Dobrogea Nouă, septembrie 1972 (Anul 25, nr. 7475-7500)

1972-09-01 / nr. 7475

\ 'Ps PROLETARI CU VATE TABILE, t­NlȚI-VÂ î ORBAH AI COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV, nr. 7475 v ^5 Vineri, 1 septembrie 1972 | 4 pagini, 30 bani Pag. a IV'a COMUNICAT COMUN cu privire la vizita efectuată în Finlanda de delegația P. C. R. la invitația Partidului Social-Democrat In întrecerea pentru realizarea CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN VECHILE RECORDURI SÎNT DOBORÎTE La „Dobrogeana“ MUNCA OAMENILOR CUNOAȘTE NOI COTE DE EFICIENȚA .„Acum cîtva timp, anunțam că textilistele de la „Dobrogeana“ și-au îndeplinit cu șase zile mai devreme planul producției globa­le pe opt luni din 19*2 și că au realizat peste prevederi 18.609 mp țesături groase și 19.000 de saci. Sunt succese care situează fabrica în rândul unităților fruntașe din economia județului. Despre re­cordurile în producție ale harni­celor muncitoare din această veche și mereu tânără întreprin­dere constănțean­ă, despre efer­vescența întrecerii, îndreptată spre îndeplinirea sarcinilor trasa­te de Conferința Națională a par­tidului am scris de mai multe ori in această rubrică. Revenind încă o dată la „Do­brogeana“, aveam convingerea că ni se vor reliefa noi caracte­ristici ale efortului rațional și en­tuziast al colectivului, noi trepte de realizare a preocupărilor și proiectelor acestuia. — Recenta adunare generală a oamenilor muncii — ne spune to­varășa Lița MINEA, secretara co­mitetului de partid de aici — a constituit o analiză temeinică posibilităților de care dispunem,­­ astfel ca, in anul care urmează, să ne achităm cu cinste de sarci­nile de producție, sensibil majo­rate, pe care le vom avea. Pe lângă măsurile care au fost stabi­lite cu acest prilej, aș spune însă că principala rezervă de care dis­punem sunt oamenii, țesătoarele, filatoarele, muncitoarele care confecționează sacii, mecanicii, întregul colectiv... Aveam să ne convingem prin cifre și fapte că afirmația secre­tarei de partid este intru totul fundamentată. In ultima lună, au „căzut“ noi recorduri în întrece­rea pentru productivitate, pentru producție sporită. Helena COMAN, de exemplu, despre ale cărei re­zultate am mai vorbit și cu alte prilejuri, a reușit în august să dea peste normă, in fiecare zi, a­­proap­e 30 de metri de țesătură. Bilanțul lunar : 763 mp de piiză peste plan !... Bineînțeles, acesta nu este un exemplu izolat. Stăm de vorbă cu comunista Elena CIISTEA, membră în comitetul oamenilor muncii, care a avut cinstea de a participa ca delegată la Confe­rința Națională a partidului. „După ce am asistat la lucrările (Continuare in pag. a III-a) Cinste fruntașilor! Printre țesătoarele frunta­șe în întrecerea socialistă de la întreprinderea integrată de lună, numele ROZEI MO­­ROIANU constituie el singur o carte de vizită, permanent îmbogățită cu noi succese. Ul­timul dintre acestea — reali­zarea planului în proporție de 108 la sută la cantitate și 138 la sută la calitate — l-a ob­ținut lucrând la patru răz­boaie. Foto : I. BUNGAU E M. EMINESCU* 1A$I Nava a fost încărcată cu o zi si 3 ore mai devreme In port, in ziua de 21 august, a intrat nava „Mare Sereno“, în care trebuiau să fie încărcate 72 de vagoane-cisternă asamblate pentru R. P. Chineză. A fost a­­costată la dana 65, secția a III-a exploatare portuară. Ing. Anato­­lie Teaci, șeful secției, a repar­tizat la încărcarea acestei echipele de docheri conduse nave de Costache Filimon, Atem Sumsedi, Petre Doreanu, Ion Linca și Gri­­gore Rîșcă, încredințind condu­cerea operațiunii șefului de sec­tor Ludivic Krausz și operatori­lor de dană Marin Costache, Ha­­ralambie Strujac, Zamfir Neagoe și Vasile Pușcașu. Din ziua res­pectivă, ora 0:30, echipele respec­tive, prin rotație, au lucrat con­tinuu, folosind la maximum ca­pacitatea macaralei plutitoare ce le-a fost repartizată, iar în dimi­neața zilei de 25 august, cu o zi și 3 ore mai devreme față de timpul stabilit pentru încărcarea acestei nave, au raportat că toa­te cele 72 de vagoane-cisternă au fost încărcate. Datorită eforturilor depuse de ei, portul a câștigat o dană liberă pentru mai bine de o zi, iar D.N.M. „Navrom“ va încasa dis­patch pentru reducerea timpului de încărcare a