Dobrogea Nouă, aprilie 1972 (Anul 25, nr. 7346-7371)

1972-04-01 / nr. 7346

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7346 SÎmbătă, 1 aprilie 1972 6 pagini, 30 bani Muncă intensă pentru recoltele acestui an LA CIPIP, IN LEGÜNKÜLIHA, In plantațiile de vii și popii Executarea la timp și de calitate a lucrărilor Menținerea prin toate mijloacele a umezelii în sol Folosirea intensă a îngrășămintelor chimice și organice Prevenirea atacului de boli și dăunători Condițiile climatice din această săptămînă au demonstrat tuturor lucrătorilor de pe ogoare că la în­­sămințarea culturilor din prima e­­pocă și îndeosebi la floarea-soare­­lui nu mai poate f­i vorba de vreo reținere. Ba, dimpotrivă, toate mâ­lurile trebuie să conducă la recu­perarea răminerilor în urmă la vn­­sămînțarea unor culturi. Din da­tele centralizate la Direcția gene­rală a agriculturii rezultă că pînă acum au fost semănate in întregi­rile culturile de ovăz, mazăre, in, sfeclă și coriandru. In multe zone culturile au răsărit uniform, pro­­mițînd recolte bogate, în schimb, la muștar planul n-a fost realizat decit în proporție de 85 la sută, iar la car­tofi 78 la sută. In coope­rativele agricole de producție mai sint de semănat 700 ha plante de nutreț, 70 ha seminceri și 400 ha legume. In întreprinderile agricole de stat, suprafața insăm­ințată cu plante de nutreț este mai mică cu 1.409 ha decit prevederile planului, la cartofi, de pildă, plantatul de­curge greoi, pe de o parte datorită lipsei materialului săditor (sămin­­ță a fost, dar nu s-a conservat cum trebuie), iar pe de altă parte ne­­folosirii cu randament a mașinilor destinate acestei lucrări, l­a Biru­ința, Osmancea, Scărișoreanu și în alte cooperative plantatul cartofilor a fost mult intirziat și datorită me­canizatorilor de la S.M.A. Toprai­­tai. Andrei Agrișan, președintele cooperativei agricole din Movilița, relata că duminică, deși s-au pre­gătit pentru continuarea plantării cartofilor, tractoristul care trebuia să execute lucrarea nu s-a prezen­tat. A doua zi, conducerea S.M.A. a dispus luarea mașinii și trimite­rea ei la Biruința, fapt ce a făcut ea timp de 1—5 zile cooperatorii, si efectueze manual această lucra­re. Curios, la S.M.A. nu s-a spus cu totul contrariul celor aflate la Movilița, probabil pentru a scăpa de răspundere. Oricum, conducerea trustului trebuie să intervină ener­gic pentru a elimina asemenea de­ficiențe. La cultura florii-soarelui, la in­dicația specialiștilor, ieri dimineață 80 de cooperative agricole din ju­deț au încheiat această lucrare, în frunte situîndu-se mecanizatorii și cooperatorii din razele consiliilor intercooperatiste Negru Vodă Horia. La Chirnogeni, mecanizato­­i­rii au adăugat la semănătorile S.P.C.­G încă 2 secții, sporind ast­fel randamentul muncii cu 30 la sută. Ing. Teodor Leca, directorul stațiunii, ne-a prezentat avantajele multiple ale acestei măsuri. Care este situația insă in alte unități ? La Băneasa, de pildă, mai erau de semănat ieri dimineață 210 ha, la Rîmnic — 130, la Sinoie — 350. Cînd am vizitat cooperativa agri­colă din Movila Verde ni se dădeau asigurări că vineri (adică ieri) lu­crarea va fi încheiată. Pronosticu­rile nu s-au adeverit, deoarece pe data de 31 martie a.c. dimineața abia erau insămințate 280 ha din 450. La Vulturu, realizările repre­zentau doar 50 la sută. Nici in în­treprinderile agricole de stat lucra­rea nu-i prea avansată. Or, înceti­neala cu care se lucrează nu per­mite eliberarea forțelor mecanice pentru pregătirea condițiilor opti­me culturii porumbului ! In toate unitățile va trebui să fie mobilizate forțe sporite pentru executarea lucrărilor în grădinile de legume, in plantațiile de vii și pomi. In unele cooperative se ma­nifestă tendința de a neglija folo­sirea mașinilor. La Amzacea, Chir­­nogeni și in alte cooperative se plantează manual arpagicul, cind de fapt există mașini speciale pen­tru executarea acestor lucrări. A­­ceeași observație