Dobrogea Nouă, noiembrie 1973 (Anul 26, nr. 7837-7862)

1973-11-01 / nr. 7837

BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA .M. EMINESCU* IAȘI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA 1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P. C. R. §1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXVI nr. 7837 Joi, 1 noiembrie 1973 4 pagini, 30 bani Atențiune, constructori! Mai aveți doar două săptămini ca să incheiați pregătirile pentru activitatea din timpul iernii! LA TRUSTUL DE CONSTRUCȚII LOCALE multe măsuri se află incă In stadiul... .bunelor intenții“ Se știe că una din sarcinile prio­ritare in economie se referă la rea­lizarea integrală a programului de investiții din acest an, pentru asi­­gurarea intrării în funcțiune la ter­menele stabilite a tuturor obiecti­velor prevăzute. Este o sarcină ce se referă și la anul economic 1974 — de asemenea, hotărîtor pentru înfăptuirea într-o perioadă cit mai scurtă a planului cincinal. în acest context, pregătirea condițiilor de lucru pe timp friguros pe toate șan­tierele de construcții capătă o im­portanță sporită, mai ales că previ­ziunile meteorologice avertizează despre o iarnă lungă și grea, care poate aduce impedimente serioase, dacă nu se iau măsuri preventive corespunzătoare. Ne-am interesat în acest sens la T.C.L.C., una din marile unități de construcții-montaj din județul nos­tru, în ce măsură au fost îndepli­nite sarcinile din planul de pregă­tire a activității pe timp friguros. Am stat de vorbă cu tovarășul ingi­ner Gheorghe AUR, șeful secției de producție secundară a T.C.S.C., și am reținut astfel că numeroase mă­suri cuprinse în planul amintit au fost realizate. De pildă, s-a terminat montarea t­mplăriei me­talice și închiderea halei de fabri­care a băilor spațiale , s-au revi­zuit instalațiile de lumină și forță în toate atelierele ; s-au montat trei rezervoare pentru motorină ; s-a construit o cameră pentru tu­buri de oxigen la atelierul de lă­­cătușerie și o boxă pentru gene­ratoare de acetilenă ; s-au revizuit hidroizolațiile la silozurile de ci­ment și halele de prefabricate mari, lăcătușerie, ti­mp tărie. La de­pozitul din Mangalia, ca și la ca­riera Sibioara, au fost efectuate, de asemenea, diverse lucrări de repa­rații și amenajări care asigură con­diții mai bune de funcționare pe timpul iernii. Din cele arătate pînă acum, s-ar putea trage concluzia că pregătirile pentru activitatea de iarnă sînt, în linii mari, încheiate. Dar, în reali­tate, lucrurile nu stau așa și afir­mația aparține chiar interlocutoru­lui nostru. Au mai rămas de pus la punct numeroase probleme din­tre cele mai importante. Așa, de e­­xemplu, atelierele de producție de la baza din Constanța (de pe bule­vardul Aurel Vlaicu) urmează sa fie tem­oficate, dar racordarea la magistrala de termoficare a punc­tului termic din locul amintit nu s-a făcut încă. Punctul termic e­ga­ta, s-au perfectat toate formalități­le cu întreprinderea de electrocen­­trale, furnizoarea agentului termic, dar conducta pe care trebuia s-o realizezie Șantierul nr. 4 de con­strucții-montaj al T.C.L. și Șantie­rul nr. 3 instalații al trustului nil M. MACARIE (Continuare in pag. a IlI-a) Noi blocuri de locuințe, in construcție. Cum încheiați anul economic 1973? Cum este pregătită producția anului viitor? AZI LA FABRICA DE CONSERVE „MUNCA“ - OVIDIU Continuăm să prezentăm în co­danele ziarului preocupările și e­­forturile pe care le depun colecti­vele de muncă din județul nostru, pentru a încheia cu succes anul e­­conomic 1973 și a pregăti în mod corespunzător activitatea de pro­ducție din anul viitor. Ca Fabrica de conserve „Munca“-Ovidiu, am stat de vorbă cu mai multe cadre cu funcții de răspundere — ingi­nerii Ioan Pintilie, directorul uni­tății, Alice Vasile, inginer șef, E­­lena Corniciuc, secretara comite­tului de partid, precum și cu eco­nomistul Gheorghe Ispas, șeful bi­roului de planificare. Am reținut astfel că, încă înainte de încheie­rea lunii octombrie, se prelimina depășirea substanțială a planului producției globale, iar față de sar­cinile prevăzute in 10 luni din 1973 se înregistra un spor de produc­ție însumînd 4.200.000 lei. Este de reținut că, pînă acum, atît din punct de vedere fizic, la toate sor­timentele, cit și valoric, realizările în producție sînt superioare celor din anul trecut. Mai mare este și volumul de producție prevăzut în ultimele două luni ale anului, în comparație cu perioada corespun­zătoare din 1972 (cu circa 5.000.000 lei) și pentru aceasta s-au luat