Dobrogea Nouă, februarie 1973 (Anul 26, nr. 7605-7627)

1973-02-02 / nr. 7605

A ) ' PROIEET'&RÎ Tffff rOM JAMZE; XINIȚI-VA1 Anul XXVI, nr. 7605 Vineri, 2 februarie 1973 4 pagini, 30 bani INIȚIATIVA ȘI SPIRIT DE RĂSPUNDERE DE A ÎNFĂPTUI HOTARIREA CONFERINȚEI JUDEȚENE DE PARTID C­I­N­C­I­N­A­L­U­L — , 'v.:'.--• i-v.'■i,■ [UNK]•••'.. ....■ « 4 A,- , # • • ' V«v. ^ în patru ani și jumătate Ifj Participarea activă a consiliilor de control muncitoresc și comisiilor pe domenii din între­prinderi la descoperirea și valorificarea a noi rezerve ale producției IIJȘ Sporirea productivității muncii — princi­pala rezervă de îndeplinire și depășire a sar­cinilor maximale de plan fH Noile capacități să intre cît mai repede în producție, să atingă rapid, parametrii proiec­­ tați fi§ Cîmp larg inițiativei creatoare, pentru realizarea de instalații tehnologice și de pro­duse la nivelul tehnicii mondiale Ca un lif roșu, s-a desprins din întreaga desfășurare a dezbateri­lor consfătuirii convocate de bi­roul Comitetului județean de partid hotărîrea unanimă, fermă, entuziastă a oamenilor muncii din județul nostru de a face to­tul, de a pune în valoare toate rezervele, întreaga putere de mun­că și creație, pentru ca obiecti­vele majore ale actualului cinci­nal să fie îndeplinite în patru ani și jumătate — aceasta fiind calea sigură de accelerare a procesu­lui construirii societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Cum este și firesc consfătuirea a avut un accentuat caracter de lucru, a constituit un larg și a­­profundat schimb de experiență, o analiză exigentă, în spirit cri­tic și autocritic, a neajunsurilor și deficiențelor ce mai există în­­tr-o unitate sau alta, a permis expunerea măsurilor luate pentru perfecționarea activității, pentru generalizarea inițiativelor preți­oase, în scopul mai bunei orga­nizări conduceri a producției și a muncii. Subliniind că o bună parte din sporul de producție ce urmează a fi realizat în acest cincinal de către județul nostru se va datora intrării in funcțiune mai devreme a noilor capacități de producție, tovarășul ing. RADU SUMAN, director general al Trustului de construcții industriale, a arătat jn cuvintul său că această uni­tate are de îndeplinit în 1973 un plan de producție cu 18 la sută mai mare decât în 1972. Au fost luate toate măsurile ca cele 54 de obiective, dintre care 25 în ju­dețul Constanța, ce urmează să fie gata în acest an, să fie pre­date beneficiarilor înainte de ter­menele prevăzute. Ritmul de e­­xecuție din luna ianuarie permi­te ca im­primul trimestru să se realizeze 22—23 la sută din pla­nul anual, ceea ce constituie fundamentare temeinică a anga­­­jamentului pe care constructorii industriali din județul Constanța și l-au luat, de a realiza cinci­nalul în numai patru ani, redu­­cind în același timp simțitor chel­tuielile materiale de producție și asigurînd o calitate ireproșabilă a obiectivelor executate. Pentru colectivul de la între­prinderea de prefabricate și ma­teriale de construcții — arăta in cuvântul său tovarășul STAN IUGA, președintele comitetului sindicatului — 1973 este nu nu­mai un­­ hotărâtor in scopul îndeplinirii în patru ani și jumă­tate a cincinalului, ci și un ju­bileu, întreprinderea aniversînd două decenii de activitate. Așa cum, în 1972, de aici a pornit ini­țiativa de a se atinge în anul res­pectiv nivelul de producție pen­tru anul următor — planul fiind îndeplinit astfel cu 36 de zile înainte de termen — și în 1973, prin măsurile luate, printr-o mo­bilizare intensă a întregului co­lectiv — fiecare om, fiecare bri­gadă