Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)

1974-04-03 / nr. 7966

V ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN I­R­I­G­A­Ț­II­LE DEFICITUL DE UMIDITATE POATE FI ÎNLĂTURAT PRIN FUNCȚIONAREA NEÎNTRERUPTĂ A AGREGATELOR! 9 Ziua de lucru are 24 de ore Pătrundeni în raza sistemului de Irigații Mihail Kogălniceanu... trecut de ora 18 , vîntul rece con­­­tinuă să sufle cu putere. Dar pre­tutindeni, oamenii sînt la datorie. Apa, care începînd de sâmbătă ajuns pină la toate punctele ter­a­minus, este folosită din plin. Un prim popas la echipa de udători ai cooperativei agricole din Sibioara, Frații Petre și Dumitru Bulăcel, împreună cu Ion, fiul celui din urmă, mută pentru a doua oară coloanele de udare pe sala de griu dinspre șoseaua Constanța — Tul­­cea. Se lucrează în schimb prelun­git pînă dimineața la patru. — Am început să irigăm griul, abia duminică, pînă atunci ne-a lipsit apa. Și trebuie să compen­­săm întârzierea, asigurând funcțio­narea aspersoarelor 24 din 24 de ore, ne relatează Dumitru Butăcel. O jumătate de oră mai târziu, ia sediul întreprinderii agricole de stat Mihail Kogălniceanu. Aflăm de la inginerul Vasile Govor, șeful fermei numărul opt, sosit doar de câteva clipe din cîm­p, că, începând de vineri, funcționează în perma­nență, in cele 14 ferme ale între­prinderii, toate cele 70 de moto­pompe. Se irigă cu prioritate orzul, griul, masa verde, dar in același timp se efectuează și irigatul de a­­provizionare a sotelor destinate cul­turilor prășitoare. Pe teren, cele relatate de inter­locutorul nostru se confirmă întru totul. — De două zile nu s-a înregis­trat nici o defecțiune, ne spune Ilie Anastasescu, inginerul șef al întreprinderii, pe care-l întâlnim in zona canalului de aducțiune nu­mărul doi. Prin aceasta, inginerul Anastasescu înțelege atît funcțio­nalitatea canalului de aducțiune, pe care s-au efectuat pînă de cu­­­rind­ remedieri de către T.C.I.F. cit și a forțelor proprii. Pină la ora respectivă se aplicaseră deja cite 600 metri cubi de apă pe 200 de hectare. Pină la 5 aprilie s-a pre­văzut să fie scoase de sub efectele lipsei de umiditate 895 de hectare. In acest scop s-a organizat uda­tul in schimburi prelungite, au fost asigurați motopum­piști și din rîndul tractoriștilor care in aceas­tă perioadă nu sînt angrenați în executarea altor lucrări agricole curente. Adăugind la toate aces­tea faptul că în curând vor fi puse in funcțiune încă 15 motopompe, pentru care sunt in curs de apro­vizionare piesele de schimb, I.A.S. Mihail Kogălniceanu are toate con­dițiile să asigure în timp util iri­garea întregii suprafețe de 1.800 hectare cultivate cu griu, să efec­tueze udări de aprovizionare­­>e cel puțin 800 de hectare ce urmea­ză a fi însămințate cu floarea-soa­­relui, porumb și soia... Singurul om prezent la ora 20, la sediul sistemului de irigații Mi­hail Kogălniceanu, inginerul Paul Mazilu, ne relatează că nu numai întreprinderea agricolă de stat din localitate ci toți beneficiarii apei din raza sistemului au apa asigu­rată și în același timp fac efor­turi s-o folosească integral. Din programarea pe săptămâna in curs rezultă că beneficiarii au solicitat o cantitate de 4,5 milioane metri cubi de apă, ceea ce reprezintă 100 la sută din potențialul sistemului. S-ar părea că totul decurge nor­mal. Și totuși... O oră mai târziu, la I.A.S. Ma­­zarcea, inginerul Sergiu Chiriaces­­cu, directorul