Dobrogea Nouă, decembrie 1973 (Anul 26, nr. 7863-7888)
1973-12-01 / nr. 7863
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE . Vineri dimineața au început lucrările sesiunii a XI-a a celei de-a VI-a legislaturi a Marii Adunări Naționale. înaltul for legislativ al țării se reunește după desfășurarea lucrărilor Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României, precum și a Plenarei Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, care au dezbătut pe larg obiectivele dezvoltării economico-sociale , a țării noastre pe anul viitor și au aprobat în unanimitate prevederile planului și bugetului pe 1971, au luat hotăriri, în spiritul cuvintărilor tovarășului Nicolae Ceaușescu, în probleme de o deosebită importanță privind mersul mereu ascendent al societății noastre, pe coordonatele stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. .Sesiunea s-a deschis la ora 10,00 dimineața, în sala Palatului Marii Adunări Naționale, alături de deputați, sunt prezenți, ca invitați, membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, reprezentanți ai oamenilor muncii, personalități ale vieții economice, științifice și culturale, ziariști români și străini. Sunt de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București. Este, de asemenea, prezent Pio Carlo Terenzio, secretarul general al Uniunii Interparlamentare. La intrarea în sala de ședințe, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, ceilalți conducători de partid și de stat sunt întâmpinați cu puternice și îndelungi aplauze ele participanții la lucrările sesiunii Marii Adunări Naționale. în lojile oficiale au luat loc tovarășii Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghiani, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. în loja din stingă se află membrii Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarășul Ștefan Voitec, președintele Marii Adunări Naționale. Cei prezenți au păstrat un moment de reculegere în memoria deputaților Mihail Roșianu și Grigore Marteș, care s-au stins din viață în perioada de timp care a trecut de la ultima sesiune. în unanimitate, deputații au aprobat ordinea de zi : 1. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1971 ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Bugetului de Stat pe anul 1974 ; 3. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat; 4. Proiectul de lege privind rechizițiile ; 5. Proiectul de lege privind controlul financiar preventiv. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarășul Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat expunerea la Proiectul de lege pentru adoptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe anul 1974. In numele Biroului Marii Adunări Naționale, tovarășul Ștefan Voitec propune ca, avînd în ve(Continuare în pag. a IlI-a) HOTARÎREA Plenarei comune a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului național unic de dezvoltare economică și socială a României pe anul 1974, problemele dezvoltării energetice și măsurile de economisire a combustibilului și energiei Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a dezbătut, în zilele de 27—28 noiembrie 1973, proiectul planului național unic de dezvoltare economică și socială a României, proiectul bugetului de stat pe anul 1974 și principalele probleme ale dezvoltării energetice și măsurile de economisire a combustibilului și energiei — documente de o importanță deosebită pentru accelerarea progresului general al țării și ridicarea nivelului de trai al întregului popor. C.C. al P.C.R. și Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României dau o înaltă apreciere expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu, își însușesc în Întregime aprecierile, orientările și sarcinile cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului și adresează organelor și organizațiilor de partid, conducerilor întreprinderilor, centralelor, ministerelor, tuturor oamenilor muncii chemarea de a acționa cu întreaga pricepere și toată hotărirea pentru realizarea exemplară, a prevederilor planului pe anul 4974 "și îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor pianului cincinal. Plenara,Lg constatat cu satisfacție că sarcinile de pian pe primii trei ani ai cincinalului și angajamentele asumate au fost îndeplinite cu succes, un număr de 20 județe încheind realizarea prevederilor cincinalului pe această perioadă la producția industrială. Bilanțul realizărilor reliefează creșterea puternică a potențialului economic al țării prin dezvoltarea accelerată a ramurilor moderne ale industriei, hotăritoare