Dobrogea Nouă, iulie 1973 (Anul 26, nr. 7733-7758)

1973-07-01 / nr. 7733

încheierea vizitei tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Republica Federală Germania Plecarea din Bonn Sâmbătă 30 iunie, s-a încheiat vi­zita oficială pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a intre­­prins-o în Republica Federală Ger­mania. Aeroportul Köln-Bonn, unde s-a desfășurat ceremonia plecării, este împodobit, ca și în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări. Au sosit pentru a-și lua ră­mas bun președintele Republicii Federale Germania, Gustav Heine­mann, împreună cu soția, doamna Hilda Heinemann, ministrul fede­ral al Justiției, Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezen­tant permanent al guvernului fe­deral pe lângă șeful statului ro­mân, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, șeful Oficiului prezidențial federal, per­soane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai Ambasadei și Agenției economice a țării noastre. Este prezent, de ase­menea, ambasadorul R. F. Germa­nia la București, Erwin Wickert. Cei doi președinți primesc rapor­tul comandantului Gărzii de onoa­re aliniate pe aeroport, apoi trec in revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste Ro­mânia și Republicii Federale Ger­mania. Pe terasa aerogării, un grup nu­meros de muncitori și tehnicieni români, care lucrează în R. F. Germania, în­ cadrul contractelor de cooperare cu întreprinderi din această țară, scandează cu însu­flețire „Ceaușescu—România“, a­­clamă, flutură stegulețe tricolore, exprimîndu-și încă o dată dragos­tea și respectul pentru conducăto­rul țării noastre. Un grup de copii oferă celor doi președinți, tovarășei Elena Ceaușescu și doamnei Hilda Hei­nemann buchete de trandafiri roșii. La scara avionului, cei doi pre­ședinți își iau un călduros rămas bun, își string mîinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, îndreptân­­du-se spre patrie. Fină la fronti­eră, avionul prezidențial este es­cortat de o escadrilă a forțelor ae­riene federale. Sosirea în Capitală Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, și to­varășa Elena Ceaușescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au în­soțit in vizita oficială în Republica Federală Germania, s-au reîntors sîmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfășurare, vi­zita înalților oaspeți români in R. F. Germania a constituit o ex­presie evidentă a relațiilor bune­ prietenești, care s-au dezvoltat in ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deo­sebit de rodnice, din toate punctele de vedere. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multi-­­ laterală, pe multiple planuri, in a­­­­vantajul reciproc, al înțelegerii, colaborării, progresului și păcii in lume. r­ ’ Avînd loc acum, în preajma Con­ferinței pentru securitate și colabo­rare în Europa, întilnirile și con­vorbirile conducătorilor celor două state, desfășurate intr-o atmosferă deschisă, constructivă, documente­le politice de deosebită însemnăta­te, acordurile de cooperare econo­mică, științifică, tehnică și cultu­rală, semnate cu acest prilej, au ilustrat în mod concret posibilită­țile reale ce există pentru înfăptui­rea țelurilor nobile ce stau in fața acestei importante reuniuni a gu­vernelor țărilor continentului nos­tru. Depășind cu mult cadrul relații­lor bilaterale, Declarația solemnă comună încheiată la Bonn — al șaptelea document politic de acest fel, semnat in cursul anului de ța­ra noastră cu state din diferite re­giuni ale globului, — se impune prin caracterul său, prin principii­le general valabile ce se statuează­­ ca o contribuție de preț la promo­varea climatului de pace ,și secu­ritate­­a unei noi politici in viața­­ internațională. Exprimînd