cunoscând temeinic ce are de făcut și ce măsuri luate pentru înfăptuirea trebuie exem­plară a acestor sarcini — colecti­vul de la I.P.M.C. și-a propus să atingă obiective de maximă în­semnătate. Vor fi produse peste prevederi 20.090 d­e prefabricate din beton, iar planul anual la producția globală va fi depășit cu 20 milioane lei. De asemenea, în cadrul acțiunii de reducere a cheltuielilor materiale de produc­ție, prin mai buna folosire a ma­terialelor, se vor obține economii de 240 tone metal, 240 tone ciment și alte materiale. Realizările din luna ianuarie, cînd s-au realizat, peste prevederile maximale, 2.000 (Continuare In pag. a III-a) ■ESSESH Lucrările Consiliu­lui de Administra­ție al P.N.A.D. Dezbateri în Con­siliul de Securitate Declarația M.A.E. al R. D. Vietnam privind violarea a­­cordului de înceta­re a focului de că­tre regimul de la Saigon Consfătuirea de lucru a biroului Comitetului județean de partid cu activul din industrie, construcții, transporturi și alte sectoare economice Cuvîntul tovarășului V­asile Vîlcu Stimați tovarăși. Consfătuirea noastră de astăzi are loc in lumina recentei confe­rințe a organizației județene de partid care a stabilit măsurile ce trebuie luate de organele și organi­zațiile de partid, de consiliile și co­mitetele oamenilor muncii, pentru a realiza și depăși sarcinile de plan pe 1973, precum și îndeplinirea ac­tualului cincinal în 4 ani și jumă­tate. Necesitatea mobilizării și valori­ficării tuturor resurselor materiale și umane ale economiei noastre este o sarcină de bază a actualului plan cincinal. De realizarea aces­tui obiectiv vor depinde moderniza­rea continuă a structurii producției noastre industriale, intensificarea cercetării științifice și aplicarea ei in producție, obținerea unui ritm înalt al creșterii economice și, pe această bază, ridicarea continuă a eficienței economice. Documentele de remarcabilă im­portanță adoptate de Conferința Națională, indicațiile prețioase date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la îndeplinirea actualului cincinal înainte de termen au con­stituit pentru organizația noastră județeană de partid, pentru toți oa­menii muncii un amplu program de analiză în vederea descoperirii și valorificării rezervelor existente in unitățile economice. După cum se știe, în cinstea Conferinței Na­ționale a partidului, organizațiile noastre de partid și, prin ele, Co­mitetul județean s-au angajat să realizeze actualul cincinal în 4 ani și jumătate. Am ascultat cuvîntul unor secre­tari de partid, conducători de între­prinderi — atît aici, cît și in cursul analizelor pe care le-am făcut in această lună în unitățile noastre e­­conomice. Așa cum a reieșit din discuții, sînt colective care și-au luat anga­jamentul de a îndeplini cincinalul chiar intr-un termen mai scurt de 4 ani și jumătate. Consider că foarte bine au pro­cedat organizațiile de partid, con­ducerile unităților, care și-au luat angajamente pe baza unor studii concrete, ținind seama de valorifi­carea tuturor posibilităților pe ca­re le consideră astăzi realizabile. Trebuie să ne fie clar că realiza­rea planului cincinal in 4 ani și jumătate de către toate întreprin­derile noastre economice cere mă­suri hotărite din partea tuturor or­ganelor și organizațiilor noastre de partid, a comitetelor oamenilor muncii pentru o mai bună organi­zare a întregii noastre­ activități. Experiența anului 1972 demon­strează că avem posibilități să muncim mai Kne, că există sufi­ciente resurse în fiecare sector de muncă, în fiecare întreprindere, pentru realizarea unui volum spo­rit de