Dobrogea Nouă, decembrie 1973 (Anul 26, nr. 7863-7888)

1973-12-01 / nr. 7863

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE . Vineri dimineața au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii A­­dunări­ Naționale. înaltul for legislativ al țării se reunește după desfășurarea lu­crărilor Plenarei comune a Co­mitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, precum și a Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării econom­­ico-sociale , a țării noastre pe anul viitor și au aprobat în unanimitate prevede­rile planului și bugetului pe 1971, au luat hotăriri, în spiritul cu­­vintărilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, în probleme de o deo­sebită importanță privind mersul mereu ascendent al societății noastre, pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea și Confe­rința Națională ale partidului. .Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineața, în sala Palatului Marii Adunări Naționale, alături de deputați, sunt prezenți, ca in­vitați, membri­ ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, reprezentanți ai oamenilor mun­cii, personalități ale vieții eco­nomice, științifice și culturale, ziariști români și străini. Sunt de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Bucu­rești. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamen­tare. La intrarea­ în sala de ședințe, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, ceilalți conducători de partid și de stat sunt întâmpinați c­u puter­nice și îndelungi aplauze ele par­ticipanții la lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale. în lojile oficiale au l­uat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­fin, Ilie Verdeț,­ Maxim Berghia­­ni, Gheorghe Cioară, Lina Cio­­banu, Florian Dănălache, Con­stantin Dră­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, D­­u­­mitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. în loja din stingă se află mem­brii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Na­ționale. Cei prezenți au păstrat un mo­ment de reculegere în memoria deputaților Mihail Roșianu și Grigore Marteș, care s-au stins din viață în perioada de timp ca­re a trecut de la ultima sesiune. în unanimitate, deputații au a­­probat ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planu­lui național unic de dez­voltare economi­co-socia­­lă a Republicii Socialiste România pe anul 1971 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Buge­tului de Stat pe anul­­ 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decre­telor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul finan­ciar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarășul Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezen­tat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului națio­nal unic de dezvoltare economi­­co-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974. In numele Biroului Marii Adu­nări Naționale, tovarășul Ștefan Voitec propune ca, avînd în ve­(Continuare în pag. a IlI-a) HOTARÎREA Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului național unic de dezvoltare economică și socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice și măsurile de economisire a combustibilului și energiei Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân și Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice și Sociale a dez­bătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul planului național unic de dezvoltare economică și so­cială a României, proiectul bugetu­lui de stat pe anul 1974 și princi­palele probleme ale dezvoltării e­­nergetice și măsurile de economisi­re a combustibilului și energiei — documente de o importanță deose­bită pentru accelerarea progresului general al țării și ridicarea nivelu­lui de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. și Consiliul Su­prem al Dezvoltării Economice și Sociale a României dau o înaltă apreciere expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu, își însușesc în Întregime aprecierile, orientările și sarcinile cuprinse în cuvîntarea se­cretarului general al partidului și adresează organelor și organizații­­lor de partid, conducerilor între­prinderilor, centralelor, ministere­lor, tuturor oamenilor muncii che­marea de a acționa cu întreaga pri­cepere și toată hotărirea pentru re­alizarea exemplară, a prevederilor planului pe anul 4974 "și în­d­eplini­­rea înainte de termen a sarcinilor pianului cincinal. Plenara,Lg constatat cu satisfacție că sarcinile de pian pe primii trei ani ai cincinalului și angajamente­le asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 județe în­­­cheind realizarea prevederilor cin­cinalului pe această perioadă la