Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)
1974-04-03 / nr. 7966
V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN IRIGAȚIILE DEFICITUL DE UMIDITATE POATE FI ÎNLĂTURAT PRIN FUNCȚIONAREA NEÎNTRERUPTĂ A AGREGATELOR! 9 Ziua de lucru are 24 de ore Pătrundeni în raza sistemului de Irigații Mihail Kogălniceanu... trecut de ora 18 , vîntul rece continuă să sufle cu putere. Dar pretutindeni, oamenii sînt la datorie. Apa, care începînd de sâmbătă ajuns pină la toate punctele teraminus, este folosită din plin. Un prim popas la echipa de udători ai cooperativei agricole din Sibioara, Frații Petre și Dumitru Bulăcel, împreună cu Ion, fiul celui din urmă, mută pentru a doua oară coloanele de udare pe sala de griu dinspre șoseaua Constanța — Tulcea. Se lucrează în schimb prelungit pînă dimineața la patru. — Am început să irigăm griul, abia duminică, pînă atunci ne-a lipsit apa. Și trebuie să compensăm întârzierea, asigurând funcționarea aspersoarelor 24 din 24 de ore, ne relatează Dumitru Butăcel. O jumătate de oră mai târziu, ia sediul întreprinderii agricole de stat Mihail Kogălniceanu. Aflăm de la inginerul Vasile Govor, șeful fermei numărul opt, sosit doar de câteva clipe din cîmp, că, începând de vineri, funcționează în permanență, in cele 14 ferme ale întreprinderii, toate cele 70 de motopompe. Se irigă cu prioritate orzul, griul, masa verde, dar in același timp se efectuează și irigatul de aprovizionare a sotelor destinate culturilor prășitoare. Pe teren, cele relatate de interlocutorul nostru se confirmă întru totul. — De două zile nu s-a înregistrat nici o defecțiune, ne spune Ilie Anastasescu, inginerul șef al întreprinderii, pe care-l întâlnim in zona canalului de aducțiune numărul doi. Prin aceasta, inginerul Anastasescu înțelege atît funcționalitatea canalului de aducțiune, pe care s-au efectuat pînă de curind remedieri de către T.C.I.F. cit și a forțelor proprii. Pină la ora respectivă se aplicaseră deja cite 600 metri cubi de apă pe 200 de hectare. Pină la 5 aprilie s-a prevăzut să fie scoase de sub efectele lipsei de umiditate 895 de hectare. In acest scop s-a organizat udatul in schimburi prelungite, au fost asigurați motopumpiști și din rîndul tractoriștilor care in această perioadă nu sînt angrenați în executarea altor lucrări agricole curente. Adăugind la toate acestea faptul că în curând vor fi puse in funcțiune încă 15 motopompe, pentru care sunt in curs de aprovizionare piesele de schimb, I.A.S. Mihail Kogălniceanu are toate condițiile să asigure în timp util irigarea întregii suprafețe de 1.800 hectare cultivate cu griu, să efectueze udări de aprovizionare>e cel puțin 800 de hectare ce urmează a fi însămințate cu floarea-soarelui, porumb și soia... Singurul om prezent la ora 20, la sediul sistemului de irigații Mihail Kogălniceanu, inginerul Paul Mazilu, ne relatează că nu numai întreprinderea agricolă de stat din localitate ci toți beneficiarii apei din raza sistemului au apa asigurată și în același timp fac eforturi s-o folosească integral. Din programarea pe săptămâna in curs rezultă că beneficiarii au solicitat o cantitate de 4,5 milioane metri cubi de apă, ceea ce reprezintă 100 la sută din potențialul sistemului. S-ar părea că totul decurge normal. Și totuși... O oră mai târziu, la I.A.S. Mazarcea, inginerul Sergiu Chiriacescu, directorul întreprinderii, pe care-l aflăm supraveghind funcționarea aspersoarelor în livadă, ne reclamă, ceea ce de altfel a mai reclamat în cîteva rânduri la I.E.L.T.F., ultima oară prin telegramă , pe canalele de aducțiune numărul 2 și 5, primul „scriptic“ în funcțiune, după redat un alt șir de intervenții, de promisiuni și de tergiversări, apa nu atinge nivelul necesar. De patru zile, începînd de la ora 11 și pînă seara tîrziu, debitul de apă pe aceste canale nu poate asigura funcționarea agregatelor de udare. Fără aceste „scăpări din vedere“, despre care la sediul sistemului nu ni se pomenise nimic, din motive lesne de imaginat, cele 200 de hectare irigate până «cum la Nazarcea puteau fi depășite I.A.S. cu mult. Tragem cu venitul semnal de alarmă : deficitul de apă al solului nu poate fi acoperit nici cu promisiuni, nici