bunuri materiale cu o efi­ciență economică ridicată, pentru îndeplinirea inainte de termen sarcinilor actualului plan cincinal. a­poi, anul trecut, i-am criticat pe tovarășii de la U.S.A.S. Năvodari, pentru că această uzină, altădată fruntașă, a rămas în restanță la producția globală. Tot așa de aspru pot fi criticați însă tovarășii de la „Cimentul“ Medgidia, între­prinderea mecanică navală, S.N.C., și, dacă vom analiza temeinic, vom vedea că este loc pentru critică chiar în întreprinderile pe care le cunoaștem ca fruntașe. Un singur exemplu demonstrează că resursele existente în industria noastră sunt inepuizabile, că avem încă serios de muncit în direcția modernizării producției, ridicării gradului de efi­ciență economică în toate sectoa­rele. Mă refer, de pildă, la faptul că pe total industrie, in anul 1972, productivitatea muncii a fost rea­lizată numai in proporție de 98,4 la sută, depășindu-se numărul me­diu scriptic al salariaților. A înre­gistra pierderi, a cheltui mai mult față de prevederi înseamnă proastă gospodărire. De aceea, nu putem admite ca o serie de întreprinderi ca : între­prinderea minieră, Fabrica de ulei, U.S.A.S., fabricile de ciment și al­tele să depășească cheltuielile 1.000 lei producție marfă și îndeo­so­sebi cheltuielile materiale. Am intrat în cel de-al treilea an al cincinalului cu convingerea fer­mă că stă în puterea oamenilor muncii din județul nostru de a rea­liza în cele mai bune condiții o­­biectivele dezvoltării economice și sociale pe care le avem de înde­plinit. Coordonatele întregii noastre activități sînt clar definite de do­cumentele Plenarei C.C. al F.C.R. din noiembrie 1972, de ampla cu­­vîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, care constituie un pro­gram de acțiune practică, în înde­plinirea sarcinilor, în sporirea efi­cienței. Planul de stat pe anul 1973 asi­gură, comparativ cu anul 1972, îm­bunătățiri substanțiale la toți indi­catorii principali, prevăzînd în con­tinuare un ritm de 10,5 la sută la producția globală, de 8 la sută la productivitatea muncii în industria republicană și 13,4 la sută la ex­port. Aceste sarcini sunt pe deplin realizabile. A trecut o lună din acest an și datele pe care le deținem din fa­brici și uzine, de pe șantiere, din întreprinderile județului atestă fer­mitatea cu care colectivele de mun­citori, ingineri și tehnicieni, sub îndrumarea organelor și organiza­țiilor de partid, au pornit bătălia pentru îndeplinirea ritmică, în fie­care decadă, a prevederilor planu­lui pe 1973 — au hotărîtor al cin­cinalului. Din preliminariile efectuate re­zultă că planul producției globale (Continuare in pag. a III-a) In timpul lucrărilor consfătuirii. Foto : I. BUNGAU W Răspund chemării cooperatorilor din comuna Grobanu In aceste zile, în cooperativele agricole de producție au loc adunările generale ale membrilor cooperatori, care într-un spi­rit de înaltă exigență și responsabilitate analizează activitatea economico-financiară pe anul trecut, stabilesc măsurile ce tre­buie întreprinse pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor pe 1973, an hotăritor al actualului cincinal. Dorința unanimă de a devansa îndeplinirea sarcinilor curente și de perspectivă se con­cretizează in răspunsurile adoptate de cooperatori în adunările generale la înflăcărată chemare la întrecere a cooperatorilor din comuna Ciobanu. Iată cîteva din acestea : C.A.P. Corbu de Sus Prin depășirea producțiilor pla­nificate la hectar în sectorul ve­getal cu 100 kg la griu, 200 kg la porumb, 50 kg la floarea-soarelui și 800 kg la legume vom livra