satisfacția opiniei pu­blice din țara noastră pentru aces­te rezultate remarcabile ale vizitei șefului statului român, mii și mii de bucureșteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, și-au manifestat, încă o dată, dragostea, mulțumirile pro­(Continuare in pag. a IV-a) COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu La invitația președintelui Re­publicii Federale Germania, Gus­tav W. Heinemann­, și a doamnei Heinemann, președintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vi­zită oficială în Republica Fede­rală Germania, în perioada 26­— 30 iunie 1973. In timpul șederii în Republica Federală Germania, președintele Consiliului de Stat și persoanele care l-au însoțit au vizitat, în a­­fară de Bonn, obiective industri­ale din orașele Oberhausen, Ha­­novra, Wolfsburg, Hamburg și Bremen. Vizita s-a desfășurat într-o at­mosferă cordială, expresie a bu­nelor relații care s-au dezvoltat între cele două țări. în cur­sul vizitei, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a avut convorbiri cu președintele Republicii Federale Germania, Gustav W. Heinemann și cu cancelarul federal Willy Brandt, la care au participat : Din partea Republicii Socialiste România; Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior ; George Ma­­covescu, ministrul afacerilor ex­terne ; Virgil Actarian, ministrul industriei construcțiilor de ma­șini-unelte și electrotehnicii­­ Gheorghe Oprea, consilier al pre­ședintelui Consiliului de Stat, Constantin Oancea, ambasadorul Republicii Socialiste România in R.F. Germania, consilier­i și ex­perți. Din partea Republicii Federale Germania : Gerhard Jahn, ministrul fede­ (Continuare în pag. a IV-a) IN LOC DE CÂNTEC In pup Sint citeva minute doar peste zero, a început ziua a 12-a a lunii mai... Suntem de dimineața trecută pe navă, prinși fiecare in felul lui de febrilitatea plecării care a in­timat. In clipa trecerii prin­tre faruri nu mai zărim alt­ceva decit instalările Eforiilor Scrisori din larg prelungite în zarea tribordu­­lui, iar meterezele și brațele de oțel ale portului, abia lăsa­te in pupa, nu mai ajung pină aici decit ricoșate în elitrele radarului, palide, reci, sinu­oase contururi, desprinse par­că dintr-un ciudat relief lu­nar. Am­ rămas singuri cu Nicolae FATU Buiuk-Dere, 13 mai 1913 (Continuare în pag. a­li-a) LA CONFLUENȚA A DOUA SEMESTRE: Ce obiective v-ați fixat în des­fășurarea activității viitoare ? Ce preocupări aveți pentru ridicarea eficienței economice ? Ziua de azi marchează începutul celui de al doilea semestru al a­­nului, moment de continuitate efortului general pentru obținerea a unor ritmuri tot mai înalte de dez­voltare economică și sociala, pen­tru îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de producție și a an­­șa­jam­entelor asumate in întrece­rea socialistă de oamenii muncii din unitățile industriale ale jude­țului nostru. La confluența dintre două jumătăți de ani, am efectuat o investigație la una dintre cele Mihai MALARIE (Continuare in pag- a AI-a) Astăzi I.M.U.Medgidia Anul XXVI nr. 7733 Duminică, 1 iulie 1973 4 pagini, 30 bani ESEXS CRONICA JUDEȚUL­UI • Informații • Note • Reportaje • însem­nări • Sport M­ESAJUL adresat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU colectivului ziarului „Clopotul“ din Botoșani Dragi tovarăși. Doresc, înainte de toate, să vă mulțumesc in mod călduros pen­tru invitația pe care m­­i­ ați adre­sat-o, de a lua parte la sărbăto­rirea a 10 de ani de la apariția primului număr al ziarului „Clo­potul“ — Botoșani. Regretînd sin­cer că timpul nu-mi permite să iau parte la această aniversare, doresc să adresez pe această ca­le călduroase felicitări colectivu­lui redacțional, colaboratorilor, precum și corespondenților luniari — muncitori, țărani, vo­in­telectuali­­, tipografilor, care, a­­tît in anii ilegalității, cit și în pe­rioada de după eliberarea țării, și-au adus contribuția la edita­­rea și tipărirea ziarului. Int­re cele peste 300 de ziar­e și reviste apărute în trecut sub în­drumarea Partidului Comunist Român și care au avut un rol important în mobilizarea maselor largi la lupta revoluționară pen­tru apărarea drepturilor și liber­tăților democratice, împotriva fascismului, ziarul „Clopotul" a­­părut la 30 iunie 1933, a jucat un rol deosebit de important, împre­ună cu celelalte publicații comu­­niste, „Clopotul“ a militat activ pentru apărarea independenței și suveranității naționale, pentru răspîndirea ideilor marxist-leni­­niste în rîndul maselor, demas­­cînd cu fermitate concepțiile po­litice retrograde, acțiunile tero­riste ale elementelor fasciste. Deși suprimat in mai multe rin­­duri de către organele represive burghezo-moșierești, ziarul continuat să apară, sub alte de­­­numiri, manifestîndu-se tot timpul ca o tribună activă de luptă pentru apărarea intereselor poporului. După eliberarea patriei de sub jugul fascist, „Clopotul“ și-a adus contribuția la întreaga luptă pen­tru transformarea revoluționară a societății românești, la con­strucția social-economică a țării, la succesul marii opere de edifi­care a orinduirii socialiste pe pă­­mîntul României. Am convingerea, dragi tova­răși, că bilanțul pe care-l faceți cu prilejul acestei aniversări va constitui pentru dumneavoastră toți — redactori și colaboratori — un puternic imbold de a acțio­na și mai hotărit pentru îmbu­nătățirea continuă a muncii, ast­fel ca ziarul să răspundă cu­ mai bine înaltelor cerințe pe care partidul Ie pune în fața presei noastr­e comuniste. Sunt încredin­țat că acționim­ pe linia bogate­lor sale tradiții din trecut, ziarul „Clopotul“ își va spori și mai mult in viitor contr­ibuția la lup­ta generală a întregului popor pentru transpunerea cu succes in viață a politicii interne și exter­ne a partidului, pentru îndeplini­rea înainte de termen a planului cinci­xal și dezvoltarea în ritm accelerat a economiei, științei și culturii în patria noastră, pentru educarea socialistă a oamenilor muncii și aplicarea neabătută a normelor eticii și echității socia­liste în într­eaga viață socială, pentru bunăstarea și civilizația întregii noastre națiuni. Vă urez, dragi tovarăși, succe­se tot mai mari în îndeplinirea sarcinilor de răspundere ce vă revin, satisfacții depline in mun­că, multă sănătate și fericire. ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI _ ___________________________ PREȚUIREA MUNCII OMULUI DE LA CATEDRĂ Ieri dimineață, in sala Tea­­tr­ului de stat, a avut­­ loc a­­dunarea festivă a cadrelor di­dactice din municipiul stanța consacrată „Zilei Con­în­vățătorului“. La festivitate au luat parte tovarășul Vasile VILCU, prim-secretar al județean de partid, Comitetului membri ai birourilor comitetelor ju­dețean și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, activiști de­ par­tid și­­ de stat, reprezentanți ai organizațiilor de masă și ob­ștești, un mare număr de edu­catoare, maiștri, învățători și profesori. Adunarea a fost deschisă de prof. Leonida Florea, in­spector general al Inspecto­ratului școlar județean, întîmpinat cu vii aplauze a luat cuvîntul tovarășul Vasile Vilcu, care, după ce a trecut în revistă succesele ob­ținute de cadrele didactice din școlile județului, s-a refe­rit pe larg la sarcinile ce re­vin unităților școlare, educa­­toar­elor, învățătorilor, profe­sorilor și elevilor pentru tra­ducerea în viață a hotărîrilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, a prețioaselor indicații con­ținute în ampla cuvîntare a secretarului general al parti­dului