producția industrială. Bilanțul rea­lizărilor reliefează creșterea puter­nică a potențialului economic al ță­rii prin dezvoltarea accelerată a ra­murilor moderne ale industriei, ho­­tăritoare pentru progresul general al țării. A sporit eficiența econo­mică generală pe baza valorificării mai bune a­ resurselor materiale­­­ umane, utilizării mai intense a ca­pacităților de producție, a promo­vării progresului tehnic in întreaga economie. România participă din ce in ce mai larg la diviziunea in­ternațională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin rit­muri mari de creștere in toate do­meniile de activitate. Producția in­dustrială va înregistra o creștere de aproape 13 la sută față de anul 1972 ; în agricultură s-a obținut a­­nul acesta o recoltă de cereale a­­propiată de media anilor 1970—1972; au fost puse in funcțiune numeroa­se capacități de producție, dotate cu tehnică modernă ; a crescut în ritm susținut productivitatea mun­cii; au fost reduse cheltuielile de producție. Pe baza dezvoltării producției materiale, a ridicării eficienței e­­conomice și creșterii rapide a ve­nitului național au fost create con­diții pentru îmbunătățirea nivelu­lui de trai al populației. Numărul locurilor de muncă a crescut in primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii ; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decit in 1970 ; au fost construite circa 325.000 aparta­mente, iar în mediul rural circa 127.000 de locuințe. Plenara a subliniat că rezultate­le însemnate obținute în dezvolta­rea economico-socială a țării în primii trei ani ai cincinalului do­vedesc că organizațiile de partid desfășoară­ o muncă susținută pen­tru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sar­cinilor trasate de Congresul ai X-­ea și ridicării României pe noi trepte de progres și prosperitate. Dezbaterile din plenară au rele­vat, deopotrivă, faptul că rezulta­tele obținute puteau fi și mai bu­ne dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lipsuri și de­ficiențe, dacă s-ar fi desfășurat o muncă organizatorică perseverentă și concretă pentru utilizarea com­pletă a capacităților de producție, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale și organizarea cooperării între întreprinderi, ridi­carea calității produselor, reducerea cheltuielilor materiale de produc­ție, realizarea integrală a punerilor în funcțiune a obiectivelor de in­vestiții și ridicarea eficienței eco­nomice. Plenara a constatat că prevede­rile Planului național unic de dez­voltare economică și socială și ale bugetului de stat al Republicii So­cialiste România pe 1974, elabora­­te cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund o­­rientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea și Conferin­ța Națională, sunt realiste, au asi­gurate baza materială și răspund în bune condiții posibilităților eco­nomiei noastre, cerințelor edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Român și Consiliul Su­prem al Dezvoltării Economice și 1. Ministerele, centralele indus­triale și întreprinderile vor lua măsuri hotărite pentru respectarea disciplinei de plan, îndeplinirea producției fizice în sortimentele prevăzute și livrarea ritmică a a­­cestora potrivit contractelor înche­iate. In acest scop se va acționa pen­tru FOLOSIREA INTENSIVĂ A TUTUROR CAPACITĂȚILOR DE Sociale a României aprobă in una­nimitate prevederile proiectelor Planului și Bugetului și stabilesc să fie supuse Marii Adunării Na­ționale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dezvoltarea energeticii folosirea mai judicioasă a combus­ti­tibilului și a energiei, orientarea în acest sens a întregii activități de creștere a rezervelor și de utiliza­re a resurselor vor asigura, pe o perioadă de perspectivă, condiții pentru dezvoltarea în ritmuri înal­te a forțelor de producție ale țării. In scopul realizării integrale sarcinilor prevăzute în pipiul n­­­­țional de dezvoltare economico-so­­cială pe anul 1974, Plenara Comi­tetului Central al P.C.R. și Consi­liului Suprem al Dezvoltării Econo­mice și Sociale obligă organele și organizațiile de partid, comitetele și consiliile oamenilor muncii, con­siliile de conducere ale ministere­lor să desfășoare o activitate susți­nută pentru asigurarea tuturor condițiilor in vederea valorificării superioare a întregului potențial material și uman de care dispu­nem. PRODUCȚIE și ridicarea producti­vității schimburilor II și III la ni­velul schimbului I, asigurîndu-se conducerea și asistența tehnică co­respunzătoare în toate schimburile, îmbunătățirea fluxurilor tehnologi­ce și eliminarea locurilor înguste. Ministerul Industriei Const­rucții­­ ­Continuare in pag. a Il-al I. În domeniul producției