Dobrogea Nouă, septembrie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7190)

1971-09-01 / nr. 7165

> V i PROLETART DIN TOATE TARILE, UN­UI­VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV, str. 7165 Miercuri, 1 septembrie 1971 4 pagini, 30 bani IRIGAȚIILE __________________J_____________________________________________________ CULTURILE au nevoie mai mult ca oricînd de UMIDITATE! Așadar, revirimentul semnalat și de ziarul nostru cu cilva timp in Urmă, privind situația funcționării ■»stemelor de irigații in ansamblu, continuă, in săptămîna 21—22 au­gust, când majoritatea oamenilor muncii au avut nu mai puțin de 3 zile de odihnă, pe ogoare, lu­crătorii din sistemele de irigații n-au contenit munca, reușind ca planul stabilit in graficele de v­­riări să fie rea'­iaat in proporție de 101 la sută. Mai precis, față de prevederile de 15.675 ha s-au­ irigat 13.839 hectare. Și mai îmbucurător este faptul că în această perioadă unități aflate in sistemele noi de irigații, deci cu mai puțină expe­riență, au reușit să-și realizeze și să-și depășească planul stabilit prin grafic. Printre acestea amintim I.A.S. A­gigea și I.A.S. Cobadin, cooperativa agricolă Cioch­lia de Sus și altele. Rezultate din cele mai bune la irigat s-au obținut, în această perioadă, in sistemele Bă­­răganu, und­e depășirea graficului este de 25 la sută, și N. Bălcescu cu o depășire de 10 la sută. Și, totuși, Kogălniceanu, dacă și în sistemele Murfatla­r și Faclia se realizau prevederile stabilite î în săptămîna trecută — s-ar fi în­registrat un adevărat record la u­­dări. In această vară atit de sece­toasă, lucrul acesta ar fi fost po­sibil dacă n-ar f­i continuat seria defecțiunilor. Căderea unui jgheab la I.A.S. Kogălniceanu a împiedi­cat irigarea a 125 ha, exact supra­fața cu care nu s-a realizat pla­nul pe sistem. I­n sistemul Murfatlar, unde pla­nul s-a realizat doar in proporție de 92 la sută, alături de defecțiunile tehnice, a existat o slabă organizare a muncii in cooperativele agricole Valea Seacă și Castelu, iar in sis­temul Faclia, aflat cu 10 procente sub prevederi, a continuat să a­­pară defecțiuni. Ce-i drept, mai puține, și remediate mai operativ. It e culturi, la sfîrșitul acestei pe­rioade, s-au depășit prevederile de plan la udările I și a XI-a la supra­fețele de porumb, unitățile agricole improvizând amenajări noi. De a­­semenea udarea a III-a s-a efec­tuat pe 12.059 ha din 15.246 ha. Cu lotul nesatisfăcător s-a desfășurat in această perioadă udarea la cul­turile duble. Astfel, din 11.187 ha. udarea ■ s-­a efectuat: 1.1­90 la sută, a II-a pe 40 la sută, iar a HI-a pe numai 6,5 la sută din suprafață. Mai grav este faptul că in une­le cooperative agricole, printre ca­re se numără Castelu, nu se acordă nici atenția cuvenită calității aces­tei lucrări. Agregatele merg cu presiune redusă sau sunt înfunda­te, iar cantitatea de apă incorpora­tă in sol este mică. Or, pămintul are nevoie de apă și plantele sunt avide de umezeală. In această si­tuație devine uimitor faptul că pentru perioada imediat următoare unitățile agricole și-au prevăzut să­ irige o suprafață de numai 11.865 ha, cu mult sub posibilitățile sis­temelor și ale nevoilor curente so­licitate de plante. Motivările ni le oferă tovarășul Alexandru Chirea, responsabilul cu prognoza și în­drumarea tehnică din cadrul în­treprinderii de exploatare a siste­melor de irigații, care a discutat cu fiecare beneficiar in parte : lipsa pieselor de schimb­ a numărului suficient de