întreprinderii, pe care-l aflăm supraveghind funcțio­narea aspersoarelor în livadă, ne reclamă, ceea ce de altfel a mai reclamat în cîteva rânduri la I.E.L.T.F., ultima oară prin tele­gramă , pe canalele de aducțiune numărul 2 și 5, primul „scriptic“ în funcțiune, după redat un alt șir de intervenții, de promi­siuni și de tergiversări, apa nu a­­tinge nivelul necesar. De patru zi­le, începînd de la ora 11 și pînă seara tîrziu, debitul de apă pe a­­ceste canale nu poate asigura func­ționarea agregatelor de udare. Fă­ră aceste „scăpări din vedere“, despre care la sediul sistemului nu ni se pomenise nimic, din motive lesne de imaginat, cele 200 de hec­tare irigate până «cum la Nazarcea puteau fi depășite I.A.S. cu mult. Tragem cu venitul semnal de alarmă : deficitul de apă al solului nu poate fi acoperit nici cu promi­siuni, nici cu ascunderea pe după realizările în ansamblu, a lipsuri­lor din activitatea celor ce gospo­dăresc apa. De serviciu, în noaptea de 1 spre 2 aprilie, la sediul sistemului de irigații Nicolae Bălcescu, inginerul Virgil Badea, șeful acestuia, ne in­vită să asistăm la comandarea pu­nerii în funcțiune a celor șase pompe de mare capacitate ale sta­ți­ei-bază, care aprovizionează cu apă întregul sistem. — Lucrăm la capacitatea maxi­mă... Sistemul nostru distribuie sâptămîna aceasta cinci milioane de metri cubi, cit furniza in alti Nicolae FATA Gengel KAZALI (Continuare în p.­g. a III-a) ÎNALTA apreciere A SPORTIVILOR FRUNTAȘI ____________________________ Conferirea de înalte distincții unor sportivi și activiști pe tărîm sportiv pentru ocuparea locului I la Campionatul mondial de Marți la amiază, la Palatul Re­publicii, a avut loc­ solemnitatea înmînării de înalte ordine și me­dalii conferite, prin Decret prezi­dențial, unor sportivi și activiști pe tărîm sportiv pentru compor­tarea remarcabilă și ocuparea lo­cului I la Campionatul mondial de handbal masculin — ediția 1974 —, precum și pentru contribuția deo­sebită adusă la dezvoltarea aces­tui sport și la creșterea prestigiu­lui sportului românesc pe plan in­ternațional, înaltele distincții au fost lumi­nate de președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. La solemnitate au luat parte to­varășii Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Cornel Burtică, Ion Ioniță. Erau, de asemenea, prezenți Constantin Stătescu, Consiliului de Stat, Emil secretarul Bobu, ministrul de interne, Ion Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministrul pen­tru problemele tineretului, Nicu Ceaușescu, vicepreședinte al Con­siliului U.A.S.C.R., general-loco­­tenent Marin Dragnea, prim-vice­­președinte al Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport. Au fost distinși cu : „Ordinul Muncii“ clasa I tova­rășii : Ștefan I. Bi­ialan, Cristian P. Gațu, Lucian C. Grigorescu, Gheorghe N. Roland Gunesch, Gavril Emeric A. Kicsid, Ghiță A. J îm’ P • Ordinul „Meritul sportiv“ clasa I tovarășii : Adrian G. Cosma, Ioan P, Kriszt Ghermănescu, Ni­colae S. Nedef, Werner P. Stock­i, Constantin G. Tudosie, Oprea St. Vlase, Radu V. Voina ; „Ordinul­ Muncii“ clasa a II-a tovarășul Constantin I. Șerpe ; Ordinul „Meritul Sportiv“ clasa a 11-a tovarășii : Marin Gh. Dan, Alexandru I. Dincă, Corneli­u D. Oțetea, Gheorghe Gh. Săvescu, Cristian F. Țopescu, Eugen Gh. Trofin ; Ordinul „Meritul Sportiv“ clasa a III-a tovarășii : Liviu O. Bota, Costică N. Căpățînă, Pantelie