industriale ANUL XXVI nr. 7863 Sîmbătă, 1 decembrie 1973 4 pagini, 30 bani ÎN PAGINA A IV-A CRONICA JUDEȚULUI • Informații • Note • Reportaje • însem­nări • Sport Sarcinile reieșite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. PROGRAM CONCRET DE DEZVOLTARE, j» CONTINUARE, l­ RITM ÎNALT, A ECONOMIEI, PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI mmi LUCIAEILIE Cu adincă satisfacție și unani­mă adeziune au primit oamenii muncii din județul nostru, ală­turi de întregul popor, cuvînta­rea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României. Cuvintele secretarului general al partidului, , ne insuflă un sentiment de pu­ternică mîndrie pentru realizările obținute în primii trei ani ai cin­cinalului, pe calea făuririi socie­tății socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră. Ele ne întăresc totodată hotărirea fermă de a munci mai bine, de a pune­ în valoare întreaga noastră capa­citate de muncă și de creație, pentru accelerarea procesului de dezvoltare economică și socială a economiei socialiste, pentru ca, in scurtă vreme, țara noastră să se înscrie în rândul națiunilor dez­voltate din punct de vedere eco­nomic. Document de o înaltă valoare teoretică și practică, cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu subliniază succesele obținute de oamenii muncii în îndeplinirea sarcinilor de plan și a angaja­mentelor asumate socialistă, trasează în întrecerea cu precizie căile de dezvoltare viitoare a e­­conomiei noastre naționale, pen­tru creșterea continuă a venitu­lui național, ridicarea bunăstării întregului popor, prosperitatea și înflorirea patriei noastre socia­liste. Este semnificativ că, față de prevederile primilor 3 ani ai cincinalului, s-a obținut un spor de producție industrială de 30 mi­liarde lei, iar producția industria­lă pe care o vom obține in acest an va fi cu 15 miliarde lei mai mare decit nivelul stabilit inițial, in cincinal pentru 1973, inregis­­trindu-se o creștere cu aproape 15 la sută mai mare, în compa­rație cu 1972 ; volumul producției din acest an este superior celui obținut in întregul cincinal 1938- 1960. Și trebuie reținut că prin­cipalele creșteri se înregistrează în ramurile cele mai moderne ale industriei, în construcția de ma­șini, industria chimică și altele asemănătoare. Cea mai mare par­te a sporurilor înregistrate se da­­toresc creșterii productivității muncii, indicator care, în acești ultimi trei ani, depășește cu 21 la sută prevederile inițiale, iar in 1973 este cu 9,6 la sută mai mare decit în anul precedent. A­­tenția acordată dezvoltării indus­triei se concretizează și în faptul că, în perioada amintită, au fost investite din fondurile statului 258 miliarde lei, intrînd in func­țiune 920 noi capacități de pro­ducție, din care 420 numai în a­­cest an. Ca urmare a aplicării măsurilor privind reducerea chel­tuielilor la 1.000 lei producție­­marfă, s-a obținut, în perioada 1971—1973, un volum de economii de peste 25 miliarde lei. Realizări la fel de importante au fost d­obindite și in domeniul producției agricole, ca și în zoo­tehnie, producția din acest sector asigurînd, in continuare, satisfa­cerea, în bune condiții, a cerin­țelor de aprovizionare a popu­lației, ca și a nevoilor economiei naționale. A fost astfel posibil să se în­deplinească in mod corespunză­tor sarcinile trasate de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului în domeniul creș­terii veniturilor oamenilor mun­cii și ridicării nivelului de trai material și cultural al întregu­lui popor. „Toate acestea — se spune în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu — demonstrea­ză încă o dată justețea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, realismul prevederilor planului cincinal, marile posibili­tăți și resurse de care dispune e­­conomia noastră socialistă, uria­șa capacitate de creație a oame­nilor muncii, forța unită a națiu­nii noastre socialiste condusă de Partidul Comunist Român pe ca­lea socialismului și comunismu­lui“. Fără îndoială, aceste mari suc­cese sunt rodul eforturilor eroice ale tuturor oamenilor muncii, ab­negației și devotamentului cu ca­re întregul popor aplică în viață sarcinile trasate de conducerea partidului și statului. Aceste rea­lizări constituie, totodată, o soli­dă bază de pornire pentru acti­vitatea pe care trebuie s-o desfă­șurăm in viitor, cind obiectivele ce ne stau în față sunt și mai în­semnate, mai mobilizatoare. In 1974, producția globală industria­lă urmează să crească, în com­parație cu acest an, cu 16,4 la sută, iar în agricultură cu 21,5 la sută. De asemenea, volumul măr­furilor transportate va fi mai ma­re cu 10,8 la sută ; investițiile a­­locate pentru dezvoltarea econo­mică și