suplimentar la fondul central al statului următoarele cantități de produse : 0 75 tone griu 0 60 tone po­rumb 0 50 tone floarea-soarelui 0 15 tone legume. Din zootehnie ne propunem să livrăm peste prevederi : 0 10 tone carne taurine 0 5 tone carne porcine 0 100 kg lapte. — Din activitățile industriale și prestămi servicii să depășim pla­nul de venituri cu 50.000 lei. — Prin valorificarea producției realizate peste plan să depășim planul anual de venituri prevăzut cu 386.000 lei. — Gospodărind cu grijă fondu­rile fixe de care dispunem să e­­conomisim 400.000 lei. Prin acțiuni patriotice vom cu­răța de mușuroaie și buruieni 750 ha islaz. Vom transporta și încorpora sub brazdă 5.000 tone îngrășăminte naturale. C.A.P. Peștera Prin depășirea producțiilor în sectorul vegetal și în zootehnie vom livra suplimentar la fondul central următoarele cantități de produse : 0 100 tone griu 0 220 tone porumb 0 2 tone fasole 0 50 hl lapte oaie. Pe această cale vom realiza un venit suplimentar de 500.000 lei. Prin gospodărirea cu grijă fondurilor fixe și circulante vom a economisi 200.000 lei. C.A.P. Costinești Ne angajăm să livrăm supli­mentar la fondul­­ central al sta­tului următoarele cantități de produse agroalimentare : 0 14 tone porumb 0 6O tone in pentru fuior 0 25 tone cartofi 0 30 tone legume 0 100 mii bucăți ouă 0 300 kg lină. 9 ÎN LEGĂTURĂ CU Concursul de reportaje, portrete și însemnări Așa cum am mai anunțat, din dorința de a stimula activita­tea publicistică a corespondenților voluntari din fabrici și uzine, de pe șantierele de construcții, din unitățile agricole, instituții etc. in prezentarea muncii și vieții noi a oamenilor muncii din județul nostru, de a descoperi și promova talente autentice în gazetărie, ziarul nostru și filiala Uniunii Ziariștilor au organizat un concurs de reportaje, portrete și însemnări, care urma să se încheie la 31 ianuarie a.c. Pentru a da putința unui număr cu­ mai mare de corespon­denți voluntari ai ziarului nostru să participe la acest concurs, care are și scopul realizării unei preselecții a celor dornici să candideze la concursul de admitere la facultatea de ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu", redacția ziarului nostru și filiala Uniunii Ziariștilor au hotărît ca : • PRIMIREA LUCRĂRILOR PENTRU CONCURS SA SE PRELUNGEASCĂ PINA LA DATA DE 15 FEBRUARIE A.C. ; • CONCURSUL DE SELECȚIE (PROBA DE COMPOZI­ȚIE GAZETĂREASCA ȘI TESTUL ORIENTATIV DE CUL­TURA GENERALA) SA SE DESFĂȘOARE IN PERIOADA 15— 20 FEBRUARIE A.C. Reamintim, de asemenea, că cele mai bune lucrări vor fi premiate. VWWNAA/V\AAA/VAAAA/WWW\A/WWW 1 99 Demarajul 11 bun in acțiunea de fertilizare a slăbit. De ce ? Cea mai importantă lucrare de sezon in agricultură este acum fer­tilizarea terenului. In unitățile a­­gricole există, aproape fără excep­ție, mari depozite de îngrășăminte naturale, forțe de muncă și mij­loace de transport. Deci toate con­dițiile pentru a se fertiliza cu mult mai mult de 30.300 ha cît s-a sta­bilit inițial pe ansamblul județului. Finalizarea acestei acțiuni depinde acum numai de inițiativa conduce­rilor unităților, de felul cum este organizată munca. Ce se întreprin­de acum concret in cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat pentru fertilizarea unor su­prafețe cît mai mari de terenuri, cu toate îngrășămintele naturale e­­xistente ? Pretutindeni, in fiecare unitate agricolă există programe de ferti­lizare, defalcate pe decade și chiar pe zile, grafice de utilizare a grei­­ferelor întocmite in cadrul consi­liilor intercooperatiste. Am con­semnat la timp demarajul