motopompiști pentru a se organiza lucrul și două schim­buri și părerea că dacă se apropie toamna trebuie să plouă. Această tendință trebuie înlăturată urgent. Culturile au nevoie mai mult ca oricine­ de umezeală. Apa din ca­nale este remediul sigur al sece­tei și­ nu cea de ploaie care poate fi așteptată mult și bine. Dan CRISTIAN Operatorul chimist DUMITRU încremenite in nemișcarea lor temporară doar acum, pe durata reparațiilor anuale, cele două sita vibratoare, trei benzi, două con­­casoare și cinci elevatoare din secția de granulare a Uzinei de sup­erfosfați și acid sulfuric Nă­vodari, se lasă desfăcute bucăți­că cu bucățică,, iar mîini harni­ce de meseriași înlocuiesc ceea ce nu mai prezintă garanția func­ționării, repară, ung și montează la loc pentru alte și alte­ șarje de îngrășăminte rîvnite de ogoa­re lacome de­ amendamente. E perioada în care operatorii chi­­miști sunt că n-au dreptul să stea de o parte, că nu le e per­mis să aștepte sfîrșitul­ remontu­­lui pentru a lua utilajele în stă­­pînire pe încă un an. De aceea, laolaltă cu lăcătușii și montato­­rii, ei curăță sitele și vopsesc u­­tilajele, zoresc, atit pentru a scurta durata reparațiilor cit și pentru a-și cunoaște mai mașinile în măruntaiele lor, bine cu chichițele lor care mâine le pot aduce eventuale „dureri de cap“. Printre ei, Dumitru DRAGNEA pare cel mai interesat in câștiga­rea competiției cu timpul, a în­trecerii pentru reparații de cali­tate. — Omul acesta, ne relatează maistrul tehnolog Aurel Enache, nu lucrează decât de 6 ani în in­dustria chimică. A îndrăgit mese­ria aici la noi și a reușit să-i trans­mită frumusețile ei și soției, con­vingi­nd-o să lucreze alături de el, în secție. Familia Dragnea de la granulare constituie deci o rea­litate și poate n simbol. Care-i contribuția operatorului nostru chimist la sporirea avuției țării? „Deținind un post cheie în secție, Dumitru Dragnea și-a asu­mat, din capul locului, o răspun­dere de care e mândru, dar, tot­odată, conștient de greutatea ei“, ne spune tehnicianul mecanic Tă­­nase Chirilov, președintele comi­tetului sindicatului pe secție. „O răspundere care, la prima vedere, nu-ți apare deloc în toată pleni­tudinea ei, pentru că, de fapt, nu cere nimic deosebit. Nimic altce­va decit disciplină in toate atri­butele ei, o veghe permanentă in care fiecare dintre cele cinci sim­țuri ale omului este solicitat in egală măsură, pentru a sesiza o­­perativ orice defecțiune, pentru a realiza intervenții active“. Răs­pundere de care, pînă în prezent, Dragnea nu s-a despărțit încă niciodată. „Și pe care, adaugă e­­lectricianul Nicolae­ Nistorescu, locțiitorul secretarului organizației de bază, avem toate motivele să credem că nu o va face vreoda­­tă. L-am văzut muncind cu zim­­betul pe buze și cu satisfacția da­toriei împlinite, cite 12 ore pe zi, atunci cînd a fost nevoie de efor­turi suplimentare, cind timpul a­­fectat reparațiilor se măsura cu ora și minutul. Un exemplu demn de urmat, acesta e operatorul chi­mist Dragnea“. Gh. STOIOVK­I r. Responsa­bilitatea socială a tinerei generații INFORMAȚII • INFORMAȚII Instruirea mecanizatorilor pentru campania agricolă de toamnă La S.M.A. Sibioara a avut loc o ședință de lucru de instruire practică a mecanizatorilor, la ca­re au participat toți directorii și inginerii mecanici cu reparațiile din cadrul stațiunilor pentru me­canizarea agriculturii di­n județ. Cu acest prilej s-a analizat sta­diul pregătirii mașinilor ce vor lucra în campania de toamna. Participanții au