navei. LUCRĂTORII OGOARELOR - ANGAJAȚI PLENAR­Il­ EFECTU­AREA LA Ii­I ȘI­UL MIHAIL A LUCRĂRILOR DIN ACTUALA CAMPANIE Alături de recoltatul florii-soa­­relui, care constituie de altfel lu­crarea nr. 1 la ora actuală, în a­­ceste zile pe ogoare se lucrează cu intensitate la însilozatul porum­bului, la pregătirea viitoarei recol­te de grîu (fertilizat, arături, pre­gătirea terenului), la recoltatul strugurilor și de cîteva zile, în puncte izolate, la recoltatul po­rumbului. Sînt lucrări de maximă intensitate la reușita cărora se cere o bună organizare a muncii, participarea tuturor forțelor me­canice și manuale. Un raid organi­zat recent de redacție a scos în evidentă faptul că peste tot exis­tă o intensă preocupare pentru ur­gentarea tuturor lucrărilor agri­cole actuale. La cooperativa a­­gricolă de producție din sa­tul Tătaru, de exemplu, toa­te suprafețele ce vor fi se­mănate în această toamnă cu griu — 625 ha, cu orz — 80 ha și cu masă verde — 110 ha silit a­­riite și fertilizate cu 47 de kg su­­perfosfat substanță activă la hec­tar, iar 25 ha sunt fertilizate și cu gunoi de grajd. întreaga canti­tate de sămînță este selectată și cu proba de laborator făcută, în această cooperativă se lucra in­tens și la recoltatul porumbului din grupa 400. Peste 70 de hectare din 500 ha cite are cooperativa fuseseră deja recoltate. Hotăriți de a asigura pentru fiecare vacă cu lapte cel puțin 5 tone de si­loz, cooperatorii, sprijiniți de me­canizatori, lucrau cu intensitate la însilozatul porumbului siloz și al cocenilor rezultați din recoltatul porumbului. La cooperativa agri­colă de producție din comuna Ni­­colae Bălcescu am întîlnit ace­eași activitate febrilă. Se lucra cu toate forțele la recoltatul florii­soarelui, la însilozat și la pregă­tirea viitoarei recolte de griu. „Anul acesta nu am realizat pla­nul la grîu. Pe lingă unii factori climaterici, lipsuri ne revin nouă că nu am respectat și apli­și­cat întocmai toate recomandările date. Invățînd din lipsuri, din ex­periența fruntașilor și din lucră­rile consfătuirii griului, la care am participat, pentru anul care vine am hotărît să însămânțăm grîu din trei soiuri de mare productivitate — Aurora, Excelsior și Bezostaia. în acest sens am stabilit soiele care au fost arate și fertilizate și am luat măsuri pentru asigurarea seminței", ne-a declarat președin­tele cooperativei, tovarășul Nico­­lae Nica. Ion ION (Continuare în pag. a III-a) PRODUCȚII RECORD LA „AVICOLA" Angrenați în marea întrecere ce se desfășoară pe întreg cuprin­sul țării în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, lucrătorii fermelor de producție din cadrul întreprinderii „Avi­cola" Constanța depun în aceste zile eforturi susținute pentru în­deplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor lua­te pe acest an. In primele opt luni ale anului, ne informează ing. Mihai MIHAILOV, directorul întreprinderii, eforturile depuse de ei au fost materializate prin obținerea unor adevărate produc­ții record. Cele mai concludente rezultate au înregistrat cei de la ferma nr. 5 Mangalia care au depășit producția planificată la ouă de incubat cu peste 1.300.000 bucăți. Lor li se alătură și cei de la ferma nr. 4 Topraisar, condusă de tovarășul Vasile Petre, care au dat peste plan 809.000 bucăți ouă de consum pentru populație. In aceeași perioadă a fost depășită și producția la carne de pasăre. Fermele nr. 1 și nr. 2 din M. Ko­­gălniceanu au dat peste plan in primele opt luni ale anului o cantitate totală de 126 tone de TOVARĂȘUL N­ICOLAE CEAUSESCU ■> > VA FACE O VIZITA OFICIALA IN­ BELGIA La invitația regelui Baudouin I și a reginei Fabiola, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, va face o vizită oficială în Belgia, între 24 și 26 octombrie 1972. Pe marginea ședinței Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Constanța LUCRĂRILE DE INVESTIȚII 9 SĂ FIE REALIZATE IN TERMENELE STABILITE SI DE CALITATE! Beneficiarul și constructorul să ia măsuri eficiente pentru recuperarea restantelor! In lumina măsurilor adoptate de Conferința Națională a partidului, Comitetul executiv al Consiliului popular județean a analizat, ieri, stadiul de realizare a planului de investiții și construcții-montaj, sta­bilind măsuri corespunzătoare