cu ascunderea pe după realizările în ansamblu, a lipsurilor din activitatea celor ce gospodăresc apa. De serviciu, în noaptea de 1 spre 2 aprilie, la sediul sistemului de irigații Nicolae Bălcescu, inginerul Virgil Badea, șeful acestuia, ne invită să asistăm la comandarea punerii în funcțiune a celor șase pompe de mare capacitate ale stației-bază, care aprovizionează cu apă întregul sistem. — Lucrăm la capacitatea maximă... Sistemul nostru distribuie sâptămîna aceasta cinci milioane de metri cubi, cit furniza in alti Nicolae FATA Gengel KAZALI (Continuare în p.g. a III-a) ÎNALTA apreciere A SPORTIVILOR FRUNTAȘI ____________________________ Conferirea de înalte distincții unor sportivi și activiști pe tărîm sportiv pentru ocuparea locului I la Campionatul mondial de Marți la amiază, la Palatul Republicii, a avut loc solemnitatea înmînării de înalte ordine și medalii conferite, prin Decret prezidențial, unor sportivi și activiști pe tărîm sportiv pentru comportarea remarcabilă și ocuparea locului I la Campionatul mondial de handbal masculin — ediția 1974 —, precum și pentru contribuția deosebită adusă la dezvoltarea acestui sport și la creșterea prestigiului sportului românesc pe plan internațional, înaltele distincții au fost luminate de președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. La solemnitate au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Cornel Burtică, Ion Ioniță. Erau, de asemenea, prezenți Constantin Stătescu, Consiliului de Stat, Emil secretarul Bobu, ministrul de interne, Ion Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministrul pentru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Consiliului U.A.S.C.R., general-locotenent Marin Dragnea, prim-vicepreședinte al Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport. Au fost distinși cu : „Ordinul Muncii“ clasa I tovarășii : Ștefan I. Biialan, Cristian P. Gațu, Lucian C. Grigorescu, Gheorghe N. Roland Gunesch, Gavril Emeric A. Kicsid, Ghiță A. J îm’ P • Ordinul „Meritul sportiv“ clasa I tovarășii : Adrian G. Cosma, Ioan P, Kriszt Ghermănescu, Nicolae S. Nedef, Werner P. Stocki, Constantin G. Tudosie, Oprea St. Vlase, Radu V. Voina ; „Ordinul Muncii“ clasa a II-a tovarășul Constantin I. Șerpe ; Ordinul „Meritul Sportiv“ clasa a 11-a tovarășii : Marin Gh. Dan, Alexandru I. Dincă, Corneliu D. Oțetea, Gheorghe Gh. Săvescu, Cristian F. Țopescu, Eugen Gh. Trofin ; Ordinul „Meritul Sportiv“ clasa a III-a tovarășii : Liviu O. Bota, Costică N. Căpățînă, Pantelie P. Cîrligeanu, Alexandru N. Ilie, Ștefan I. Orban, Vasile V. Sidea, Irimie Mircea I. Ștef ; Medalia „Meritul sportiv“ clasa handbal masculin — I tovarășii : Ludovic L. Berekmery,Mihai I. Cojocaru, Mircea I. Grabovschi. In numele componenților reprezentativei naționale de handbal, căpitanul echipei, Cristian Gațu, a exprimat în cuvinte calde deosebita onoare și satisfacție de a fi primiți și decorați de președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Dacă în memorabila finală, a spus el, am avut emoții, ele nu depășesc ca intensitate pe cele de astăzi, cinci, nici — în fața dumneavoastră — dorim să închinăm victoria noastră finală și titlurile de campioni ai lumii celor trei mari evenimente pe care le trăiește anul acesta intregul popor român alegerea dumneavoastră în înalta funcție de președinte al Republicii Socialiste România, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării și cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român. Vă asigurăm că — și in viitor — nu vom precupeți nimic pentru ca tricolorul românesc să se înalțe pe cel mai înalt catarg, iar handbalul să rămînă unul din cei mai strălucitori ambasadori ai României pe tărîm sportiv. ediția 1974 Mulțumind din inimă înaltele distincții, a vorbit pentru apoi sportivul Cornel Penu. In lupta pentru dobîndirea celui de-al patrulea titlul mondial, a spus el, am fost animați de dorința fierbinte de a ne aduce prinosul de recunoștință partidului și statului nostru pentru minunatele condiții de viață și pregătire asigurate tineretului. Sîntem mîndri, tovarășe președinte, că am reușit să impunem din nou sportul românesc, aducîndu-ne astfel modesta noastră