Dobrogea Nouă, aprilie 1974 (Anul 27, nr. 7966-7989)
1974-04-27 / nr. 7987
r J biblioteca CENTRALĂ UNIVERSITARA ,M. EMINESCU* IAȘI mweemset, 33fN ■ tõasce takibe,. ümtt*va ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 21 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobind în unanimitate și dînd o înaltă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității. În cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca in această activitate să se urmărească cu consecvență transpunerea întocmai în viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ce privește respectarea disciplinei financiare, în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc in zilele de 11 și În aprilie a.c. in capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă in unanimitate și dă o înaltă apreciere activității rodnice și constructive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — in deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii intre toate națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv iși exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii, consideră că întâlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi, a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii in Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securitate și cooperare, confirmindu-se astfel justețea și caracterul realist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența, cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei securității și colaborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcinarea principiilor securității în practica vieții internaționale, prin normalizarea, relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întâlniri ale președintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, personalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea obiectivelor securității in Declarațiile solemne, Comunicatele comune și in celelalte documente Încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României in toate fazele lucrărilor Conferinței. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea, ca in cadrul Conferinței general-europene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, să excludă folosirea forței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, intr-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzând măsuri concrete de aplicare a acestor principii și de creștere a încrederii și stabilității. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanța faptului că in documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la conferință. Pronunțindu-se in mod ferm pentru accelerarea lucrărilor și ținerea in acest an a fazei a treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, in documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea pozițiilor exprimate in Declarația Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligația statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare și a subliniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianțelor militar-politice existente în Europa. în această privință o mare însemnătate are desfășurarea unor eforturi susținute pentru a se obține ca la Conferința de la Viena care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării in Europa — să se obțină rezultate cit mai bune pe calea reducerii intr-o proporție accentuată a trupelor și armamentelor, atit străine, cit și naționale, asigurîndu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze in nici un fel securitatea, atit a statelor participante la conferință, cit și a celor care nu sunt părți la acordurile ce se vor realiza în acest sens. Comitetul Executiv apreciază că problema dezarmării in Europa — care privește în mod nemijlocit toate popoarele continentului— impune ca, in anumite faze ale conferinței, să-și poată spune părerea in cadrul acesteia și celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea însemnătate politică și practică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire și-au reafirmat in mod public și deschis, în Comunicatul adoptat, poziția că sunt gata să desființeze organizația Tratatului de la Varșovia simultan cu dizolvarea NA.