mă­suri să se mențină același ritm ridicat de producție din octombrie. Se prelucrează în momentul de față importante cantități de legu­me de toamnă, fructe de sezon, a început producția conservelor mix­te din carne și legume, vor fi îm­buteliate cantități superioare de ulei, se va aplica, de asemenea, mai mult mult concentrat etc. Pianul va fi, deci, realizat. Bineînțeles, aceasta nu permite, însă, să se ignore o serie de nea­junsuri și greutăți, ce s-au mani­festat în activitatea productivă din 1373 care au influențat eficiența acesteia și care pot dăinui și în viitor, dacă nu se iau măsuri ur­gente, pe diverse planuri, pentru eliminarea lor. Interlocutorii noș­tri s-au referit de pildă la faptul că e necesar ca planul pe sorti­mente să fie reașezat la adevă­ratele posibilități și să țină seama atât de capacitățile de producție ale fabricii, cât și de specificul pro­ducției legumicole și pomicole din zona din care se aprovizionează fabrica, de eșalonarea producției, de „virfurile“ acesteia etc. Este fi­resc ca producția să fie orientată spre prelucrarea acelor materii M. MIHAI (Continuare in pag. a III-a) De la Cabinetul județean de partid Astăzi, 1 noiembrie 1973, ora 17,00, are loc instruirea pro­pagandiștilor de partid, după cum urmează : Propagandiștii de la cursu­rile de studiere a Statutului P.C.R. — sala F.C.R. din stra­da Costache Burcă, studierea problemelor economice — la Clubul S.N.C., Educație mo­­ral-cetățenească popular municipal, — Consiliul Făurirea societății socialiste multilate­ral dezvoltate — Clubul C.N.M., Educația materialist­­științifică — Cabinetul jude­țean de partid, sala 63, Isto­rie — Cabinetul de partid, sa­la 64, Expuneri — Cabinetul de partid, sala 47. CRONICA JUDCȚULUI • Informații • Note • Reportaje • însem­nări • Sport '■*' 99 PONTICA dialog cultural cu viata** 9 MANIFESTARE AMPLĂ, MAI APRO­PIATĂ DE OAMENI DECIS EDIȚIE PRECEDENTE Această superbă toamnă dobro­geană și-a înscris, alături spectacolul marelui cules, și de o împlinită izbîndă a spiritului. „Pontica ’73“, manifestare che­mată să traducă in viață ideile izvorâte din programul ideologic al partidului, s-a transformat in­tr-o amplă mișcare cultural-edu­­cativă de masă, aducînd în pei­sajul vieții noastre spirituale nu­meroase momente de aleasă ți­nută artistică și științifică, acțiuni adresate celor mai diverse cate­gorii de oameni ai muncii din orașele și satele județului. Acum, cînd marcăm încheierea fazei finale a „Politicii ’73“, vrem să subliniem, încă o dată, faptul că organizatorii n-au mai conceput această manifestare doar ca pe o suită de acțiuni înscrise in­tr-un limitat spațiu de timp, ci ca pe o mișcare cultural-artistică permanentă, ea avind, desigur, un moment de vîrf in perioada 15—30 octombrie, cînd s-a inten­sificat dialogul cultural cu via­ța, cu oamenii muncii din județ. De fapt, așa cum avea să ne de­clare tovarășul Gh. Munteanu, președintele Comitetului jude­țean de cultură și educație socia­listă, încheierea fazei finale în­seamnă în același timp și o nouă relansare a activităților menite să contribuie la procesul neîntre­rupt de educație socialistă a oa­menilor, de făurire a omului nou. Așadar, „Politica ’73“, a cărei finală a adus în județ personali­tăți binecunoscute din domeniul științei, artei și culturii pentru u­n dialog direct cu oamenii mun­cii, n-a putut însemna altceva decât preludiul unor noi manifes­tări.­­Ceea ce a definit însă a treia ediție a „Ponticelor“ dobrogene a­ fost dialogul direct și viu între oamenii de știință, artă și cultură și mase, dialog ce va deveni și mai pregnant in „Pontica ’74". Nutrim convingerea că, pentru organizatori, finala de anul a­­cesta a oferit posibilitatea pros­pectării mai aprofundate a ne­voilor spirituale ale oamenilor, înțelegind prin aceasta „și impe­rioasa necesitate de a evalua cri­tic tot ce am realizat pînă acum, în ideea ca „Pontica ’74“ să crească în amploare, manifestă­rile înscrise în agenda ei să se apropie și mai mult de oameni, de viața județului. Credem, de asemenea, că a sosit timpul pen­tru o participare mai angajată a tuturor organizațiilor de masă și obștești, ne referim în special la sindicate și U.T.C., a căror con­tribuție, la realizarea unor ma­nifestări de amploare, poate fi și mai substanțială decât la edi­ția pe care am încheiat-o. Sun­tem și de această dată obligați să evidențiem participarea entu­ziastă a pionierilor la a treia edi­ție a „Politicii ’73“. Evident, aceste observații cri­tice nu pot și nici nu urmăresc Emil ZĂLOG (Continuare in pag. a II-a) PROBLEMELE ORIGINII ȘI CONTINUITĂȚII POPORULUI ROMAN IN OPERA LUI CANTEMIR Ideea originii romane a poporu­lui român, prezentă în arsenalul i­­deilor umaniste, este un rezultat al preocupării învățaților umaniști — străini și români — pentru cultura clasică latină. La Cantemir, aceas­tă idee se desprinde și ca un coro­lar al conceptului de cultură și ci­vilizație, destul de bine conturat în Hronic. S-a­­ afirmat că planul mare al Hronicului și, o dată cu ei, ideea romanității românilor ar fi fost preluate de la Miron și Nicolae Costin. O comparație între felul cum e tratată această problemă in opera lui Miron și în cea a lui Nicolae Costin și tratarea ei de că­tre Cantemir duce la constatarea evidentă că D. Cantemir a pornit de la ei, dar s-a diferențiat net, de­ TRICENTENARUL NAȘTERII LUI DIMITRIE CANTEMIR pășindu-i cu mult, atît in ce pri­vește volumul informațiilor, cit și in modul de interpretare a lor. Cantemir lucrează cu instrumen­tele eruditului care dispune de da­te foarte ample. Ei prezintă mai întîi cadrul teoretic — teoria des­pre civilizație —, prezintă și clasi­fică izvoarele, elaborează și formu­lează criteriile (canoanele) pentru interpretarea lor și realizează ast­fel o tratare științifică, sistematică a problemelor. Ideea de bază care se conturează distinct este ideea originii poporului român, idee in care sunt incluse problema conti­nuității și problema unității. Ideea originii romane a români­lor are ca punct de plecare concep­ Ion BĂDICA (Continuare In pag. a II-a) P­ORUMBUL Hambarele proprii­­ pline, dar contractele cu statul sunt neonorate și Laudă cooperatorilor din Cotu Văii, Viroaga, 23 August și Nicolae Bălcescu, care și-au onorat în întregime obligațiile contractuale cu statul­ Hi La Ivrinezu, Lipnița, Coslugea șî Cochîrleni, deși s-au recoltat mari suprafețe de porumb, la bazele de recepție nu s-a transportat nici un kilogram și în multe unități agricole ritmul livrări­lor la fondul de stat este lent și Mijloacele de transport staționează mult timp fără justificare la bazele de recepție mic Onorarea la timp a obligațiilor contractuale la fondul de stat — o datorie prioritară a tuturor unităților agricole în ultimele zile culesul porum­bului s-a intensificat în întreg ju­dețul. Pînă ieri dimineața recolta a fost strinsă de pe mai bine de 78.000 hectare. Firesc ar fi ca rit­mul culesului să se reflecte nemij­locit și în livrările la fondul de stat. Or, din analiza ultimelor si­tuații centralizate la întreprinderea județeană pentru valorificarea ce­realelor rezultă că s-a creat un decalaj cu totul necorespunzător între cules și livrarea porumbului. Marți și miercuri dimineața am întreprins un raid în cîteva coo­perative agricole din județ. O con­statare de ordin mai general , coo­peratorii de la Cotu Văii, practic, au terminat culesul porumbului. O dată cu aceasta, zilnic, 6 auto­camioane au transportat direct din cîmp cantitățile de porumb cuve­nite statului pentru muncile efec­tuate de S.M.A., precum , și prin contractul încheiat. Este vorba de 1.500 tone. Ion Popescu, șeful ba­zei de recepție de la Negru Vodă, ne-a confirmat ieri dimineața punctualitatea cu­ care această uni­tate și-a onorat obligațiile. Marți seara cooperativa agricolă de la Cotu Văii a livrat ultima tonă de porumb pentru fondul de stat. La fel au procedat și cooperatorii de la Viroaga. Contribuția lor, de 670 tone de porumb, pentru fondul de stat a fost acoperită în întregime, iar după calculele făcute va fi de­pășită cu circa 150 tone. De ase­menea, cooperativele agricole 23 August și Nicolae Bălcescu au intensificat în ultimele zile livră­rile la fondul de stat, se efectuea­ză ultimele transporturi pentru a­­coperirea integrală a celor 1.200 tone și, respectiv, 1.Î00 tone po­rumb contractate ori ca plată pen­tru muncile efectuate de S.M.A. Dar asemenea exemple sînt pu­ține. Pe ansamblul județului, ne preciza tovarășul Emanoil Ștefan, directorul I.V.C., pînă acum fon­dul de stat la porumb in coope­rativele agricole a fost asigurat numai în proporție de 59 la sută, împreună am vizitat bazele de re­cepție de la Cobadin, Hirșova și Nicolae Bălcescu. Acalmie gene­rală. De la orele 6 dimineața pînă la orele 9 am numărat la Coba­din și Hirșova doar 4—5 au­tocamioane. O aglomerație apa­rentă se produce de la orele 10 la 15. Spunem aparentă deoarece la toate bazele de recepție vizitate un autocamion, care transportă circa 4 tone porumb, poate fi des-Eadu APOSTOL Ion Gh. ION (Continuare in pag. a IH-a)

Next