P. Cîrligeanu, Alexandru N. Ilie, Ștefan I. Orban, Vasile V. Sidea, Irimie Mircea I. Ștef ; Medalia „Meritul sportiv“ clasa handbal masculin — I tovarășii : Ludovic L. Berek­­­­mery,­­Mihai I. Cojocaru, Mircea I. Grabovschi. In numele componenților repre­zentativei naționale de handbal, căpitanul echipei, Cristian Gațu, a exprimat în cuvinte calde deose­bita onoare și satisfacție de a fi primiți și decorați de președintele Republicii Socialiste România, to­varășul Nicolae Ceaușescu. Dacă în memorabila finală, a spus el, am avut emoții, ele nu depășesc ca intensitate pe cele de astăzi, cinci, nici — în fața dumneavoastră — dorim să închinăm victoria noas­tră finală și titlurile de campioni ai lumii celor trei mari eveni­mente pe care le trăiește anul acesta intregul popor român alegerea dumneavoastră în înal­ta funcție de președinte al Repu­blicii Socialiste România, cea de-a XXX-a aniversare a eliberării și cel de-al XI-lea Congres al Parti­dului Comunist Român. Vă asigurăm că — și in viitor — nu vom precupeți nimic pentru ca tricolorul românesc să se înalțe pe cel mai înalt catarg, iar hand­balul să rămînă unul din cei mai strălucitori ambasadori ai Româ­niei pe tărîm sportiv. ediția 1974 Mulțumind din inimă înaltele distincții, a vorbit pentru apoi sportivul Cornel Penu. In lupta pentru dobîndirea celui de-al pa­trulea titlul mondial, a spus el, am fost animați de dorința fier­binte de a ne aduce prinosul de recunoștință partidului și statului nostru pentru minunatele condiții de viață și pregătire asigurate ti­neretului. Sîntem mîndri, tovarășe președinte, că am reușit să impu­nem din­ nou sportul românesc, a­­ducîndu-ne astfel modesta noastră contribuție la sporirea prestigiului sportiv internațional al României socialiste. Primit cu puternice aplauze de cei prezenți, a luat cuvân­­tul președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Cuvintele adresate de președin­tele Republicii, felicitările și ură­rile de noi succese au fost primit« cu emoție, cu deosebită satisfacție de sportivi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut, apoi, cordial cu cei decorați. (Agerpres) Datoria de a fi primit... I-am văzut in aceste zile pe lucrătorii ogoarelor la muncă. Acționind sub impresia înaltei a­­precieri a muncii desfășurate in anul trecut, a rezultatelor ob­ținute în întrecerea socialistă pe țară, drept pentru care județului i-a fost conferit Ordinul „Meritul agricol“" clasa X, sub impresia cuvintelor calde ale secretarului general al partidului la încheie­rea recentei sesiuni a Marii A­­dunări Naționale, mecanizatorii, lucrătorii din I.A.S. și S.M.A., ță­ranii cooperatori puneau bazele recoltelor record ,așa cum s-au angajat pentru acest an. In acest fel, ei dau un răspuns ferm înaltei cinstiri : „AM ÎNVĂȚAT SA FIM IN FRUNTE ȘI VOM FI IN FRUNTE“. Nimic nu poate expri­ma, credem, mai bine, angajarea totală a țărănimii noastre pentru înfăptuirea neabătută a înțelepte, clarvăzătoare a politicii parti­dului de dezvoltare puternică, a agriculturii socialiste. — Dar să nu uităm de unde am plecat, remarcă Nicolae GAI­­DAGIU, Erou al Muncii Socialis­te,, președintele cooperativei agri­cole de la Topalu. Nu numai la noi, dar în întreg județul griul abia de era pe atunci cunoscut, floarea-soarelui nici atît, iar po­rumbul abia dacă juca la 600 —­ 700 kg la hectar. Anul trecut am obținut 4.420 kg girîu la hectar,,. Saltul