Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)

1974-04-30 / nr. 7989

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA ANUL XXVII nr. 7989 Marți, 30 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PLANUL SEMESTRIAL DE EXPORT, DEPĂȘIT Mărfurile întreprinderii pen­tru producerea și industriali­zarea legumelor și fructelor sunt mult apreciate de bene­ficiarii de peste hotare. Dato­rită solicitărilor suplimenta­re colectivul întreprinderii a­­mintite a reușit să-și indepli­­jnească încă din primul mestru planul pe primele tri­luni ale anului la export, iar d in luna aprilie a livrat până acum suplimentar mărfuri în valoare de peste 600.000­ lei va­lută, printre care 65 tone con­serve de legume, 56 tone con­serve de fructe, 17 tone suc de roșii, 100 de tone pastă de tomate etc. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI NOI $1 SEMNIFICATIVE FAPTE DIN MAREA ÎNTRECERE SOCIALISTĂ INDUSTRIA JUDEȚULUI t Producția de lapte din 4 luni, in 105 zile .O veste bună de la ferma de vaci de la Mircea Vodă a întreprinderii agricole de stat Cernavodă. După un debut nesemnificativ în primele zile ale anului, prin îmbunătățirea administrării furajelor și corectă îngrijire a animalelor , restanțele au fost recuperate iar pe primul trimestru pro­ducția de lapte și graficele de livrare au fost depășite cu 80 hectolitri lapte. La 15 aprilie livrările au fost onorate pen­tru primele patru luni ale a­­nului. Sporul de producție preliminar până la sfârșitul a­­cestei luni este de 240 ki lap­te. BIBLIOTECA CENTRAL­A UNVERSITARi) și-a îndeplinit mai devreme planul pe 4 luni • O producție globală suplimentară de 90 milioane lei • Față de 1973, în aceeași perioadă, un spor de 20 la sută • Impor­tante cantități de produse peste prevederi In ampla întrecere patriotică pentru realizarea cit mai devre­me a sarcinilor economice din a­­cest an și din întregul cincinal, oamenii muncii din industria ju­­detului nostru au obținut un nou succes de prestigiu. In ajunul zi­lei de 1 Mai, cinstind cele două mărețe evenimente — a XXX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și Congresul al XI-lea al partidului — ei rapor­tează că au îndeplinit înainte de termen planul de producție patru luni din 1974, obținând pe producție globală suplimentară in o valoare de 90 milioane lei. Este demn de subliniat că acest spor se datorește in cea mai mare parte creșterii productivității muncii și că, in comparație cu aceeași perioadă din anul trecut, producția globală industrială județului este acum mai mare cu a 20 la sută, ritm superior preve­derilor planului. Economia națio­nală a primit astfel suplimentar importante cantități de energie electrică, minereuri nemetalifere, îngrășăminte fosfatice, acid fos­­foric, remorci auto, ciment, tuburi din azbociment, utilaje și piese de schimb, prefabricate din beton, furnir, țesături tip lină, carne, conserve, ulei, bere, pește, spe­cialități de panificație și alte produse. Realizările de pină acum ex­primă hotărirea celor ce muncesc in industria județului de a ob­ține in viitor noi sporuri de pro­ducție, înfăptuindu-și exemplar angajamentele as­um­ate. O nouă instalație de preparare a diatomitei Recent, în cadrul sectorului mi­nier Adamclisi, aparținând I. M. „Dobrogea“, a fost pusă în fun­c­­ț lui KB și a început să producă nouă și modernă­­ instalație de pre­­­parare a minereului de diatomită. Instalația, realizată în întregime cu utilaje de construcție româneas­că­, dintre care multe realizate in atelierele proprii ale întreprinderii miniere, va produce anual 60.000 tone preparate de diatomită nece­sare industriilor materialelor de construcții, chimică și alimentară. Un succes al colectivului întreprinderii mecanice navale S AU LIVRAT PRIMELE CĂLDĂRI PENTRU NAVE DE 2.1511 TDW Fotografia înfățișează unul din noile produse asimilate in producție la: Întreprinderea mecanică navală din Constanța , caldarinele pentru nave de 2.150 tdw. Zilele trecute, a fost li­vrată prima pereche de cal­dari­ne pentru Șantierul naval din Turnu Severin, urmând ca, până la sfirșitul a cestui an, pentru acest șantier, ca și pentru Șantierul naval de la Oltenița, să se mai execute vie» 12 perechi de caldarine. Un aport deosebit la realizarea acestor subansamble iși aduc formațiile de lucru conduse de Gheorghe Luchian și maistrul Ismet Meladin. DOBROGEA ȘI OAMENII EI DE AZI LA TEMELIILE RODNICIEI Pe Valea Carasu, într-o primăvară eroică Vântului ii era sete. Și norii se scuturaseră numai a amăgire și se pierduseră iarăși in hău. Ori spânzuraseră fantomatic deasupra