și în sectorul po­­miviticol, unde s-a obișnuit să se abandoneze mijloacele mecanice destinate executării unor lucrări. Azi, mîine, în cel mult 2—3 zile semănatul florii-soarelui trebuie să se incheie. Peste tot calitatea se­mănatului să primeze. In acest scop pregătirea temeinică a patu­lui germinativ, asigurarea densită­ții, semănarea in rinduri drepte, introducerea seminței la adîncimea corespunzătoare, iată în ce constă calitatea. Paralel cu semănatul flo­rii-soarelui, t­ate forțele să fie în­dreptate la pregătirea terenului pentru cultura porumbului. Menți­nerea apei în sol, fertilizarea tere­nului, instruirea oamenilor, consti­tuie factorii n­otărit ori în obținerea unor recolte dorite in acest an. Șt. MI­HAI Tăiatul pomilor la C. A. P. Plopeni, l­oto : 1. BUNGAU A IRHA EDIȚIE A „SERBĂRILOR MĂRII" Amplă manifestare cultural-artistică și sportivă a sezonului estival In ultimii ani, peisajul nostru estival s-a îmbogățit cu o ma­nifestare cultural-artistică și distractivă de amploare, care tinde să personalizeze, și sub acest aspect, litoralul românesc al Mării Negre. Este vorba de „Serbările mării“, a treia ediție a „fiestei" noastre litorale, ce își propune să aducă pe scenele teatrelor Constanței și stațiunilor litorale, pe stadioane, cântecul, dansul, teatrul și jocurile de carnaval, manifestări artistice de vacanță al căror atribut principal este agrementarea zilelor de odihnă­­ ale turiștilor. Deși până la tăierea panglicii inaugurale a sezonului turistic 1972 a mai rămas o lună de zile, pregătirile „Serbărilor mării" au început încă din iarnă. Pentru a afla amănunte in legătură cu proiectul acestei ample manifestări artistice ne-am adresat tovarășului Gheorghe MUNTEANU, președintele Comitetului ju­dețean de cultură și educație socialistă. — Putem sconta pe noutăți la­ această a treia ediție a „Serbărilor mării", pe ele­mente care să tradiționalize­­­­ze manifestarea, dar și pe redis­ensionarea ei ? — In primul rînd aș spune, din capul locului, că anul acesta „Ser­bările mării" vor fi mai bogate, genurile cultural-artistice și dis­tractive mai variate și, sperăm n­oi, mai atractive. In acest sens, voi remarca faptul că la realiza­rea întregului program, care in prezent nu este decit un proiect, o propunere a noastră și pe care o supunem atenției opiniei publi­ce, vor participa teatrele constăn­­țene, tineretul și pionierii, spor­tivi, unități ale comerțului, turis­mului, numeroase alte întreprin­deri, conferind orașului și stațiu­nilor acea dorită atmosferă de bună dispoziție proprie vacanței. — Ar fi interesant, pentru informarea opiniei publice, să prezentăm cîteva elemente mai concrete din proiectul de plan al manifestării. — înainte de toate aș sublinia o caracteristică esențială a actua­lei ediții a „Serbărilor mării“ și definitorie pentru concepția noas­tră privind această manifestare. Vrem să imprimăm serbărilor, spre deosebire de anii trecuți, un profund caracter popular, vor do­mina acțiunile de masă fie că este vorba de manifestări artistice sau sportive. Și incă ceva. Pornind de la caracterul popular al mani­festărilor, dorim să le organizăm in așa fel incit cetățenii munici­piului Constanța, ai stațiunilor și chiar turiștii să fie nu numai spectatori, beneficiari, ei înșiși protagoniști ai celor mai multe Convorbire realizată de Emil ZĂLOG (Continuare in pag. a tl-a) VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN REPUBLICA DEMOCRA­TI­CĂ SUDAN Convorbiri oficiale Vineri, 31 martie, la Palatul Po­porului din Khartum, au avut loc convorbiri oficiale între președinte­le Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Ceaușescu, și președintele Nicolae Repu­blicii Democratice Sudan, generalul maior Gaafar Mohammed Numeiry. Au participat la convorbiri, din partea română : Ion Pățan, vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri și ministrul comerțului exterior, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, Bujor