contribuție la sporirea prestigiului sportiv internațional al României socialiste. Primit cu puternice aplauze de cei prezenți, a luat cuvântul președintele Republicii Socialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Cuvintele adresate de președintele Republicii, felicitările și urările de noi succese au fost primit« cu emoție, cu deosebită satisfacție de sportivi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut, apoi, cordial cu cei decorați. (Agerpres) Datoria de a fi primit... I-am văzut in aceste zile pe lucrătorii ogoarelor la muncă. Acționind sub impresia înaltei aprecieri a muncii desfășurate in anul trecut, a rezultatelor obținute în întrecerea socialistă pe țară, drept pentru care județului i-a fost conferit Ordinul „Meritul agricol“" clasa X, sub impresia cuvintelor calde ale secretarului general al partidului la încheierea recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale, mecanizatorii, lucrătorii din I.A.S. și S.M.A., țăranii cooperatori puneau bazele recoltelor record ,așa cum s-au angajat pentru acest an. In acest fel, ei dau un răspuns ferm înaltei cinstiri : „AM ÎNVĂȚAT SA FIM IN FRUNTE ȘI VOM FI IN FRUNTE“. Nimic nu poate exprima, credem, mai bine, angajarea totală a țărănimii noastre pentru înfăptuirea neabătută a înțelepte, clarvăzătoare a politicii partidului de dezvoltare puternică, a agriculturii socialiste. — Dar să nu uităm de unde am plecat, remarcă Nicolae GAIDAGIU, Erou al Muncii Socialiste,, președintele cooperativei agricole de la Topalu. Nu numai la noi, dar în întreg județul griul abia de era pe atunci cunoscut, floarea-soarelui nici atît, iar porumbul abia dacă juca la 600 — 700 kg la hectar. Anul trecut am obținut 4.420 kg girîu la hectar,,. Saltul e uriaș în întreaga Dobroge. Apelând la statistici, reținem : față de 1957, in 1975 producția la griu a crescut de 9,1 ori, ,la porumb de 4,3 ori, iar la floarea-soarelui de 3 ori. Această dinamică revelatoare dă un temei deplin răspunsului dat secretarului general șl partidului de către lucrătorii ogoarelor noastre. Dar primul lac pe țară va fi ocupat nu explozind posibilități necunoscute încă, ci inălțind pe o treaptă și mai înaltă dorința firească de a fi primit. Se săvârșește, așadar, un act de continuitate, conștient, ce angajează zeci de mii de oameni in competiția generală de autodepășire, de forțare a limitelor tradiționale. — Pământul Dobrogei nu este cel mai fertil din țară — ne precizează dr. ing. Petru TOMAEOGA, directorul Stațiunii agricole experimentale Valul Iul. Traian. Ne aflăm, față de alte județe, cam pe locul al șaselea, dar in ceea ce privește producția întotdeauna pe primele locuri. Cum s-a redus un asemenea decalaj ? în primul mind, prin pionieratul in agricultura socialistă. Aceasta a însemnat forme noi de organizare a producției și a muncii, descătușarea inițiativei oamenilor. Dacă în 1950, în întreaga Dobroge, existau doar 119 tractoare și 130 secerători-legători, astăzi numai județul Constanța dispone de 6.500 tractoare fizice, 4.000 combine. Chimizarea agriculturii a devenit un fapt împlinit, județul nostru este beneficiarul primului mare complex de irigații al țării, Valea Carasui, care, alături de alte sisteme de irigații locale înscriu aici, între Dunăre și mare, o zonă de aproape 201 mii hectare interzisă secetei. Mai trebuie să adăugăm că in satele județului lucrează astăzi aproape 12.000 ingineri și tehnicieni, mecanizatori, motopompiști. Sprijinul puternic al statului pentru dezvoltarea agriculturii în Dobrogea s-a Îngemănat cu hărnicia oamenilor ridicată an de an pe noi trepte... Reintră în actualitate o Dobroge a „surprizelor“ Era, care zicem așa, folosind o vorbă colorată de-a lui Sabin EMURLA, Erou al Muncii Socialiste, „pe vremea primului griu de peste 4.000...