rimpiilor și colinelor cirezi inu­tile și sterpe. Peste pământul ur­cat prin sudoare, prin înțelepciu­ne, prin in­dirjire tenace pină la nesperata cândva rodnicie, năvă­lise un an secetos. Unui din ne­numărații ani secetoși ce să simt aici ea acasă, Pluviome freie, a­­paratele de măsurat rezerva de apă, a solului indicau cifre mai mult decit îngrijorătoare. Dar setea, pământului și a vegetației n-a izbutit nicăieri să aprindă, in oameni vechile gesturi de dez­nădejde și umilință. Grija pentru soarta recoltelor celui de-al treizecilea­ an liber al patriei a îmbrăcat pretutindeni haina bărbătească a incl­rsirii. Apa Dunării­­ și a bălților, apa ză­găzuită, pe căușele văilor fără­ nu­me, apa cișmelelor și fintinilor, apa smulsă subpămintului prin foraje de adincime a devenit ar­gument și unealtă, a biruinței a­­supra vitregiei naturii. Pulsată de opintirile motopompelor pe gră­dini și pe lanuri, dusă cu autocis­ternele și cu sacalele la rădăcini­le viei și pomilor înfloriți. Mii și mii de hectare, au fost interzise, in felul acesta secetei, într-o pri­măvară de secetă rar- întâlnită, dar de tot a­ti­t de inegalabil c—­roism omenesc. Dar siguranța cea mai deplina, a belșugului holdelor a fost prin acele zile de grea încercare, și va rămâne pe mai departe, peste re­alitatea ploilor care au risipit se­ceta lui aprilie, prezența pe câm­piile­­ sud-dobrogene a apelor tra­se energic din matca fluviului. Necuprinse pe ulei o hartă geo­grafică propriu-zisă, numite cu litere și cu cifre numai, dar rea­le ca realitatea însăși. Aici, pe 192.000 hectare, apele abătute din curgerea impasibilă a marelui fluviu și desfăcute in zeci de m­­­tri, in sute de pîraie și de izvoa­re, purtate pe albiile canalelor principale sau secundare, pe con­ductele sub presiune sau pe cău­șele jgheaburilor, către holde, gră­dini, livezi și podgorii, stau stavi­lă neabătută și sigură in calea secetei de acum și de totdeauna. Patria a dăruit Dobrogei de aur apele Oltului și ale Jiului laolal­tă. Prefăcind mlaștinile Văii Ca­rasu intr-un fluviu al rodniciei, și instaurând in viața câmpiilor mai totdeauna încercate de sece- Nicolae BATU „ Foto : O. IFTIME (Continuare in pag. a IlI-a) CEI CE REVARSĂ DUNĂREA 12S99123 J­UDEȚULUI ...­­ I kWmnliLI II­I­i incfim* •••..... ■ ■» »^ «...... ............■»—«...... INTILNIREA tovarășului Nicolae Ceaușescu­­ > cu tovarășii Dolores Ibárruri­­ și Santiago Carrillo Tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, s-a întâlnit cu tovară­șii Dolores Ibárruri, președintele Partidului Comunist din Spania, și Santiago Carrillo, secretar general al partidului. La întrevedere au participat to­varășii Emil Bodnaraș, Elena Ceaușescu, Manea Mănescu, Gheor­ghe Pană, membri ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru ai C.C. al P.C.R. Au participat, din partea spani­olă, tovarășii Ignacio Gallego Ramon Mendezona, membri ai Co­­i­mitetului Executiv al Partidului Comunist din Spania, și Irene Fal­con, membru al C.C. al partidului. In cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, s-a procedat la o informare reciprocă asupra acti­vității și principalelor preocupări ale celor două partide frățești, la un schimb de opinii privind unele probleme ale vieții politice inter­nationale, ale mișcării comuniste și muncitorești. In spiritul legăturilor tradiționa­le existente intre cele două partide, s-a exprimat deplinul acord pen­tru dezvoltarea in continuare a re­lațiilor frățești de prietenie și so­lidaritate dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, poate, al in interesul ambelor pe­cauzei unității tuturor partidelor comuniste și muncito­rești, al triumfului păcii, democra­ției și socialismului in lume. După convorbire, Comitetul Exe­cutiv al C.C. al P.C.R. a oferit un dejun in cinstea tovarășilor Dolo­res Ibárruri și Santiago Carrillo. Au participat tovarășii Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Nicolae Elena Ceaușescu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Manea Mănescu, Paul N­iculesc­u- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ilie Verdeț, Ștefan Voitec, Constan­tin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Ion Pățan, Ștefan Andrei, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. De asemenea, au luat parte to­varășii Ignacio Gallego, Ramon Mendezona, Irene Falcon. In timpul dejunului, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Do­lores Ibárruri au toastat pentru în­tărirea prieteniei și solidarității dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Spania, întâlnirea și dejunul