Almășan, mi­nistrul minelor, petrolului și geo­logiei, Gheorghe Oprea, Ștefan An­drei, Constantin Mitea, consilieri ai președintelu­i, Gheorghe Șerbănes­­cu, însărcinat cu afaceri ad-interim ai României in Sudan, Vasile Rău­ță, adjunct al ministrului comer­țului exterior. Din partea sudaneză : dr. Osman Abu Al-Gasim, ministrul cooperării și dezvoltării rurale, Ibrahim Mo­­rxeinx Mansour, ministrul economiei, Mahdi Mustafa, ex ministru de stat la Președinția republicii, Fakhradin Mohammad, adjunct al ministrului afacerilor externe, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib, ministrul indus­triei și minelor, Suleiman Babikei, ambasador, Mohammad Abdel Ma­jid Ahmed, secretar de stat la Mi­nisterul Comerțului. Spre rezervația naturală Dinder Vineri la amiază, președinte­le Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușesc­u, împreună cu președin­tele Gaafar Numeiry au plecat spre localitatea Damazin, de unde și-au continuat călătoria spre rezervația naturală Dinder. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de personalități române și suda­neze. Întîlniri de lucru sour, ministrul economiei Sudanu­lui. Au fost discutate probleme lega­te de perfectarea privind cooperarea unor înțelegeri economică și tehnică, precum și schimburile de m­ărfuri pe anul in curs. Vineri după-amiază, tovarășul Ion Pățan, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministrul co­merțului exterior al Republicii So­cialiste România, a avut o întîlnire de lucru cu Ibrahim Moneim­­an­Ministrul minelor, petrolului și geologiei, Bujor Almășan, a avut o întrevedere de lucru cu ministrul sudanez al industriei și minelor, Ahmed Abdel Rahman Al-Akib. Au fost discutate probleme de interes comun din domeniul minelor și al petrolului. PRIMĂVARĂ — anotimpul curățeniei, al florilor Primăvara, anotimpul florilor, este, in același timp, și Vidotim­­­pul curățeniei. După o iarnă aici de capricioasă și lipsită de zăpa­dă, timpul a devenit prielnic ac­țiunilor de gospodărire și înfru­musețare, de întinerire a peisaju­lui urban și rural. O vizită făcu­tă zilele acestea de-a lungul­­ șo­selei Constanța — Băneasa ne arată ca edilii și gospodarii din localitățile intilnite ii­-și dezmint spiritul de inițiativă. Aproape peste tot cetățenii lucrau la a­­menajarea de trotuare, la curățiri de șanțuri, la plantări de pomi, la sape­tul terenurilor libere din dreptul locuințelor etc. La Valul lui Traian, pe președintele con­siliului popular comunal, tovară­șul Constantin Dorobanțu­, l-am întâlnit pe șoseaua principală, in­­teresându-se și urmărind îndea­proape stadiul lucrărilor de gos­podărire și înfrumusețare. „Pen­tru noi, buna gospodărire a co­munei este una din preocupările de seamă. Iar cetățenii noștri au înțeles acest lucru. Fiecare știe că trebuie să-și gospodărească cum se cuvine curtea, locul din fața casei. Să-și văruiască gar­dul și copacii de pe str­adă...“. în toată comuna, de-a lungul șoselei naționale, gardurile sunt văruite, iar în dreptul multor ca­se, gospodinele au săpat și ame­najat terenul liber pentru a fi se­­l­uádat cu gazon și plantat cu flori. In comuna Murfatlar am intil­­nit două aspecte diametral opuse. In timp ce pe șoseaua ce duce spre Medgidia curățenia și buna gospodărire sunt prezențe eviden­te la tot pasul, pe șoseaua care duce spre Ostrov , imediat ce treci peste calea ferată, nu s-a între­prins mai nimic pe linia înfru­musețării. Peste tot moloz, șan­țuri necurățate, garduri nevărui­te. Deci, un aspect deosebit de neplăcut. Oare primarul comunei, tovarășul Radu Caliop, să nu fi observat acest lucru ? La Ciocirlia aceeași situație. Se fac unele lucrări de gospodă­rire și înfrumusețare în satul de reședință al comunei, dar nu și in celălalt sat — Ciocirlia de Sus — situat și el tot pe șoseaua prin­cipală. In Ciocirlia de Jos s-au curățat bordurile de moloz, s-au văruit gardurile, un­i cetățeni au amenajat spațiul floral din drep­tul locuinței