e uriaș în întreaga Do­broge. Apelând la statistici, reți­nem : față de 1957, in 1975 pro­ducția la griu a crescut de 9,1 ori, ,la porumb de 4,3 ori, iar la floarea-soarelui de 3 ori. Aceas­tă dinamică revelatoare dă un temei deplin răspunsului dat se­cretarului general ș­l partidului de către lucrătorii ogoarelor noastre. Dar primul lac pe țară va fi o­­cupat nu explozind posibilități necunoscute încă, ci inălțind pe o treaptă și mai înaltă dorința fi­rească de a fi primit. Se săvâr­șește, așadar, un act de continui­tate, conștient, ce angajează zeci de mii de oameni in competiția generală de autodepășire, de for­țare a limitelor tradiționale. — Pământul Dobrogei nu este cel mai fertil din țară — ne pre­cizează dr. ing. Petru TOMAEO­­GA, directorul Stațiunii agricole experimentale Valul Iul. Traian. Ne aflăm, față de alte județe, cam pe locul al șaselea, dar in ceea ce privește producția întot­deauna pe primele locuri. Cum s-a redus un asemenea decalaj ? în primul mind, prin pioni­era­tul in agricultura socialistă. A­­ceasta a însemnat forme noi de organizare a producției și a mun­cii, descătușarea inițiativei oa­menilor. Dacă în 1950, în întrea­ga Dobroge, existau doar 119 tractoare și 130 secerători-legă­­tori, astăzi numai județul Con­stanța dispone de 6.500 tractoare fizice, 4.000 combine. Chimizarea agriculturii a devenit un fapt împlinit, județul nostru este be­neficiarul primului mare com­plex de irigații al țării, Valea Ca­­rasui, care, alături de alte siste­me de irigații locale înscriu aici, între Dunăre și mare, o zonă de aproape 20­1 mii hectare interzi­să secetei. Mai trebuie să adău­găm că in satele județului lu­crează astăzi aproape 12.000 in­gineri și tehnicieni, mecanizatori, m­otopompiști. Sprijinul puternic al statului pentru dezvoltarea agriculturii în Dobrogea s-a Îngemănat cu hăr­nicia oamenilor ridicată an de an pe noi trepte... Reintră în actua­litate o Dobroge a „surprizelor“ Era, ca­re zicem așa, folosind o vorbă colorată de-a lui Sabin EMURLA, Erou al Muncii Socia­­liste, „pe vremea primului griu de peste 4.000...“. Cooperativa din Cobadin „prinse­se“, prima in Do­brogea, „bariera“ a patru tone de griu la hectar, o întrecuse ,chiar cu 86 de kilograme. Și, ca o con­secință firească a­ sirguinței și grijii puse la „talpa spicelor“, ca o răsplată firească a învingători­lor, in clubul cooperativei a po­posit drapelul roșu al fruntășiei pe țară la griu. Sigur pe tot ce făcuseră pentru această mare reușită, sigur pe tot ce aveau să mai facă pentru bogăția lanuri­lor viitoare, președintele «obadi­­nenilor eliminase din calculele sale orice fărâmă de întâmplare, și ne mărturisea că se gândește sa amenajeze in cooperativă un muzeu al trofeelor pe care mau să le câștige, prin ani,­ur­ginu, la porumb, la celelalte re­Ia­colte. Dar, in anul imediat următor, secerișul a consacrat un cu totul alt câștigător. Neprevăzut de ni­meni, neridicat din rândurile ce­lor ce-și aveau lanurile în măno­sul cernoziom din sudul județu­lui și totuși... Câștigătorul se nu­mea C.A.P. Băltăgești. Cu un griu crescut in mare parte pe so­lul acela subțire, sub care în­ar­­­borul scăpat mai adine dă de pa­tul inospitalier, dur, de piatră verzuie, sticloasă... Dar înarmat cu o agrotehnică anai mult decit bună. Și cu o tenacitate nu mai puțin remarcabilă. După secerișul bogat din 1973, cel mai bogat din întreaga isto­rie a județului, reprezentanții