pentru progresul general al țării. A sporit eficiența economică generală pe baza valorificării mai bune a resurselor materiale umane, utilizării mai intense a capacităților de producție, a promovării progresului tehnic in întreaga economie. România participă din ce in ce mai larg la diviziunea internațională a muncii, la circuitul economic mondial. Anul 1973 se remarcă prin ritmuri mari de creștere in toate domeniile de activitate. Producția industrială va înregistra o creștere de aproape 13 la sută față de anul 1972 ; în agricultură s-a obținut anul acesta o recoltă de cereale apropiată de media anilor 1970—1972; au fost puse in funcțiune numeroase capacități de producție, dotate cu tehnică modernă ; a crescut în ritm susținut productivitatea muncii; au fost reduse cheltuielile de producție. Pe baza dezvoltării producției materiale, a ridicării eficienței economice și creșterii rapide a venitului național au fost create condiții pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației. Numărul locurilor de muncă a crescut in primii 3 ani ai cincinalului cu 700 mii ; veniturile reale pe locuitor vor fi în acest an cu circa 25 la sută mai mari decit in 1970 ; au fost construite circa 325.000 apartamente, iar în mediul rural circa 127.000 de locuințe. Plenara a subliniat că rezultatele însemnate obținute în dezvoltarea economico-socială a țării în primii trei ani ai cincinalului dovedesc că organizațiile de partid desfășoară o muncă susținută pentru unirea eforturilor oamenilor muncii în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate de Congresul ai X-ea și ridicării României pe noi trepte de progres și prosperitate. Dezbaterile din plenară au relevat, deopotrivă, faptul că rezultatele obținute puteau fi și mai bune dacă nu ar fi continuat să se manifeste o serie de lipsuri și deficiențe, dacă s-ar fi desfășurat o muncă organizatorică perseverentă și concretă pentru utilizarea completă a capacităților de producție, aprovizionarea ritmică cu materii prime și materiale și organizarea cooperării între întreprinderi, ridicarea calității produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producție, realizarea integrală a punerilor în funcțiune a obiectivelor de investiții și ridicarea eficienței economice. Plenara a constatat că prevederile Planului național unic de dezvoltare economică și socială și ale bugetului de stat al Republicii Socialiste România pe 1974, elaborate cu participarea largă a maselor de oameni ai muncii, corespund orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea și Conferința Națională, sunt realiste, au asigurate baza materială și răspund în bune condiții posibilităților economiei noastre, cerințelor edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. Comitetul Central al Partidului Comunist Român și Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și 1. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile vor lua măsuri hotărite pentru respectarea disciplinei de plan, îndeplinirea producției fizice în sortimentele prevăzute și livrarea ritmică a acestora potrivit contractelor încheiate. In acest scop se va acționa pentru FOLOSIREA INTENSIVĂ A TUTUROR CAPACITĂȚILOR DE Sociale a României aprobă in unanimitate prevederile proiectelor Planului și Bugetului și stabilesc să fie supuse Marii Adunării Naționale spre legiferare. Plenara consideră că măsurile pentru dezvoltarea energeticii folosirea mai judicioasă a combustitibilului și a energiei, orientarea în acest sens a întregii activități de creștere a rezervelor și de utilizare a resurselor vor asigura, pe o perioadă de perspectivă, condiții pentru dezvoltarea în ritmuri înalte a forțelor de producție ale țării. In scopul realizării integrale sarcinilor prevăzute în pipiul nțional de dezvoltare economico-socială pe anul 1974, Plenara Comitetului Central al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale obligă organele și organizațiile de partid, comitetele și consiliile oamenilor muncii, consiliile de conducere ale ministerelor să desfășoare o activitate susținută pentru asigurarea tuturor condițiilor in vederea valorificării superioare a întregului potențial material și uman de care dispunem. PRODUCȚIE și ridicarea productivității schimburilor II și III la nivelul schimbului I, asigurîndu-se conducerea și asistența tehnică corespunzătoare în toate schimburile, îmbunătățirea fluxurilor tehnologice și eliminarea locurilor înguste. Ministerul Industriei Construcții Continuare in pag. a Il-al I. În domeniul producției industriale ANUL XXVI nr. 7863 Sîmbătă, 1 decembrie 1973 4 