s-au desfă­șurat intr-o atmosferă de caldă Prietenie, deplină înțelegere reci­procă și cordialitate ce caracteri­zează relațiile dintre cele două partide. PRIMIRI LA TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășul Ture Bilici Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, a primit, luni du­­pă-amiază, pe tovarășul Ture Bi­lici, membru al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia, care, la invi­tația C.C. al P.C.R., face o vizită in țara noastră. La întrevedere au participat to­varășii Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., și Dumitru Turcuș, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Oaspetele a fost însoțit de S. Gracek, adjunct al șefului Sec­ției relații și legături externe a­ U.C.S., precum și de Petar Dodik, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București. Cu acest prilej, tovarășul Iure Bilici a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un cordial salut prietenesc din partea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Uni­­uni­i Comuniștilor din Iugoslavia. Mulțumind, tovarășul Nicolae Ceaușescu a rugat pe oaspete să transmită președintelui Iosip Broz Tito un călduros salut de priete­nie și cele mai bune urări de să­nătate. In timpul întrevederii au avut ion si informare reciprocă in legătură cu preocupările Partidului Comu­nist Român și Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia în activitatea de edificare a societății socialiste. Cu deosebită satisfacție, au fost rele­vate bunele raporturi, colaborarea frățească dintre România și Iugo­slavia, dintre P.C.R. și U.C.I.,, do­rința de a acționa in continuare pentru extinderea și diversificarea conlucrării tovărășești dintre cele două țări și partide. A avut loc, totodată, un schimb de păreri privind probleme ale vieții politice internationale ac­tuale, precum și unele aspecte ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale, întrevederea »­a desfășurat in­­tr-o atmosferă de caldă prietenie și cordialitate. Primul ministru al Finlandei Luni la amiază, președintele Re­publicii Socialiste România, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, a­ primit pe primul ministru al Finlandei, Kalevi Sozsa, care face o vizită o­­ficială in țara noastră. La primire au luat parte tovară­șii Emil Bodnaraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mă­­nescu, prim-ministru al guvernu­lui, Ion Pățan, viceprim-ministru și ministru al comerțului exterior și cooperării economice internațio­nale, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Petrescu, vicepreședinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Constantin Vlad, ambasadorul Ro­mâniei la Helsinki. Primul ministru finlandez a fost însoțit de Penîti Martin Suomela, ambasadorul Finlandei la Bucu­rești. Björn Westerlund, director general al Companiei ..Nokia“, Ta­neti Kekkonen, ambasador în Mi­nisterul Afacerilor Externe, Pekka Oivio, vicepreședinte al Confedera­ției sindicatelor muncitorești din Finlanda, și Kauko Uusitalo, direc­tor general al Companiei „Metex". Premierul finlandez și-a expri­mat deosebita satisfacție pentru bu­nele rezultate ale vi­zitei Întreprin­se in România, care i-a oferit pri­lejul de a cunoaște importante re­alizări ale dezvoltării economice și sociale ale poporului român, de a avea convorbiri fructuoase pentru evoluția­­ raporturilor fino-române. La rindul său, președintele Nicolae Ceaușescu a relevat că a­­ceastă vizită constituie o expresie a bunelor relații româno-finlande­­ze. Șeful statului român a evocat apoi vizita pe care a efectuat-o în Finlanda, convorbirile purtate cu acest prilej, și a exprimat satisfac­ția pentru relațiile bune, de prie­tenie existente intre­­ Popoarele ro­mân și finlandez. In timpul convorbirii, de ambele părți s-a manifestat voința comu­nă de a identifica și pune in va­loare noi posibilități menite să con­tribuie la amplificarea colaborării și cooperării pe plan economic, cultural și tehnico-științific, la în­tărirea prieteniei dintre Republica Socialistă România și Republica Finlanda. S-a apreciat, ca bunele raporturi dintre cele două­ țări și popoare se înscriu ca o valoroasă contribuție la accentuarea cursului spre des­tindere, cooperare și securitate in Europa și in lume. Abordindu-se unele aspecte ale vieții politice internaționale actua­le, a fost relevat interesul celor două țări in promovarea climatului de pace și înțelegere internaționa­lă Și, in context, s-a subliniat do­rința comună de a continua și in viitor conlucrarea româno-finlan­i Continuare in pag. a IV-aț

Next