Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)
1971-04-20 / nr. 7050
DOBROGEA NOUA nr. 7050 Activitatea unor cămine culturale continuă să rămînă sub nivelul exigențelor actuale Pe urmele articolelor publicate de gabrivii BBmă Cu două luni in urmă, ziarul nostru publica rezultatele unui raid-anchetă care își propusese să „radiografieze" modul de desfășurare a activității căminelor culturale dintr-un mare număr de sate ale județului Constanța. Se concluziona atunci, pe de o parte, că „cele mai multe cămine culturale și-au amplificat activitta i, nari noile constatări „nu pot să-i liniștească pe cei care răspund de activitatea culturală la sate“ întrucît în multe locuri realitățile surprinse nu puteau fi generatoare de satisfacții. De curînd, un nou raid-anchetă pe același itinerariu, pornind de la acele constatări, ne-a prilejuit contactul cu o serie de aspecte pe care le consemnăm în rândurile ce urmează. Primul nostru popas a avut loc la Castelu. La fel ca și rândul trecut, am putut constata aici aceeași atenție cu care conducerea căminului cultural (director — Vasile Radu) se preocupă pentru a reuși ca timpul liber al sătenilor să coincidă cu posibilitatea de a-și dezvolta intr-un cadru propice o serie de aptitudini artistice, de a-și diversifica gama de cunoștințe din cele mai variate domenii, pe baza unui program de activitate care întrunește, în același timp, atributele de util și plăcut. O bibliotecă cu aproape 6.000 de volume, cu colecții de ziare și reviste la zi, un punct de documentare și consultații sprijinul celor ce studiază documamentele de partid și de stat, dorința de a cunoaște și direcționa preferințele de lectură ale cititorilor, numeroasele acțiuni cu cartea ne-au certificat pasiunea cu care înțelege să muncească intr-un sector atit de important bibliotecara Virginia Chivu. Planul nostru de activitate, ne spunea directorul căminului, este axat pe sărbătorirea aniversării semicentenarului partidului. In acest sens, încercînd să sondăm ceea ce ar interesa marea masă a țăranilor cooperatori, am ales acele manifestări și acele modalități de prezentare care pot atrage un număr sporit de participanți. Am preconizat și realizat acțiuni interesante care se referă la lupta partidului nostru înainte de 23 August 1944 și in opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, acțiuni care, concepute variat, au căutat și — sperăm — au reușit să se adreseze tuturor vîrstelor și tuturor preferințelor. Nu putem încheia șirul consemnărilor de la Castelu, fără a aminti de răuiabilul efort depus de conducerea căminului cultural, îndeaproape îndrumată de comitetul comunal de partid și consiliul popular pentru construirea unui cămin cultural în satul Nisipari. Este o dovadă în plus că, atunci cînd inițiativele unor oameni de inimă sînt sprijinite de organele locale de partid și de stat, se pot obține rezultate demne de luat ca exemplu. La ora 17 cînd, firesc, un lăcaș sătesc cultural ar trebui să fie gata pentru a-și primi așa cum se cuvine oaspeții, căminul cultural din Mircea Vodă ne-a întîmpinat la fel de neprimitor ca și cu două luni în urmă. Nici directorul (Dumitru Cojocaru), nici bibliotecara (Maria Tatu) nu sint de găsit. O tablă de afișaj cu geamurile sparte nu cuprinde decit cîteva bucățele de hîrtie, îngălbenite de vreme, care notează cîțiva cooperatori evidențiați in campania de... anul trecut (!). Un cititor venit să predea cărți (Ion Dragomir, muncitor la stația de pompare Mircea Vodă) ne îndrumă spre librărie. Aflase că acolo se găsește bibliotecara. Ne dumirim, în sfirșit, că directorul e la o sesiune a consiliului popular comunal, iar bibliotecara, dansatoare in echipa comunei, e la o repetiție în satul Faclia. In această situație deci, oricui i se poate părea „normal“ ca ușile căminului să rămînă închise, răpind astfel amatorilor orice posibilitate concretă de a-și petrece seara. La Rasova, căminul cultural, cu lacăt la ușă, bolovani aruncați la intîmplare prin preajmă, geamuri sparte care ne permit să vedem înăuntru două mese de tablă, citeva bănci de lemn, o cutie pentru peliculă cinematografică — dovezi că o mină de gospodarii-a mai trecut de mult timp pe aici. Despre activitatea