socială a țării — cu 18,1 la sută ; livrările de mărfuri la export — cu 43,5 la sută ( iar în devize libere cu 76,3 la sută). Ca o expresie a îmbunătățirii laturilor calitative ale activității economice, se prevede ca produc­tivitatea muncii în industrie să fie cu 9,6 la sută superioară celei din acest an, iar nivelul cheltuie­lilor la 1.000 lei producție-marfă să se situeze la 97,2 la sută din cel actual. De asemenea, venitul național va crește cu 14,6 la sută, in timp ce veniturile reale pe lo­cuitor vor spori cu 8,6 procente față de anul 1973. Simpla lectură a acestor cifre dă o imagine vie a viitorului ta­blou al dezvoltării economice in­dustriale la care va ajunge țara noastră la sfîrșitul anului 1974.­­Continuare în pag. a III-a) 1 DECEMBRIE 1918 FINALIZAREA PROCESULUI DE FĂURIRE A STATULUI NATIONAL ROMÂN In urmă cu 55 de ani, la 1 de­cembrie 1918, peste 100.000 de re­prezentanți ai poporului român, a­­dunați pe „Cîmpul lui Horia“ din vechea cetate de scaun Alba Iulia, aclamau intr-un entuziasm înălță­tor istorica declarație a unirii Transilvaniei cu România. Se înfăptuia astfel, p­rin voința liber exprimată a celor mai largi mase populare, un act istoric de excepțională însemnătate, se fina­liza procesul multisecular al lupte­lor și aspirațiilor de unire a tutu­ror românilor, ca o cerință obiec­tivă impusă de întregul curs al desfășurării evenimentelor social­­politice ale epocii. Conștiința unității de neam și limbă a tuturor românilor de pe teritoriul vechii Dacii s-a mani­festat cu vigoare de-a lungul vea­curilor, ca factor dinamizator al maselor largi ale poporului nostru pentru realizarea acestui vechi deziderat. In condițiile social-istorice ale evului mediu ca și ale feudalismu­lui, poporul român, în împrejură­rile vitrege ale timpului, a conti­nuat să fie împărțit în mai multe state : Țara Românească, Moldova și Transilvania. Cu toate acestea între ele s-a păstrat și dezvoltat­ in permanență ideea unității de neam și de limbă. Legăturile tot mai strîns economice, politice și cultu­rale au constituit o permanență ac­tivă, vrind să cimenteze și mai mult necesitatea unirii și sub ra­port teritorial, administrativ­. Mircea cel Batrin­, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul și alți domnitori din veacurile trecute ai neamului nostru au întreprins acțiuni unite ale țărilor române împotriva duș­manului comun. Comunitatea de viață economică, obiceiuri și tradiții evidenția con­sensul unanim al tendințelor tot Ie de istori mai directe spre unitatea națională a românilor, „Neamul moldoveni­lor, muntenilor, ardelenilor — re­marca domnitorul Dimitrie Cante­­mir — cu toții cu un nume de ob­ște români se cheamă“. Un moment deosebit de impor­tant in luptele pentru unirea ce­lor trei țări române, care a căpă­tat în timp valoare de simbol, l-a constituit unirea Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei sub scep­trul lui Mihai Viteazul, eveniment de o mare însemnătate politică, prevestind posibilitatea înfăptuirii idealului de unitate a tuturor ro­mânilor, însuflețind totodată ma­sele în lupta lor pentru crearea statului național român unitar. Aspirația de unire devine mai apoi un țel politic ce-și găsește un tot mai larg ecou în inima și con­știința poporului, în inimile și min­țile cele mai înaintate ale revolu­ționarilor Gheorghe Șincai, Maior, Mihail Kogălniceanu, Petru Ni­colae Sâlcescu, Vasile Alecsandri ș.a., care in întreaga lor operă pro­movează ideile unificării statale. „Noi vrem să ne unim cu țara" strigau la 1848 cei adunați pe Cîm­pia Libertății de la Blaj. O primă mare biruință in acest proces istoric a constituit-o actul de la 24 ianuarie 1859 cind Țara Românească și Moldova Principatele Unite, luînd în devin 1862 numele de România. Tendințele spre unitatea naționa­lă aveau să-și găsească o puterni­că ilustrare in timpul războiului de independență din anul 1877, cind numeroși români din Transilvania au trecut peste Carpați înrolin­­du-se în armata română, pentru a lupta împreună cu frații lor împo­triva vrăjmașului comun. La începutul secolului XX miș­carea de eliberare națională din România, integrată în procesul re­voluționar pe plan european, pu­nea cu și mai multă acuitate la ordinea zilei problema uniri, însuflețind deopotrivă deplinei ma­sele largi populare de pe ambii versanți ai Carpaților. Marea Adu­nare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a constituit o încununare a luptelor și speranțe­lor de unitate, demonstrînd forța și vigoarea care au animat între­gul nostru popor în acele memo­rabile zile. Actul unirii a realizat cadrul național și social-economic pentru Mihai DOGAR­U, cercetător științific (Continuare in pag. a IH-a)

Next