­turale ale județului. 1971, primul an al ac­tualului cincinal. Colec­tivul de salariați al fa­bricii „demarează“ rod­nic, pe linia continuării tradiției. In primele zile ale acestui început de drum, F.C.H., produce pentru prima dată în România hîrtia înnobi­lată. Hîrtia acoperită cu emulsii de copolimeri (diotan) ia drumul Com­plexului de merarit și panificație Dobrogea un­de este supusă probelor de ambalare. Rezultatul: EXCELENT. Și astfel ambalajele superioare ale Ministerului Indus­triei Alimentare vor fi asigurate de fabrica con­stănțeană. Despre noua premieră și avantajele ei ne vorbește inginerul Ștefan Dumitru, direc­­torul fabricii . ..în anul 1971 fabrica noastră va introduce în exploatare o secție de hîrtie înnobilată cu pa­tru linii de fabricație de Nicolae MOROȘANU (Continuare în în pag. a III-a) PREMIERE ÎN ALE ÎNSEMNĂRI Ședințe Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a.c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de to­varășul Nicolae Ceaușescu, preșe­dintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășul Iosif­­ Banc, vice­președinte ,­­.al­­ Consiliului­ de Mi­niștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai untor comisii permanente ale Ma­rii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, a prezentat „spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asisten­ță mutuală dintre Republica Socia­listă România și Republica Popu­lară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și pro­iectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre­­ Repu­blica Socialistă România și Repu­blica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 19 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președin­tele Comisiei pentru politică exter­nă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale co­misiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și ju­ridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favo­rabil aceste proiecte de decrete, pri­mite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul NICO­­LAE CEAUȘESCU, președintele Consiliului de Stat . „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, cola­borare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dez­voltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această reali­tate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relații­lor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de priete­nie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă Româ­nia și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună veci­nătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această cola­borare și prietenie s-a dovedit în­totdeauna trainică: ea s-a manifes­tat în lupta comună pentru scutu­rarea jugului stăpînirii străine, pen­tru independență națională și socia­lă. în anii construcției socialiste prietenia Și colaborarea dintre Ro­mânia și Bulgaria se dez­voltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre sta­tele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea aces­tei părți a lumii intr-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polo­nia, cit și cel cu Bulgaria, sunt re­zultatul politicii consecvente a Par­tidului și guvernului României so­cialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem in în­tărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socia­liste baza trainică a asigurării pro­gresului fiecărui stat socialist, întăririi economice și ridicării bu­­­­ăstării fiecărui popor, a dezvoltă­rii independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia con­solidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de că­tre Consiliul de Stat așază pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte, și Polonia și Bulga­ria pe de altă parte; avem convin­gerea că această contribuie la cau­za asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prie­teniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat in unanimitate decretul privind rati­ficarea Tratatului de prietenie, co­laborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum­ și decretul privind ratificarea Tra­­tatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii pro­iectelor respective, următoarele de­crete: decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socia­listă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizații­lor economice străine; decretul prii­­vind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agricult­­turii, Industriei Alimentare, Silvi­­culturii și Apelor, decretul pentru modificarea Decretului nr. 210,1960 privind regimul mijloacelor de­ pla­tă străine, metalelor prețioase pietrelor prețioasă, precum și de­de­cretul pentru modificarea Legii nr. 16/1963 privind înființarea, organi­zarea și funcționarea Băncii Româ­ne de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoar­cerea astronauților și restituirea o­­biectelor lansate în spațiul extra­­atmosferic, precum și Acordul co­mercial dintre Republica Socialistă România și Republica Volta Supe­rioară. Toate decretele adoptate au fost in prealabil examinate și avi­zate favorabil de comisiile perma­nente de specialitate ale­ Mar­ii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. • La U.S.A.S. Năvo­dari gradul de automa­tizare a proceselor de producție se ridică la 70 la sută, în prezent asigu­­rindu-se o înalta pro­ductivitate a muncii. CRONICĂ Prin decret al Consiliului de Stat tovarășul Iosif Banc, vice­președinte al Consiliului de Mi­niștri, a fost numit și în funcția de ministru al agriculturii, indus­triei alimentare, silviculturii și a­­pelor. Tovarășul Angelo Miculescu a fost numit in funcția de ministru secretar de stat la Ministerul A­­griculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor. In același minister, tovarășul Florin Ioan Iorgulescu a fost numit în func­ția de președinte al Consiliului Național al Apelor, iar tovarășul Ion Moldovan în funcția de șef al Departamentului mentare. Ministrul Industriei Ali­secretar de stat, președintele Consiliului Na­țional al Apelor și­ șeful Departa­mentului Industriei Alimentare sunt membri ai Consiliului de Mi­niștri. 