căminului e greu de aflat ceva. Un tînăr ne spune că ceea ce a văzut in ultimul timp a fost filmul „Vagabondul“. Iar pe cel care ne-ar putea da relații, directorul Ion Bratu, trebuie sa-l credem pe cuvînt, căci nu poate justifica nimic prin faptul că nu are menționate activitățile căminului în obligatoriul registru zilnic, ceea ce i-ar răpi exact cîteva minute pe zi. Televizorul funcționează „dar nu cine știe ce“, din patru jocuri de rummy, două au pietre lipsă, la patru cutii de șah sunt piese pentru... zece jocuri — cam aceasta e „zestrea“ căminului din Rasova. — Vinovate de această situație sînt conducerile celor două cooperative din comună, este de părere președintele consiliului popular comunal, Ion Ghenea. Deși obligate de lege să aloce *Huti „unicile bani pentru fondul social-cultural (cam 32.0110 lei), cu care s-ar putea cumpăra materiale proprietate ale cooperativelor, date însă in custodie căminului cultural, conducerile cooperativelor nu au transferat sumele pe anul 1970 nici pînă in acest moment. Apare atunci, firesc, întrebarea: să fie oare respectarea legii facultativă pentru C.A.P.-urile din Rasova ? Și oare nu există nici o posibilitate pentru a le obliga să-și respecte îndatoririle cu atât mai mult, cu cit numai cooperatorii înșiși sunt singurii beneficiari ai înzestrării materiale a căminului ? Iată deci ea nici acest raid-anchetă nu a putut consemna vreo „înviorare“ substanțială tocmai acolo unde ea era de așteptat. Amintind și alte deficiențe ale muncii cultural-artistice din cadrul căminelor culturale — slaba participare a cadrelor didactice la un gen de activitate care pentru ele constituie îndatorire de serviciu, sprijinul cu totul formal și ocazional al Casei județene de creație (ai cărei instructori trec prin sate în mare grabă, temîndu-se să nu piardă următorul tren sau autobuz spre Constanța), insuficientul control exercitat de Comitetul județean pentru cultură și artă — ziarul nostru atrage din nou atenția asupra faptului că, in lipsa unor eforturi convergente ale organelor răspunzătoare de bunul mers al activității căminelor culturale, in multe sate și comune acestea au intrat sau riscă să intre intr-un dificil impas, îndepărtând de binefacerile culturii și artei un mare număr de săteni care au tot dreptul să aștepte mai mult și mai bine de la așezămintele culturale. Arcadie STRAHILEVICI ☆ Insămînțatul porumbului (Urmare din pag. 1)gricultură s-a lucrat din plin, perioada semănatului la porumb a fost scurtată la 7—8 zile. Așa se explică și faptul că pînă ieri dimineața un număr de 13 cooperative agricole de producție, respectiv cele din Almalău, Esichioi, Lipnița, Măgura, Arsa, Ciocîrlia de Jos, Agigea, Castelu, Tortomanu, Siliștea, Nuntași, Miorița și Sarani, au reușit să raporteze terminarea completă a insămințării porumbului. Printr-o știre de ultimă oră am fost informați că în seara zilei de ieri s-a terminat însămînțatul porumbului și la C.A.F. Independența. Prin eforturile depuse de mecanizatorii Murat Peim, Ion Bogdan și A. Eros, semănatul porumbului pe cele 624 hectare s-a încheiat în numai 8 zile față de zece planificate. In majoritatea unităților agricole, calitatea lucrărilor executate este urmărită îndeaproape. Specialiștii, președinții și brigadierii de cîmp sunt prezenți la fața locului. Pe o sală de porumb a C.A.P. Tuzla, de pildă, tractoriștii Marin Fotescu, Constantin Signeanu, Gheorghe Voicu și Ion Voinescu executau lucrarea cu patru semănători, sub directa supraveghere a tovarășului Dumitru Borcan, șeful secției a Il-a de mecanizare Tuzla, și a tovarășului Nicolae Barbu, în crina viii soliști piif supraivpi. Dar cu doua zile in urma, pe o sală de porumb a C. A. P. Albești, în afară de brigadierul de cîmp Nejdler Osman, nu era prezent nimeni la fața locului. Președintele cooperativei, tovarășul Milan Făleanu, care n-a fost de găsit, ar fi văzut poate, dacă era prezent aici, că pe sola care se semăna erau cantități mari de resturi vegetale care n-au fost eliminate în prealabil. Firește că pe astfel de sole, densitatea realizată la hectar este pusă sub semnul întrebării. DENSITATIA (Urmare din pag. I) mandel, Constantin Pușcuță, s-au luat toate măsurile pentru buna desfășurare