privind rolul și locul școlii r­omânești in opera de (Continuare în pag. a Hl­ a) Cuvintul tovarășului Vasile Vîlea Dragi tovarăși, îmi este deosebit de plăcut ca astăzi, cu prilejul tradiționalei săr­­­bători a „Zilei învățătorului“, să vă adresez dumneavoastră, celor prezenți la această întilnire, tutu­ror cadrelor didactice din muni­cipiul și județul nostru, un căldu­ros salut din partea Comitetului județean de partid și a Consiliu­lui popular județean și să vă feli­cit pentru frumoasele realizări ob­ținute în domeniul instruirii pregătirii tinerei generații, în spi­ri­ritul cerințelor economiei noastre naționale, al exigențelor progre­sului societății socialiste. Sărbătorirea „Zilei învățătoru­lui“ din acest an capătă, pentru noi toți, o semnificație deosebită, ea avînd loc intr-un moment im­portant pentru transpunerea in viață a programului de măsuri stabilit de Conferința Națională și de recenta plenară a C.C. al P.C.R. în vederea dezvoltării și perfecțio­nării învățămîntului. In cel de-al tr­eilea an al cinci­nalului, poporul nostru se prezin­tă cu o serie de succese remarca­bile în toate domeniile de activita­te, cu transformarea României în­tr-o țară cu o economie dintre cele mai dinamice din lume — cu re­lații noi socialiste, în care oame­nii muncii sunt proprietari ai mij­loacelor de pr­oducție și stăpîni ai bunurilor materiale și spirituale, avînd un nivel de cultură și civi­lizație tot mai înalt. Asistăm, tot­odată, la desfășurarea unui uriaș proces novator ce cuprinde toate compartimentele societății noastre, de plămădire a omului nou, înalte calități morale și civice cu și înzestrat tot mai mult cu senti­mentul responsabilității plenare pentr­u tot ce se înfăptuiește, însuflețiți de mărețul program al partidului comunist de dezvol­tare multilaterală a patriei, oame­nii muncii din municipiul și jude­țul nostru au raportat zilele aces­tea conducerii partidului îndepli­nirea sarcinilor planului pe acest­­ semestru, fiind hotăriți ca și in continuar­e să nu pr­ecupețească e­­forturile pentru îndeplinirea cu cinste a angajamentului asumat de a realiza actualul cincinal în i ani și jumătate. In toate întreprinde­rile și instituțiile, in­­ agricultură se muncește intens, sunt puse în lu­mină noi inițiative, propuneri în­drăznețe și valoroase ale colective­lor de muncitori, țărani și intelec­tuali, ale celorlalți oameni ai mun­cii, pentru a valorifica mai bine potențialul și posibilitățile exis­tente din fiecare unitate. Toate a­­cestea ne dau convingerea că ală­turi de întregul popor, județuul și municipiul nostru își vor aduce întreaga contribuție la realizarea mărețului program de înflorire a patriei. Asigurarea condițiilor pentru pregătirea temeinică a tineretului nostru școlar, pentru înarmarea sa cu cele mai noi date ale științei și tehnicii contemporane, pentru perfecționarea continuă a procesu­lui de învățămînt, a constituit și constituie o preocupare­tă a partidului și statului constan­nostru. Ca rezultat al grijii permanente manifestată de cond­ucerea parti­dului, a uriașei munci desfășur­ate pe tărîmul școlii, învățămîntul de toate gradele a cunoscut în anii socialismului o dezvoltare și am­ploare fără precedent. Desigur, ca rezultat al politicii generale a partidului și statului și în municipiul și județul nostru s-au obținut rezultate deosebite în dotarea școlilor, asigurarea condi­țiilor de muncă și de viață ale ca­drelor didactice, în înființarea de noi școli, asigurarea unei baze materiale cor­espunzătoare exigen­țelor procesului instructiv-educa­­tiv și creșterii nivelului de pregă­(Continuare in pag. a III-a) SĂRBĂTORIREA A PATRU DECENII DE EXISTENȚA A STAȚIUNII EXPERIMENTALE DE CERCETĂRI AGRICOLE VĂLUL­EDI TRĂIĂN În pagina a III-A

Next