pen­tru intensificarea ritmului de exe­cuție și punere in funcțiune a obi­ectivelor prevăzute în planul anului curent. Din raportul informativ și din dezbaterile participanților a rezul­tat că, pînă la această dată, din pla­nul Consiliului popular al județului Constanța s-a­u dat in folosință im­portante capacități fizice, ca, de pildă , Fabrica de pîine din Man­galia, Punctul de control de la Ne­gru Vodă, 322 apartamente din fon­durile centralizate ale statului, 633 apartamente din fondurile popu­lației, 6,1 km canale și rețele cana­lizate, 14,8 km rețele apă, 76.100 mp străzi-pavaje etc. Dar analiza a scos la iveală o se­rie de lipsuri manifestate în ceea ce privește materializarea eficien­tă, potrivit planificării, a volumului investițiilor Consiliului popular al județului Constanța, alocat prin pla­nul de stat, pentru noi obiective productive și social-culturale, con­strucții de locuințe, echipare tehni­­co-edilitară și altele. De fapt, în timpul primelor șapte luni ale a­­cestui an s-a executat doar 46,9 la sută din planul anual de investiții. De asemenea, planul anual al pro­ducției de construcții-montaj a fost îndeplinit doar în proporție de 59,9 la sută. Deși volumul de investiții al Di­recției comerciale Constanța (care aparține de M.C.I.) s-a realizat în proporție de 76,9 la sută, al Cen­tralei C.N.T. „Litoral" (care apar­ține de Ministerul Turismului) in proporție de 95 la sută, cel al Consiliului popular județean este mult sub nivelul corespunzător. De ce? Adesea se motivează că s-au intimpinat greutăți pe linia aprovi­zionării cu materiale, deoarece ni­velele de contractare acordate au fost cu mult inferioare planului de producție construcții-montaj, da­că materialele de construcții, utilajele și forța de muncă au fost îndrepta­te mai mult spre obiectivele turis­tice etc. Apoi — se justifică factorii răspunzători — în anul 1972 s-a in­trodus în plan alimentarea cu apă a litoralului Mării Negre și a mu­nicipiului Constanța din sursa Du­năre. Aceste motivări au fost criti­cate în cadrul analizei. Constantin POPA, director gene­ral al Direcției generale agricole, amintea că este necesar ca depozi­tul în construcție al I.S.F. să fie dat ci­ mai repede în funcțiune. Intr-o situație necorespunzătoare se prezintă și complexul de creștere și îngrășare a tineretului bovin de la Murfatlar, precum și complexul de creștere a păsărilor din satul Lumina. Gheorghe BOBE, directo­rul O.C.L.P.P., arăta că, deși con­structorul a realizat cantitativ sar­cinile de plan, calitatea construcții­lor lasă mult de dorit. In același timp, stăm rău cu frontul de lucru la blocurile din cvartalul „Filimon Sîrbu“, deoarece I.S.F. menține în timp liber tot felul de ambalaj (butoaie, lăzi etc.). Ioan NICOLA­­ESCU, vicepreședinte al Consiliului popular județean, apreciind lucră­rile de construcții a noilor săli de clasă și a instalațiilor de încălzire centrală la unele școli,, sublinia că lucrările la Școala generală din Tuzla sunt rămase în urmă, la in­ternatul Școlii ajutătoare din Con­stanța și la cele două creșe din car­tierele „Tomis 3“ și „Filimon Sîr­bu“. Marin NECULA, director al Direcției județene sanitare, pe bună dreptate, critica practica de a a­­mîna de la an la an anumite lu­crări de construcții din domeniul sani­tar. Astfel, din 1969 a început construcția complexului sanatorial de la Techirghiol și abia în 1973 va intra în funcțiune. De asemenea, sunt necesare executarea într-un N. DAN (Continuare in pag. a III-a) MEDGIDIA - orașul tinereții și al hărniciei Cindva, povestesc bătrînii, Medgidia figura ca un „sărman" tirg, acoperit de praf și lipsit de apă. Acele vremuri de tristă a­­mintire au dispărut complet, au fost uitate. Azi, prin analogie cu ce­ a fost Medgidia în trecut, pu­tem măsura cu mintea deosebi­rile de ordin cosmic. De fapt, timpul socialist și hărnicia oame­nilor au durat un oraș nou, un puternic centru muncitoresc al județului Constanța. (Iată alătu­rat : secvență din centrul ora­șului). Acum, ce ne poate oferi Med­gidia ? Sigur, răspunsul este dat de realitățile existente în conti­nuă înnoire, dintre care se de­tașează gospodărirea și înfrumu­sețarea orașului, construcțiile de D. NICOLAE (Continuare in pag. a II-a) •-#

Next