a lucrărilor de semănat : s-a pregătit patul germinativ, s-au încorporat în sol peste 1.600 tone gunoi și s-au dat 400 kg superfosfat la hectar, sub disc, pe toată suprafața, iar pe 85 ha s-au administrat 200 kg uree la ha și 100 kg la ha azotat de amoniu. In cadrul acestei ferme, în 1970 s-a obținut, pe suprafața de 89 ha, o producție de 9.210 kg la ha. Ținind cont de experiența acumulată în cei doi ani de cind se cultivă porumb in cultură irigată, s-a stabilit că cea mai potrivită densitate este de 60.000 de plante la ha. Șeful fermei spunea: „fiecare plantă are un știulete care dă 200 g boabe, înmulțind cu 60.000 de plante la ha, vom ajunge la producția de 12.000 kg la ha. Iată de ce trebuie să realizăm încă de la semănat această densitate“. Aceasta constituie o garanție sigură că angajamentul asumat de a obține cel puțin 12.000 kg porumb-boabe la ha in cultură irigată va fi realizat și depășit. (Urmare din pag.i) re nu se poate petrece, desigur, de la sine. Oricît de bun ar fi acest concept, oricît de complet și de eficient ar părea, el nu se poate valorifica decit in măsura în care se află intr-un raport organic cu planificarea producției agricole. Cu alte cuvinte, deciziile cu privire la planificarea anuală sau de perspectivă a producției trebuie să se bazeze pe coordonatele și obiectivele ce se desprind din conceptul amintit. Aici, și numai aici credem noi, deslușim calea rațională prin care planificarea, ca principală pârgine economică, poate determina — in interesul întregii societăți și al producătorilor agricoli — valorificarea obiectivelor stabilite de către unitățile agricole și dezvoltarea procesului de profilare, specializare și concentrare a producției. Subliniem acest lucru, deoarece se pare că nu practică noi nu am reușit să realizăm corelația de care aminteam mai sus. An de an cifrele de plan primite cu privire la suprafețele de cereale și numărul de animale prezentau mari oscilații care provocau schimbări substanțiale in structura producției, ceea ce a influențat și nu putea să nu influențeze procesul de profilare, specializare și concentrare. De exemplu, numai la I.A.S. Dorobanții au stat nefolosite peste 100 de combine din cauza reducerii substanțiale a suprafeței de grîu, ceea ce a grevat prețul de cost al produselor prin plata amortismentelor. Totodată, practica de a reduce sau mări suprafețele cultivate, micșorează mult posibilitatea rotației raționale a culturilor, ceea ce împinge la practica, deloc recomandată, de a cultiva ani la rind pe aceeași suprafață aceeași plantă agricolă — grîu, porumb sau floarea-soarelui. Tehnologia culturii de floarea-soarelui obligă, după cum știm, să asigurăm o rotație de cel puțin 7 ani, pentru a elimina orice posibilitate de apariție a manei care dijmuiește extrem de mult recolta la hectar. Or, majorarea suprafeței a impus cultivarea floriisoarelui după floarea-soarelui pe mari suprafețe. Au apărut astfel o serie de dăunători care au dijmuit producția la hectar. Desigur, unele oscilații in structura producției sunt inerente. Datele nu trebuie să fie de asemenea anvergură nicit să producă perturbații în mecanismul organizatoric și economic al unităților, deoarece, în acest caz astfel de oscilații au consecințe extrem de negative pentru eficiența întregii activități. Nu mai e nevoie să demonstrăm că planificarea este chemată să exercite o puternică influență asupra orientării și dezvoltării producției agricole. Bazindu-se pe coordonatele și obiectivele stabilite de către unitățile agricole, pe schimbările survenite in realitatea agricolă și tendințele ce se manifestin dezvoltarea agriculturii, planificarea este in măsură să influențeze direct și nemijlocit optimizarea producției, să impulsioneze procesul de profilare, specializare și concentrare. Centralismul excesiv, care s-a făcut simțit din plin în planificarea producției agricole, a promovat o serie de practici destin tie dăunătoare. De exemplu, in județul nostru de la un an ,la altul s-a fixat prin plan ca numărul vacilor să crească in medie cu circa 8.000, in timp ce suprafața cu furaje s-a redus treptat. Sau, anul trecut, planul la producția medie de struguri a fost mărit in luna august, cînd