Băllăgeștilor și ai Cobadisnului s-au prezentat la înaltul forum al Conferinței pe țară în calita­te de indiscutabili performeri. Fără a-și fi putut adjudeca însă nici unii nici alții mult râvnitul loc prim. Titlul, cu întreaga bu­curie, cu întreaga autoritate pe care o implică, îl purta Oprea NEAGU, ca reprezentant al coo­peratorilor de la Satu Nou. Cu o recoltă de 4.810 kilograme de griu la hectar. O surpriză . Poate, doar in măsura in care perform Radu APOSTOL Nicolae JARIȘTEA (Continuare in pag. a Hl-al Angajamentul unanim al tuturor lucrătorilor ogoarelor județului: „AM REUȘIT SĂ FIM IN FRUNTE ȘI NE VOM MENȚINE IN FRUNTEU ANUL XXVII nr. 7966 Miercuri, 3 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani Cuvîntul NICOLAE Tovarăși, tovarășului CEAUȘESCU doresc ca, in numele conducerii de partid și de stat, precum și al meu personal, să vă adresez tutu­ror cele mai calde felicitări pentru victoria strălucită pe care ați obți­nut-o la Berlin, cucerind pentru a patra oară titlul de campioni mon­diali la handbal. De asemenea, doresc să vă adre­sez felicitări cu prilejul înmînării acestor înalte distincții și ordine ale Republicii Socialiste România. Acordarea acestor ordine consti­tuie o expresie a aprecierii deose­bite pe care conducerea de partid și de stat o dă handbalului româ­nesc, componenților echipei națio­nale, care au­ știut să apere în mod demn culorile naționale și să obți­nă această victorie. Desigur, in fața handbalului, ca și a celorlalte discipline sportive, stau sarcini mari. Sper că exem­­­plul echipei naționale de handbal va fi urmat și de sportivii din celelal­te domenii, atit în confruntările din diferitele competiții europene mondiale, cit și în pregătirea pen­­i­tru Olimpiadă. Cred că se va țin­e seama de învățămintele Jocurilor Olimpice de la München și se vor face asemenea pregătiri încît­e 1* Olimpiada viitoare să obținem real­mente rezultate pe măsura posibi­lităților și condițiunilor pe care po­porul, statul nostru, le creează ac­tivității sportive. Exemplul handba­­liștilor trebuie să însuflețească și să mobilizeze și celelalte echipe, pe ceilalți sportivi români — așa cum exemplul pe care oamenii muncii din România îl­ dau lu Înfăptuirea programului de dezvoltare econo­­mico-socială — trebuie să consti­tuie pentru sportivii patriei noas­tre un îndemn, de a-și face fiecare datoria in condițiuni cît mai bune. In ce privește pe handbaliști, sper să ne aducă și un al cincilea titlu de campioni mondiali. Ii a­­nunț de pe acum că — așa cum *# obișnuiește In »port — vom ridica ștacheta de la „Ordinul Muncii", 1» Ordinul „23 August". (Aplauze pu­ternice) încă « dată, vă felicit și vă urez multe succese in activitatea sporti­vă, în întreaga voastră activitate, multă «äinǎtate și fericire " (Aplau­­ze puternice) Tovarășul Mae Ceaușescu a primit pe ziaristul britanic Jonathan Steel Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Repu­blicii Socialiste România, a primit, marți dimineața, pe ziaristul brita­nic Jonathan Steel, corespondent pentru mai multe țari europene al ziarului „The Guardian". La întrevedere a participat : to­varășul Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarășul Nicolae Ceaușescu a acordat un interviu cotidianului londonez „The Guar­dian“. ĂZI, ÎN PAS­­Ă u­­n DECRET PREZIDENȚIAL privind grațierea unor pedepse DECRET privind amnistierea unor infracțiuni

Next