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizațiile lor militare. Firește, atât timp cit continuă să existe N.A.T.O. și nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varșovia, se pronunță pentru întărirea capacității de apărare și a colaborării reciproce in această direcție. In condițiile marilor schimbări petrecute in cele aproape două decenii de la înființarea Tratatului de la Varșovia, este necesară și se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului și laturii sale politice, inclusiv perfecționarea sistemului de informări și consultări reciproce in toate problemele importante pentru pacea in Europa și in lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului in care a fost exprimată de către tovarășul Nicolae Ceaușescu poziția României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România și-a reafirmat poziția constantă privind soluționarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate in urma războiului din 1967, crearea condițiilor care să asigure independența și integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situației din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susținute în vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochină, asigurându-se astfel condițiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer și laoțian să-și soluționeze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. (Continuare in pag. a 111-a) 1 Azi In pag.a III-a în dezbatere publică: PROIECTUL LEGII privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale ANUL XXVII nr. 7987 Sîmbăta, 27 aprilie 1974 4 pagini, 30 bani Situația insămințării leului pentru porumboaie in cooperativele agricole, pe rază de consilii tercooperatiste in(în procente față de pian) in dimineața zilei de 26 aprilie a.c. s' » ' 'ș £ , , , ^ X ' ..... ’ /.: % fțjggpWWf^ / *$' I CRONICA. : •■; ■ '" ■ ■ ! fnfomirrtlî A &£**>*, «örf* Sport mmm «HUI cit mai repede, cit mai bine 1 Laude celor care au încheiat această lucrare In această săptămână. in întreg județul s-au înregistrat viteze sporite — aproape 11.000 hectare însămințate zilnic. In unele zone, umiditatea sporită din sol a determinat reluarea mai târziu a insămințărilor. Cu toate acestea in unele cooperative agricole s-au înregistrat valori peste viteza zilnică prevăzută. Este urmarea folosirii, ln întreaga capacitate, mijloacelor mecanice de pregătiare a patului germinativ și de semănat. Pînă ieri dimineața, pe ansamblul județului, au fost insămințate cu porumb aproape 09.000 hectare, din care 45.000 hectare in cooperativele agricole ,și 24.000 hectare in întreprinderile agricole de stat, ceea ce reprezintă 65 la sută din suprafața planificată. Aceasta înseamnă că în condițiile unei temeinice organizări și a unui timp favorabil, in maximum patru zile bune de lucru, semănatul porumbului poate fi încheiat. De altfel, mai multe unități agricole au încheiat încă de joi la amiază semănatul. Printre acestea cooperativele agricole de la CUȘCA VODĂ, TOK IOMAM , ȚEPlAȘ VODĂ, MIREASA, GALBIORI, GHINDAREȘTI. Mecanizatorii și țăranii cooperatori din aceste unități merită felicitări pentru modul exemplar cum și-au făcut datoria. In cursul zilei de ieri se însămânțau, de asemenea, ultimele suprafețe cu porumb cooperativele agricole de la Kimlame, Faclia, Seimenii Mici, Crucea, Plopeni, Piatra și Siliștea. De altfel, harta pe care o publicăm azi este edificatoare. Menționăm, totuși, că la cooperativa agricolă de la Amzacea, de exemplu, picăieri dimineața s-au insămințat doar 25 hectare cu porumb, iar la Independența — 60 hectare. Suprafețe la fel de mici, au fost însămânțate, datorită indeciziei specialiștilor, și in cooperativele agricole de la Poiana, Izvoru, Ciochrlia de Jos, Ovidin și multe altele. Timpul este înaintat, pretutindeni semănatul porumbului trebuie grăbit. Se impune ca in toate unitățile rămase in urmă mijloacele mecanice să fie utilizate la întreaga lor capacitate, in tot timpul bun de lucru, și să se acorde o atenție maximă calității lucrărilor pentru a se păstra și valorifica din plin umiditatea din sol. ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI Constructorii de la I.C.H. raportează conducerii partidului, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU: 99 ÎN NUMAI UN AN DE ZILE, DOCUL USCAT A FOST TERMINAT! Ü O realizare de prestigiu a științei și tehnicii românești . Record în scurtarea duratei de execuție a unei lucrări unicat în construcțiile hidrotehnice din țară . Soluții tehnologice de înaltă eficiență elaborate de specialiștii noștri . Pînă la 31 mai va fi gata și cel de-al doilea doc! Teri dimineață, la capatul dinspre mare al docului uscat, s-a petrecut un eveniment emoționant și plin de adunci semnificații : betoniștii conduși de maistrul Marin Berceanu au turnat