lor, pe cind în satul Ciocirlia de Sus nu s-a întreprins mai nimic în această direcție. Continuindu-ne raidul, la intra­rea în Cobadin, dinspre Cioch­lia, observăm de o parte și de alta a șoselei porțiuni de teren neame­najat. De altfel, aspectul nu-i chiar aici de frumos nici pe șo­seaua care duce in comună. ..A­­ceste lucrări le vom face cu­ el. curin­d — ne informează tovară­șul N. Mocanu, secretarul comi­tetului comunal de partid Coba­din., In prezent atenția ne este Îndreptată spre începerea lucră­rilor la noul cămin cultural și pentru introducerea rețelei de apă potabilă pe străzi“. Am a­­flat astfel că s-au săpat șanțuri pe o lungime de 7 km și s-a a­­dus piatra necesară fundației că­minului cultural. Ambele lucrări au fost efectuate prin muncă vo­luntară, în schimb la Viișoara, sat ce aparține de Cobadin și ca­re se află tot pe șoseaua princi­pală, nu s-a întreprins mai ni­mic. Nu au fost adunate nici cel puțin vrejurile florilor de anul trecut. Despre Pietreni nu putem spu­ne nimic, pentru că nu s-a făcut nimic. Cetățenilor din Deleni, A­­damclisi și mai cu seamă acelo­ra din Băneasa li se cuvin adre­sate cuvinte de laudă căci, în ciu­da timpului nu prea prielnic, au participat în număr mare la ac­țiunile de gospodărire și înfru­musețare, la schimbarea aspectu­lui localităților lor. Loc pentru mai bine un ampla acțiune de gospodărire și înfru­musețare există peste tot. Ion ION in centrul preocupării întreprinderilor industriale din Medgidia CALITATEA PRODUSELOR­ Recenta Conferință pe țară a ca­drelor de conducere din întreprin­deri și centrale industriale și de construcții a ridicat cu o deosebită acuitate problema îmbunătățirii ca­lității produselor, fapt ce impune o preocupare constantă pentru în­tărirea disciplinei tehnologice, pen­tru perfecționarea și respectarea tehnologiilor de fabricație, pentru îmbunătățirea controlului de ca­litate in toate fazele procesului de producție. Tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia, cu acest prilej, că „problema ridicării calității pro­duselor trebuie să­­ devină... o sar­cină centrală de partid și de stat“, știut fiind că asigurarea unei cali­tăți corespunzătoare a produselor constituie un element determinant al întregii activități economice. In acest sens, „Legea privind asigura­rea și controlul calității produse­lor“ creează cadrul corespunzător pentru desfășurarea unei activități exemplare in producție. Acest lucru a fost subliniat cu tărie și la consfătuirea care a avut loc zilele trecute la Medgidia și la lucrările căreia au participat di­rectorii întreprinderilor industriale din oraș, secretarii organizațiilor de partid și U.T.C., președinții ca- De la subredacția : .....' -'noastră din Medgidia miletelor de sindicat, șefii servicii­lor C.T.C. și tehnice, șefii de sec­toare. Convocată din inițiativa Co­mitetului orășenesc de partid și or­ganizată de Consiliul orășenesc al sindicatelor Medgidia, această utilă întîlnire a prilejuit un fructuos schimb de experiență, dar și ma­nifestarea unui plenar simț auto­critic și critic, profund partinic. După ce comitetele oamenilor mun­cii din marile noastre întreprinderi industriale — I.M.U.M., Cimentul și I.I.L., au prezentat informări succinte despre felul în care este privită problema calității produse­lor la fiecare (întreprindere men­ționată) în parte, a avut loc un schimb de opinii, care a evidențiat nu numai frumoasele realizări ob­ținute dar și deficiențele care, din păcate, mai dăinuie pe alocuri. Din materialele prezentate și din discuții a reieșit că, la „Cimentul“, preocuparea pentru educarea și instruirea curentă a factorilor im- Virgil MOCANXI (Continuare in pag. a V-a) • DIALOG FERTIL ÎN­TRE CREATORII ȘI IU­BITORII DE FRUMOS • CONTINENTUL AL­BASTRU ÎȘI DEZVĂ­LUIE TAINELE • CUM SUNT sTimulate șI VALORIFICATE PRO­PUNERILE, INIȚIATIVE­LE OAMENILOR MUN­CII ? • CULTIVAREA PORUMBULUI — FARA NICI O LUCRARE MA­NUALĂ xIS IN ZIARUL DE AZI /

Next