“. Cooperativa din Cobadin „prinsese“, prima in Dobrogea, „bariera“ a patru tone de griu la hectar, o întrecuse ,chiar cu 86 de kilograme. Și, ca o consecință firească a sirguinței și grijii puse la „talpa spicelor“, ca o răsplată firească a învingătorilor, in clubul cooperativei a poposit drapelul roșu al fruntășiei pe țară la griu. Sigur pe tot ce făcuseră pentru această mare reușită, sigur pe tot ce aveau să mai facă pentru bogăția lanurilor viitoare, președintele «obadinenilor eliminase din calculele sale orice fărâmă de întâmplare, și ne mărturisea că se gândește sa amenajeze in cooperativă un muzeu al trofeelor pe care mau să le câștige, prin ani,urginu, la porumb, la celelalte reIacolte. Dar, in anul imediat următor, secerișul a consacrat un cu totul alt câștigător. Neprevăzut de nimeni, neridicat din rândurile celor ce-și aveau lanurile în mănosul cernoziom din sudul județului și totuși... Câștigătorul se numea C.A.P. Băltăgești. Cu un griu crescut in mare parte pe solul acela subțire, sub care înarborul scăpat mai adine dă de patul inospitalier, dur, de piatră verzuie, sticloasă... Dar înarmat cu o agrotehnică anai mult decit bună. Și cu o tenacitate nu mai puțin remarcabilă. După secerișul bogat din 1973, cel mai bogat din întreaga istorie a județului, reprezentanții Băllăgeștilor și ai Cobadisnului s-au prezentat la înaltul forum al Conferinței pe țară în calitate de indiscutabili performeri. Fără a-și fi putut adjudeca însă nici unii nici alții mult râvnitul loc prim. Titlul, cu întreaga bucurie, cu întreaga autoritate pe care o implică, îl purta Oprea NEAGU, ca reprezentant al cooperatorilor de la Satu Nou. Cu o recoltă de 4.810 kilograme de griu la hectar. O surpriză . Poate, doar in măsura in care perform Radu APOSTOL Nicolae JARIȘTEA (Continuare in pag. a Hl-al Angajamentul unanim al tuturor lucrătorilor ogoarelor județului: „AM REUȘIT SĂ FIM IN FRUNTE ȘI NE VOM MENȚINE IN FRUNTEU ANUL XXVII nr. 7966 Miercuri, 3 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani Cuvîntul NICOLAE Tovarăși, tovarășului CEAUȘESCU doresc ca, in numele conducerii de partid și de stat, precum și al meu personal, să vă adresez tuturor cele mai calde felicitări pentru victoria strălucită pe care ați obținut-o la Berlin, cucerind pentru a patra oară titlul de campioni mondiali la handbal. De asemenea, doresc să vă adresez felicitări cu prilejul înmînării acestor înalte distincții și ordine ale Republicii Socialiste România. Acordarea acestor ordine constituie o expresie a aprecierii deosebite pe care conducerea de partid și de stat o dă handbalului românesc, componenților echipei naționale, care au știut să apere în mod demn culorile naționale și să obțină această victorie. Desigur, in fața handbalului, ca și a celorlalte discipline sportive, stau sarcini mari. Sper că exemplul echipei naționale de handbal va fi urmat și de sportivii din celelalte domenii, atit în confruntările din diferitele competiții europene mondiale, cit și în pregătirea penitru Olimpiadă. Cred că se va ține seama de învățămintele Jocurilor Olimpice de la München și se vor face asemenea pregătiri încîte 1* Olimpiada viitoare să obținem realmente rezultate pe măsura posibilităților și condițiunilor pe care poporul, statul nostru, le creează activității sportive. Exemplul handbaliștilor trebuie să însuflețească și să mobilizeze și celelalte echipe, pe ceilalți sportivi români — așa cum exemplul pe care oamenii muncii din România îl dau lu Înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială — trebuie să constituie pentru sportivii patriei noastre un îndemn, de a-și face fiecare datoria in condițiuni cît mai bune. In ce privește pe handbaliști, sper să ne aducă și un al cincilea titlu de campioni mondiali. Ii anunț de pe acum că — așa cum *# obișnuiește In »port — vom ridica ștacheta de la „Ordinul Muncii", 1» Ordinul „23 August". (Aplauze puternice) încă « dată, vă felicit și vă urez multe succese in activitatea sportivă, în întreaga voastră activitate, multă «äinǎtate și fericire " (Aplauze puternice) Tovarășul Mae Ceaușescu a primit pe ziaristul britanic Jonathan Steel Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit, marți dimineața, pe ziaristul britanic Jonathan Steel, corespondent pentru mai multe țari europene al ziarului „The Guardian". La întrevedere a participat : tovarășul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu cotidianului londonez „The Guardian“. ĂZI, ÎN PASĂ un DECRET PREZIDENȚIAL privind grațierea unor pedepse DECRET privind amnistierea unor infracțiuni