asistat și la o de­monstrație practică privind felul cum trebuie să fie folosite in cam­panie mașinile de prelucrat solul, mașinile de împrăștiat îngrășă­minte și mașinile de recoltat floa­­rea-soarelui. Ședințe asemănă­toare­ de instruire practică a me­canizatorilor, au loc, în aceste zile, in toate stațiunile și secțiile pen­tru mecanizarea agriculturii din județul nostru. Expoziție filatelică româno-polonă Ieri soară, in sala de expoziții a Liceului „Mircea cel Bătrân“ din Constanța, a avut loc deschiderea unei expoziții filatelice româno­­polone. La festivitatea prilejuită de vernisajul acestei expoziții a participat și o delegație de filate­liști din orașele poloneze Gdansk, Gdynia și Sopot. Intre, sutele de exponate se dis­ting, dintre cele prezentate de filateliștii polonezi, cele care pre­zintă dezvoltarea construcției na­vale in R. P. Pol »ș i Filateliștii constănțeni și din cadrul altor filiale din țară au expus o tema­tică variată și deosebit de in­teresantă. Lucrări executate în avans Au fost încheiate lucrările de asfaltare a unor străzi in su­prafață de peste 30.0­00 mp planificați a se moderniza in zona cuprinsă intre strada I. G. Duca — bulevardul Lenin, bule­vardul Tomis — bulevardul Re­publicii, cu circa o lună și jumă­tate mai devreme față­­­e terme­nul stabilit. Muncitorii din acest sector de activitate al întreprin­derii de reparații și construcții Constanța execută, in momentul de față, lucrări asemănătoare in zona Filimon Sir­im și Kilometrul 5. Totodată, se fac eforturi inten­se in această perioadă pentru ur­gentarea lucrărilor de întreținere și reparații la localurile școlilor. Ș­edința I­I C­omitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 31 august 1971 a avut loc șe­dința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul­ general al Partidului­ Comunist Ro­mân, firea activiștilor de partid, ai organizațiilor de masă și obștești, precum și propunerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din economie și admi­nistrația de s­tat. Comitelui Executiv al C.C. al.P.C.R. a mai­­ adoptat hotârîri cu privire la executarea unor lucrări de investiții,­­ modificarea Decretului pentru organizarea și funcționarea Băncii de investiții, precum și cu privire la alte prob­le­au participat miniștri și șefi ai unor insti­tuții centrale. In cadrul ședinței au fost examinate și­­ aprobate propunerile privind îmbunătățirea­­ activității Academiei de învățămînt social­­politic ,,Ștefan Gheo­rghiu“; lărgirea și reor­gani­­zarea școlilor inter­județene pentru pregă­­tie curente. PREȘEDINTELE CONSILIULUI UE­CIM­, NICOLAE CEAUȘESCU, h PRIMII PE DIRECTORUL EXECUTIV ai UIUM Președintele Consiliului­­ l<* Stat. al Organizației Națiunilor Unite Nicolae Ceaușescu.­ a primit marți pentru dezvoltarea industrială, dupa-amiază pe Ibrahim Melini A participat Corneliu iotănescu, Vbdel-Rahman, directorul executiv ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej a avut loc o conb­­vorbire care s-a desfășurat intr-o at­mosferă cordială. S-au încheiat lucrările Conferinței internaționale Pugwash .Marți s-au încheiat la Sinaia lu­crările celei­­ de-a 21-a Conferințe internaționale Pugwash, la care au­­ participat peste 100 de oameni de știință — savanți de renume mon­dial, specialiști și experți, repre­zentanți ai unor universități și a­­sociații științifice — din 32 de țâri ale lumii. In ședință plenară finală, care a fost prezidată de prof. H. Alfven, laureat al Premiului No­bel, președinte de onoare al