1 ÎN ZIARUL DE AZI SPORT • SPORT • SPORT pag. a II-a O mai mare cointeresare a lucrătorilor din com­er­­ci­arele romanești pe marile și oceanele lumii pag. a IlI-a Unități ale armatei au preluat puterea în Uganda pag. a­-IV-a Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la Aid­e-memoire-ul guvernului Finlandei După cum s-a anunțat, la sfâr­­șitul lunii noiembrie 1970, guvernul Finlandei a dat publicității un Aide-memoire care sugerează ini­țierea unor consultări cu privire la organizarea conferinței de securita­te cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei, in vederea trecerii la schimburi de vederi in această chestiune in cadrul unor reuniuni multilaterale la Helsinki. Documentul a fost adus la cu­noștința guvernului român pe cale diplomatică. La 31 decembrie 1970, guvernul Republicii Socialiste România a dat guvernului Finlandei răspunsul verbal de principiu la problemele prezentate în Aide-memoire-ul fin­landez. La 35 ianuarie 1971, Kaarlo Veik­­ko Makela, ambasadorul Finlandei la București, a fost primit la Mi­nisterul Afacerilor Externe și i s-a remis răspunsul scris al guvernului Republicii Socialiste România la Aide-memoire-ul guvernului Fin­landei. După ce se subliniază că propu­nerile conținute în­­ documentul fin­landez au fost examinate cu aten­ție de guvernul român, un răspuns se arată : „România desfășoară o intensă activitate pentru îmbunătățirea pe toate planurile a relațiilor de bună vecinătate intre toate statele con­tinentului european, pe baza prin­cipiilor unanim recunoscute ale su­veranității și independenței națio­nale, egalității in drepturi, neames­tecului­vantajului in treburile interne și a­­reciproc, a respectării dreptului fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, corespunzător intereselor și aspirațiilor sale vita­le. In concepția guvernului R.S. România, securitatea europeană re­clamă un sistem de angajamente clare din partea tuturor statelor, precum și de măsuri concrete care să ofere fiecărui stat garanția de­plină că se află la adăpost de orice primejdie de agresiune sau de ori­ce alte acte de folosire a forței sau de amenințare cu forța și să asigu­re dezvoltarea lor pașnică intr-un climat de destindere, înțelegere și colaborare. Pentru înfăptuirea acestui dezi­derat, după părerea guvernului ro­mân, in prezent este necesar să se treacă neîntirziat, fără nici un fel de condiții prealabile, la pregătirea practică și convocarea conferinței pentru securitate și colaborare in Europa. Consultările întreprinse de guvernul român îndreptățesc apre­cierea că sunt întrunite condițiile pentru ca, paralel cu continuarea contactelor bilaterale, să se abor­­deze problemele concrete ale pre­gătirii conferinței intr-un cadru multilateral, prin­ organizarea de reuniuni pregătitoare cu participa­rea reprezentanților autorizați ai tuturor țărilor interesate“. Arătând că în pregătirea confe­rinței este necesar să se adopte o atitudine constructivă, receptivă fa­ță de toate propunerile de natură să promoveze securitatea și coope­rarea în Europa, în răspuns se spune : „Abordarea problemelor existen­te într-un spirit realist va permite soluționarea lor treptată în intere­sul tuturor popoarelor europene, pe calea realizării obiectivelor no­bile ale instaurării păcii, securității și colaborării pe continent. Aceasta presupune participarea directă și activă a tuturor statelor interesate, în condiții de deplină egalitate, la toate fazele pregătirii, organizării și desfășurării primei conferințe pentru securitate și cooperare în Europa, ca și ale celor ce vor ur­ma“. Subliniind că România urmăreș­te cu simpatie eforturile Finlandei pentru ameliorarea relațiilor între statele europene și însănătoșirea atmosferei politice pe continent și este gata să coopereze cu Finlan­da în promovarea inițiativelor o­­rientate spre înfăptuirea acestor scopuri, un răspuns se precizează : „Guvernul Republicii Socialiste România se declară de acord cu propunerile guvernului finlandez privind efectuarea de consultări cu Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei in vederea începerii dis­cuțiilor asupra organizării confe­rinței europene in cadrul unor reu­niuni multilaterale. In acest sens au fost date instrucțiuni corespun­zătoare ambasadorului R.S. Româ­nia la Helsinki“. în încheiere se arată că, în spi­ritul politicii sale generale de pace și colaborare, guvernul Republicii Socialiste România va continua să militeze cu hotărîre, prin măsuri și acțiuni concrete, pentru instau­rarea și dezvoltarea unor raporturi de bună vecinătate și înțelegere pe plan european, pentru înfăptuirea destinderii, securității și colaborării la Europa și în luase.

Next