ultimele scene cu beton, la prima „cameră“ a docului — docul de construcție a navelor, cum i se spune cu mai multă precizie, spre a-l deosebi de celălalt, care, in perspectivă, va fi rezervat lucrărilor de reparații. Evenimentul este emoționant fiindcă, exact cu un an in urmă ,la 26 aprilie 1913, aceleași echipe de betoniști „puneau in operă“ primii metri cubi de beton aici, pe locul unde urma să se construiască docul uscat de la Șantierul naval Constanța. Este plin de semnificație, deoarece constructorii de la I.C.H. s-au întrecut pe ei înșiși, reușind această performanță de înalt nivel tehnic, adevărat record în ceea ce privește scurtarea duratei de execuție a unui astfel de obiectiv. Ei și nu a depășit propriul angajament, terminind lucrările de bază la prima „cameră“ a docului cu o lună și cinci zile mai devreme și acționează, in continuare, cu toate forțele ca, pînă la 31 mai, să finalizeze aceste lucrări și la docul de reparații, precum și la casa pompelor, un adevărat „edificiu“ de mărimea unui bloc cu opt etaje. Dar, să-i lăsăm să vorbească ei înșiși despre acest succes. In 12 luni, în loc de 33 Ing. Laurențiu TORIN GHIBEL, directorul I.C.H. : „Am început lucrările propriu-zise la doc în dimineața de 26 aprilie 1973, după ce, in prealabil, au fost făcute minuțioase pregătiri. In proiectul tehnic, se prevedea ca execuția docului să dureze 33 de luni. încă de la început, am întâmpinat greutăți din cauză că infiltrațiile de apă, (de circa 2.000 mac pe oră) depășeau cu mult condițiile luate in considerare de proiectant. Au survenit, astfel, intirzieri de mai multe luni, pină cind, cu sprijinul unor specialiști cu înaltă calificare, profesori universitari de la facultățile din țara noastră, au fost găsite noi soluții care au modificat proiectul inițial. ■ In colaborare cu Trustul de construcții hidrotehnice al Ministerului Energiei Electrice, au fost făcute „injecții“ de beton la mare adincime în roca de calcar, iar apoi s-a turnat un radier de beton pe toată suprafața docului, gros de cițiva metri. Cred că este concludent să arăt că pina acum s-au turnat aproape 250.000 mc de beton și s-au folosit circa 15.000 tone de armături metalice. Prin lucrările făcute se exclude pericolul I-Ing. Mihai DULICA, șeful șantierului port — I.C.H. : „De la început, colectivul șantierului nostru a fost conștient de sarcina de mare răspundere care ni s-a încredințat. Mai executasem lucrări dificile — fiindcă tot noi am lucrat și lucrăm la extinderea și modernizarea portului — dar construcția docului uscat, constituie o adevărată premieră tehnică in țara noastră, o înaltă școală a muncii și a producției, de la care fiecare dintre noi a avut de învățat enorm. Cu siguranță că lucrările pe care le începem în această perioadă la Șantierul naval Mangalia, obiectiv de aceleași proporții, vor fi mai ușoare intr-un fel, datorită experienței prețioase pe care am căpătat-o aici. Pe acest șantier, lucrează 1,200 de oameni — uneori, in perioada de virf, cum a fost în septembrie anul trecut, mult mai mulți, aproape 2.000 — și una din principalele probleme pe care le-am avut de rezolvat a fost aceea a organizării minuțioase și precise întregii activități, planificată după, a metode moderne de organizare și conducere a producției. De asemenea, am beneficiat de mijloace tehnice de înalt randament, cum sunt macaralele de mare forță. Exploatarea intensivă a acestor utilaje a constituit o altă problemă, căreia ne-am străduit să-i găsim cea mai bună rezolvare. Cu ajutorul celor peste 200 de mecanici din cadrul M. MACARIE (Continuare in pag. a III-anor infiltrații ulterioare cu debite de apă de natură să îngrijoreze și să împiedice exploatarea normală a docului. Mai trebuie să remarc că lucrul pe șantier a fost organizat — aș spune — „un regim industrial“, cu trei schimburi permanente, plus unul de rezervă, lucrindu-se efectiv 24 de ore pe zi, numai astfel fiind posibil să se asigure un ritm de execuție inait și să ne încadrăm in termenele prevăzute in grafice. Aș mai menționa că prin dimensiunile sale — 360 m lungime și 58 m lățime la docul de construcție și 48 m la docul de reparații — aici se vor putea construi nave de 150.000 de tone și chiar mult mai mari. Este o realizare deosebită — un unicat — cu care ne mîndrim, nu numai noi, ci întreaga țară, mai ales dacă ținem seama că, in străinătate, construcții similare au fost executate, in condiții normale, in 2—3 ani și chiar mai mult". Organizare și spirit de abnegație i