pagini, 30 bani ÎN PAGINA A IV-A CRONICA JUDEȚULUI • Informații • Note • Reportaje • însemnări • Sport Sarcinile reieșite din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R. PROGRAM CONCRET DE DEZVOLTARE, j» CONTINUARE, l RITM ÎNALT, A ECONOMIEI, PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI mmi LUCIAEILIE Cu adincă satisfacție și unanimă adeziune au primit oamenii muncii din județul nostru, alături de întregul popor, cuvîntarea rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale a României. Cuvintele secretarului general al partidului, , ne insuflă un sentiment de puternică mîndrie pentru realizările obținute în primii trei ani ai cincinalului, pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Ele ne întăresc totodată hotărirea fermă de a munci mai bine, de a pune în valoare întreaga noastră capacitate de muncă și de creație, pentru accelerarea procesului de dezvoltare economică și socială a economiei socialiste, pentru ca, in scurtă vreme, țara noastră să se înscrie în rândul națiunilor dezvoltate din punct de vedere economic. Document de o înaltă valoare teoretică și practică, cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu subliniază succesele obținute de oamenii muncii în îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate socialistă, trasează în întrecerea cu precizie căile de dezvoltare viitoare a economiei noastre naționale, pentru creșterea continuă a venitului național, ridicarea bunăstării întregului popor, prosperitatea și înflorirea patriei noastre socialiste. Este semnificativ că, față de prevederile primilor 3 ani ai cincinalului, s-a obținut un spor de producție industrială de 30 miliarde lei, iar producția industrială pe care o vom obține in acest an va fi cu 15 miliarde lei mai mare decit nivelul stabilit inițial, in cincinal pentru 1973, inregistrindu-se o creștere cu aproape 15 la sută mai mare, în comparație cu 1972 ; volumul producției din acest an este superior celui obținut in întregul cincinal 1938- 1960. Și trebuie reținut că principalele creșteri se înregistrează în ramurile cele mai moderne ale industriei, în construcția de mașini, industria chimică și altele asemănătoare. Cea mai mare parte a sporurilor înregistrate se datoresc creșterii productivității muncii, indicator care, în acești ultimi trei ani, depășește cu 21 la sută prevederile inițiale, iar in 1973 este cu 9,6 la sută mai mare decit în anul precedent. Atenția acordată dezvoltării industriei se concretizează și în faptul că, în perioada amintită, au fost investite din fondurile statului 258 miliarde lei, intrînd in funcțiune 920 noi capacități de producție, din care 420 numai în acest an. Ca urmare a aplicării măsurilor privind reducerea cheltuielilor la 1.000 lei producțiemarfă, s-a obținut, în perioada 1971—1973, un volum de economii de peste 25 miliarde lei. Realizări la fel de importante au fost dobindite și in domeniul producției agricole, ca și în zootehnie, producția din acest sector asigurînd, in continuare, satisfacerea, în bune condiții, a cerințelor de aprovizionare a populației, ca și a nevoilor economiei naționale. A fost astfel posibil să se îndeplinească in mod corespunzător sarcinile trasate de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului în domeniul creșterii veniturilor oamenilor muncii și ridicării nivelului de trai material și cultural al întregului popor. „Toate acestea — se spune în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu — demonstrează încă o dată justețea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, realismul prevederilor planului cincinal, marile posibilități și resurse de care dispune economia noastră socialistă, uriașa capacitate de creație a oamenilor muncii, forța unită a națiunii noastre socialiste condusă de Partidul Comunist Român pe calea socialismului și comunismului“. Fără îndoială, aceste mari succese sunt rodul eforturilor eroice ale tuturor oamenilor muncii, abnegației și devotamentului cu care întregul popor aplică în viață sarcinile trasate de conducerea partidului și statului. Aceste realizări constituie, totodată, o solidă bază de pornire pentru activitatea pe care trebuie s-o desfășurăm in viitor, cind obiectivele ce ne stau în față sunt și mai însemnate, mai mobilizatoare. In 1974, producția globală industrială urmează să crească, în comparație cu acest an, cu 16,4 la sută, iar în agricultură cu 21,5 la sută. De asemenea, volumul mărfurilor transportate va fi mai mare cu 10,8 la sută ; investițiile alocate pentru dezvoltarea economică și socială a țării — cu 18,1 la sută ; livrările de mărfuri la export — cu 43,5 la sută ( iar în devize libere cu 76,3 la sută). Ca o expresie a îmbunătățirii laturilor calitative ale activității economice, se prevede ca productivitatea muncii în industrie să fie cu 9,6 la sută superioară celei din acest an, iar nivelul cheltuielilor la 1.000 lei producție-marfă să se situeze la 97,2 la sută din cel actual. De asemenea, venitul național va crește cu 14,6 la sută, in timp ce veniturile reale pe locuitor vor spori cu 8,6 procente față de anul 1973. Simpla lectură a acestor cifre dă o imagine vie a viitorului tablou al dezvoltării economice industriale la care va ajunge țara noastră la sfîrșitul anului 1974.Continuare în pag. a III-a) 1 DECEMBRIE 1918 FINALIZAREA PROCESULUI DE FĂURIRE A STATULUI NATIONAL ROMÂN In urmă cu 55 de ani, la 1 decembrie 1918, peste 100.000 de reprezentanți ai poporului român, adunați pe „Cîmpul lui Horia“ din vechea cetate de scaun Alba Iulia, aclamau intr-un entuziasm înălțător istorica declarație a unirii Transilvaniei cu România. Se înfăptuia astfel, prin voința liber exprimată a celor mai largi mase populare, un act istoric de excepțională însemnătate, se finaliza procesul multisecular al luptelor și aspirațiilor de unire a tuturor românilor, ca o cerință obiectivă impusă de întregul curs al desfășurării evenimentelor socialpolitice ale epocii. Conștiința unității de neam și limbă a tuturor românilor de pe teritoriul vechii Dacii s-a manifestat cu vigoare de-a lungul veacurilor, ca factor dinamizator al maselor largi ale poporului nostru pentru realizarea acestui vechi deziderat. In condițiile social-istorice ale evului mediu ca și ale feudalismului, poporul român, în împrejurările vitrege ale timpului, a continuat să fie împărțit în mai multe state : Țara Românească, Moldova și Transilvania. Cu toate acestea între ele s-a păstrat și dezvoltat in permanență ideea unității de neam și de limbă. Legăturile tot mai strîns economice, politice și culturale au constituit o permanență activă, vrind să cimenteze și mai mult necesitatea unirii și sub raport teritorial, administrativ. Mircea cel Batrin, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul și alți domnitori din veacurile trecute ai neamului nostru au întreprins acțiuni unite ale țărilor române împotriva dușmanului comun. Comunitatea de viață economică, obiceiuri și tradiții evidenția consensul unanim al tendințelor tot Ie de istori mai directe spre unitatea națională a românilor, „Neamul moldovenilor, muntenilor, ardelenilor — remarca domnitorul Dimitrie Cantemir — cu toții cu un nume de obște români se cheamă“. Un moment deosebit de important in luptele pentru unirea celor trei țări române, care a căpătat în timp valoare de simbol, l-a constituit unirea Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei sub sceptrul lui Mihai Viteazul, eveniment de o mare însemnătate politică, prevestind posibilitatea înfăptuirii idealului de unitate a tuturor românilor, însuflețind totodată masele în lupta lor pentru crearea statului național român unitar. Aspirația de unire devine mai apoi un țel politic ce-și găsește un tot mai larg ecou în inima și conștiința poporului, în inimile și mințile cele mai înaintate ale revoluționarilor Gheorghe Șincai, Maior, Mihail Kogălniceanu, Petru Nicolae Sâlcescu, Vasile Alecsandri ș.a., care in întreaga lor operă promovează ideile unificării statale. „Noi vrem să ne unim cu țara" strigau la 1848 cei adunați pe Cîmpia Libertății de la Blaj. O primă mare biruință in acest proces istoric a constituit-o actul de la 24 ianuarie 1859 cind Țara Românească și Moldova Principatele Unite, luînd în devin 1862 numele de România. Tendințele spre unitatea națională aveau să-și găsească o puternică ilustrare in timpul războiului de independență din anul 1877, cind numeroși români din Transilvania au trecut peste Carpați înrolindu-se în armata română, pentru a lupta împreună cu frații lor împotriva vrăjmașului comun. La începutul secolului XX mișcarea de eliberare națională din România, integrată în procesul revoluționar pe plan european, punea cu și mai multă acuitate la ordinea zilei problema uniri, însuflețind deopotrivă deplinei masele largi populare de pe ambii versanți ai Carpaților. Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 a constituit o încununare a luptelor și speranțelor de unitate, demonstrînd forța și vigoarea care au animat întregul nostru popor în acele memorabile zile. Actul unirii a realizat cadrul național și social-economic pentru Mihai DOGARU, cercetător științific (Continuare in pag. a IH-a)