Pugwash, au fost prezentate și dis­cutate concluziile Celor cinci grupe de lucru ale Conferinței, consti­tuite pe problemele securității eu­ropene, dezarmării, măsurilor in­ternaționale pentru prevenirea și lichidarea conflictelor locale, îmbu­nătățirea colaborării și cooperării intre state și combaterea efectelor poluării mediului ambiant. P­rof­ .1. Rotblat, secretar general al Pugwash, a enunțat apoi prin­cipalele acțiuni și intilniri pe care și ie propune mișcarea Pugwash pină la viitoarea conferință ce se va ține la Oxford (Anglia), între 2 și 1? septembrie 1972. In conti­nuare, o serie­­ de participanți au făcut sugestii privind extinderea, diversificarea și creșterea eficien­ței acțiunilor de viitor ale mișcării Pugwash. Rostind cuvintul­­ de închidere, prof. H. Alfven a mulțumit gazde­lor, Comitetului național Pugwash, pentru ospitalitatea român de care s-au bucurat participanții, pentru condițiile asigurate desfășu­rării conferinței. In cursul dupa-amiezii, s-a des­fășurat ședința Comitetului Perma­nent al Pugwash, care a aprobat documentul f­inal al conferinței. (Agerpres) Continuarea lucrărilor celui de-al IV-lea Congres internațional de logică, metodologie și filozofia științei Cel de-al IV-lea Congres inter­național­­ de logică, metodologie și filozofia științei a continuat marți in aula și amfiteatrele Universității din București. Agenda­­ de lucru din această zi a cuprins o serie de prelegeri sus­ținute de Cunoscute personalități ale vieții științifice internaționale. Prof. u­. Schnelle (R. F. a Germa­niei) a vorbit despre . ..Probleme ale lingvisticii teoretice“. prof. A. Matiajasievitch (U.R.S.S.) despre . ..Insolvabilitatea algoritmică a pro­blemei a zecea a lui Hilbert“; prof. L. Mink (S.U.A.) despre : „Diver­gența dintre istorie și sociologie in filozofia recentă a istoriei“; acad. A. Joja (România) despre :­„Pro­blema universalului la Aristotel"; E. McMullin (S.U.A.) despre : „Conceptul newtonian al explica­ției“ ; G. Patzig (R. F. a Germa­niei) despre : „Aristotel­­siewicz și originile logicii cu Luka­mai multe valori“; E. Scheibe (R. F. a Germaniei) despre: „Explicarea a­­proximativă D-N și dezvoltarea fi­zicii“. Expunerile au suscitat in­teresul participanților la Congres, ele fiind urmate de ample și vii dezbateri. In programul aceleiași zile a fi­gurat, de asemenea, dezbaterea in cadrul a două simpozioane a unor problem­e actuale și­­ controversate din științele psihologice și soffice. Simpozionul cu tema „Poate psiho­logia depăși creierul"? în secția a IX-a a abordat organizat unele probleme referitoare la relațiile dintre activitatea creierului și acti­vitatea psihică. Profesorii D. Da­vidson și W. Rosenblith (S.U.A.) și prof. V. P. Zinchenko (U.R.S.S.) au prezentat referate care au tratat unele aspecte importante ale cer­cetării științifice din acest dome­niu. Au luat apoi cuvintul prof. Robert Florii, prof. Edmond Nico­­lau, N. Mărgineanu, Tatiana Sla­ma-Cazacu. Prof. uctiv. Miron Con­­stantinescu, președintele Secției, a subliniat, în concluziile pe margi­nea discuțiilor, necesitatea și im­portanța cercetărilor multi și inter­­disciplinare (psihologie, fiziologie, cibernetica etc.) pentru progresul cunoașterii omului. Simpozionul „Cu privire la Teoria ierarhiilor și aplicațiile sale în logică“ organizat de secția I, a prilejuit, de aseme­nea, un rodnic schimb de idei și opinii asupra acestui important do­meniu a­l logicii. Pe marginea te­maticii au luat cuvintul profesorii : G. Sacks si