bun luat in această acțiune. Pe ansamblul județului — la zi — au fost trans­portate pe ogoare peste 316.000 to­ne gunoi de grajd ceea ce reprezin­tă aproape 56 la sută din cantită­țile stabilite în toamna anului tre­cut. Remarcăm cu deosebire serio­zitatea cu care se acționează în fermele întreprinderilor agricole de stat. La I.A.S. Amzacea, Mihail Kogălniceanu, Crucea și multe al­tele au și fost fertilizate suprafe­țele stabilite inițial. Există temei să se aprecieze că în 8—10 zile, cu activitate normală, pot fi fertilizate 5.300 ha prevăzute pe ansamblul județului în întreprinderile agricole de stat și să pină in primăvară o dată cu începerea lucrărilor în cîmp suprafața fertilizată să se du­bleze chiar. Dar condițiile nu sunt deosebite în cooperativele agricole. Potrivit prevederilor trebuiau transportate în cîmp pină acum și împrăștiate, evident pe ogoare, aproape 300.000 tone îngrășăminte naturale. Din păcate, în ciuda startului bun luat, nu s-au realizat nici 200.000 tone. Cauzele ritmului lent sunt în genere subiective după cum ne-am­ con­vins pe teren. Stăm de vorbă la cooperativa a­­gricolă din Ciobanu cu cițiva bri­gadieri despre mersul acțiunii de fertilizare. Cu toții erau interesați să pornească mai hotărît la treabă dar nici unul dintre ei nu cunoș­tea suprafețele de teren pe care le vor lucra anul acesta. Aici fertili­zarea s-a rezumat în principal mai cu seamă la cerințele legumicultu­­rii. Considerăm că hotărîrile adu­nării generale a cooperatorilor, ca­re a avut loc de curînd, vor urni lucrurile din loc. Nu-i un caz singular. In coope­rativele agricole de la Dorobanțu, Mireasa, Nicolae Bălcescu se abso­lutizează asigurarea unui greifer care nimeni nu știe cum îi dirijea­ză S.M.A. Dorobanțu. Este cu totul de neînțeles cum în șase coopera­tive agricole de producție, cum sunt acelea care aparțin de consiliul in­­tercooperatist Adamclisi, nu s-au fertilizat în mai mult de două luni decât... Gr­ia, îngrășămintele naturale sumar evaluate în aceste unități pot asigura fertilizarea a peste 1.900 de hectare. Discutăm cu cooperatori de la Ioan Corvin, Zo­rile, Abrud, Șipote. Cu toții se în­trebau la rîndul lor de ce nu se ac­ționează mai energic pentru trans­portul pe cîmp al îngrășămintelor naturale ? Dar întreabă dacă ai pe cine. Președinții, inginerii șefi erau plecați cu treburi la Constanța. A­­ceeași situație deosebit de precară la unitățile din raza S.M.A. Bă­­neasa, unde nu s-au fertilizat până acum decit 127 ha. Dacă se va lu­cra în același ritm, nici în 25 de ani nu se va fertiliza în unitățile a­­mintite întreaga suprafață cultiva­tă cu cereale. Posibilități există, dar, de neînțeles, sunt ignorate. Evident, în această perioadă, in cooperativele agricole sunt multe treburi de făcut. întocmirea și de­finitivarea planurilor de producție, a planurilor de măsuri tehnico-or­­ganizatorice pentru acest an sunt lucrări de mare răspundere, dar ele nu pot constitui nicidecum o piedică in buna desfășurare a acțiunii de fertilizare. Există atâtea cadre de specialitate în unitățile agricole cooperatiste, care în lipsa preșe­dintelui sau a inginerului șef pot acționa cu deplină autoritate. Rit­mul lent de lucru înregistrat cu precădere în ultima decadă trebuie să determine organele agricole ju­dețene să ia măsuri energice, ho­tărâte pentru intensificarea acestei acțiuni, deoarece se știe că ingră­­șămintele naturale, care practic nu costă nimic, încorporate judicios în sol, păstrează un rol hotăritor, im­portant, imediat și de perspectivă în sporirea producției agricole. Radu MILCOVEANU

Next