este evident că nu se mai poate face absolut nimic, in afară de organizarea lucrărilor de recoltare. Un imperativ major — optimizarea Pofilarea, specializarea și concentrarea producției agricole nu sunt și nu pot fi date o dată pentru totdeauna. Fiind procese economice, cu profunde implicații, ele se modifică, se perfecționează neîncetat sub acțiunea nemijlocită a dezvoltării și modernizării forțelor de producție. Tehnica agricolă modernă, tehnologiile industriale, chimizarea, irigațiile, dezvoltarea perfecționarea mijloacelor de transsiport determinind mutații radicale în structura și formele producției agricole, impun, in același timp, cu necesitate, optimizarea economică a profilării, specializării și concentrării. Optimizarea economică a profilării, specializării și concentrării producției agricole este, prin urmare, o cerință obligatorie reclamată nu numai de condițiile actuale de producție, de eficiență sau de factorii sociali, ci și de tendințele de perspectivă ale economiei naționale și consumului alimentar. După cum se știe în județul nostru irigațiile vor cunoaște o mare extindere. Vor avea, prin urmare, 10c schimbări substanțiale în condițiile de producție, care fără doar și poate își vor pune amprenta pe profilarea, specializarea și concentrarea producției agricole. Ca atare, apare evidentă necesitatea optimizării economice. Apare evidentă, întrucît, pornindu-se de la faptul că în condiții de irigare se obțin rezultate foarte bune atit la grîu, porumb, floarea-soarelui, lucernă, cit și la struguri de masă, pomi fructiferi ș.a. în unitățile agricole din zona irigată s-a încărcat cu mult structura culturilor. Or, este cunoscut că eficiența investițiilor nu înseamnă să promovezi in fiecare unitate agricolă cultivarea tuturor culturilor pe motiv că irigațiile asigură producții ridicate. Numai calculele de optimizare pot stabili numărul culturilor, ponderea fiecăreia in structura producției, în profilul unității agricole. Și in raport de această structură de producție se pot defini direcțiile de creștere a animalelor (specii, categorii, număr). Pe această bază optimizată, va putea să se organizeze cu eficiență ridicată specializarea unităților agricole, adincirea acestei specializări și concentrarea producției. Iată numai cîteva exemple care dovedesc importanța deosebită a folosirii optimizării economice profilarea, specializarea și concenentrarea producției agricole: PROFILAREA, SPECIALIZAREA ȘI CONCENTRAREA Pag. a 3-a CERNAVODA Amintita în cărțile de geografie de otare pe toate coordonatele vieții econodinioară doar prin existența podului de mice, sociale și culturale. Atributul esse ocale ferată transdanubian sau a câtorva țal al ultimilor cinci ani a fost — ca și mici meșteșugari, Cernavodă a cunoscut în celelalte localități ale județului — dimîn ultimii ani și mai ales în cincinalul unul spre culmile progresului și bunăcare s-a încheiat un înalt ritm de dezvoltării. • Un amplu proces de modernizare a cunoscut, în perioada anilor 1965—1970, Fabrica de șuruburi. La finele anului 1970, 80 la sută din procesul de producție era automatizat. Semnificativ în acest sens este faptul că în anul 1970 s-au investit pentru modernizarea fabricii cu 3.618.000 LEI mai mult decit în anul 1965. In perioada s-au construit: OBIECTIVE NOI • UN DEPOZIT DE TRANZIT • CRAMĂ MODERNĂ CU O CAPACITATE DE 60 VAGOANE • O BALASTIERĂ. cincinalului Nivel de trai !n ultimii ani puterea de cumpărare a populației a crescut simțitor. Numai în 1970 valoarea mărfurilor desfăcute prin anul magazinele O.C.L s-a ridicat la suma de 71 MILIOANE LEI. Cultură și învățămînt • La sfîrșitul anului 1970, la CASA DE CULTURĂ din localitate funcționau 10 FORMAȚII ARTISTICE, reunind 396 artiști amatori, 6 cercuri aplicative frecventate de peste 100 cursanți. Numai în anul 1970 formațiile Casei de cultură au prezentat peste 90 de spectacole. • Cele 129 filme artistice prezentate la cinematograful din localitate în anul 1970 au fost vizionate de 230.000 SPECTATORI. • COOPERAȚIA MEȘTEȘUGĂREASCA a prestat în anul 1970 servicii pentru populație în valoare de 4.400.000 Lii, cu 1.800.000 lei mai mult decit în anul 1965. ftm ft^^grs fftaach a fczfápfáá ms 500.000 lei