Y. Moschovakis (S.U.A.), I. Ershov (U.R.S.S.), pre­cum și alți oameni de știință. In continuare au fost prezentate comunicările înscrise pe ordinea de zi a lucrărilor. Comunicările au fost urmate de ample dezbateri. Lucrările reuniunii continuă. (Ager­preș) A­UTOUTILAREA înseamnă INIȚIATIVA, CREAȚIE In ultimul timp, am făcut loc in coloanele ziarului mai multor anche­te redacționale, mai multor relatări din întreprinderi, privind măsurile luate de conducerile acestora spiritul indicațiilor Comitetului ju­­u­dețean de partid pentru im­pulsionarea acțiunii , de auto­dotare și de asimilare a pie­selor de schimb, pentru ri­dicarea indicilor de folosire a ma­șinilor și instalațiilor, prin mai bu­na lor exploatare, întreținere și re­parare. Am făcut o investigație a­­semănătoare intr-o întreprindere cu un specific deosebit, prin varie­tatea producției pe care o reali­zează și prin numărul mare și dis­persarea unităților sale. E vorba de I.P.A.T. Constanța. Întreprindere în plină dezvoltare. Primul interlocu­tor, inginerul șef, tovarășul Arca­­di­e GROSE­­ — în planul întocmit, în acest sens, de forul nostru tutelar, Di­recția județeană de industrie lo­cală— ne-a spus interlocutorul — I. P. A. T. figurează cu rea­lizarea prin autodotare a unei instalații ce interesează mult beneficiarii, o stație de rege­nerat uleiurile minerale. O ast­fel de instalație noi am realizat deja, cu mijloace proprii, și func­ționează foarte bine, astfel că in momentul de față lucrăm la un prototip îmbunătățit, pe care ne-am propus să-l realizăm până la data Expoziției realizărilor in­dustriei românești, din toamna a­cestui an, unde suntem­ convinși că ea va fi apreciată. Continuindu-ne investigațiile in secțiile întreprinderii, luăm cu­noștință și de realizarea altor dis­pozitive și instalații. Astfel, la fa­brica de gheață nr. 1 din Constan­ța, au fost puse in funcțiune două turnuri de răcire, ceea ce permite perfecționarea procesului tehnolo­gic prin realizarea unui circuit con­tinuu de apă. Pe lângă economia respectivă, s-a realizat și o mai bună funcționare a agregatelor. De asemenea, în colaborare cu catedra­ de chimie a Institutului pedagogic din Constanța, tehnicienii între­prinderii au reușit să înlocuiască, la toate fabricile de gheață, ve­chiul agent de răcire, clorura de calciu, cu azotat de amoniu, per­fecționare tehnologică ce a condus la obținerea unui spor de produc­ție de 15—29 procente, la ieftini­rea costului producției și, de ase­menea, la diminuarea substanțială a cored­ării rezervoarelor și cupe­lor de fabricare a gheții. Tot prin mijloace proprii, la una din fabrici­le de gheață a fost realizat un conductor atmosferic. Se știe ca I.P.A.T.-ul dispune, de cilva timp, de o modernă fabrică de sucuri. In vederea îmbunătă­țirii condițiilor tehnice de lucru, s-au realizat in întreprindere 19 condensatoare de aer — rezervă pentru eventualele perturbări ale producției și, de asemenea, a fost operat un racord la conducta de aer comprimat de la spălătoria și vopsitoria chimică, realizind­u-se o dublă alimentare și, deci, posibi­lități mai bune de folosire a aeru­lui­ tot la fabrica de suc, a intrat in funcțiune un schimbător­­ de căl­dură, care reduce temperatura de la 20 la 10 grade, în scopul îmbu­nătățirii calității produselor. La principala secție de apă gazoasă, o mașină de umplut sifoane a fost modificată pentru imbutelierea in recipienți de sticlă obișnuiți, rea­­lizin­du-se și un dispoziții pentru M. MALARIE .(Continuare in pa­rl­a)

Next