Drapelul Roşu, iunie 1961 (Anul 17, nr. 5106-5131)

1961-06-01 / nr. 5106

După o muncă perseverentă a fost o vreme cînd în gospodăria agricolă colectivă „Ialiușkin“ din co­muna Lovrin, raionul Sînnicolaul Mare, mărirea sectorului zootehnic proprie­tate obștească, era privită de unii co­lectiviști ca o a cincea roată la căruță. Așa se explică faptul de ce în anul 1956, bunăoară, gospodăria avea doar 13 vaci cu lapte și 25 scroafe de pră­­silă în vreme ce suprafața ei de teren era de circa 1.000 ha. In schimb exista aici o mare herghelie de cai. Față de sectorul vegetal (care și el în cea mai mare parte se limita la cereale) secto­rul zootehnic nu reprezenta pe atunci nici măcar o anexă cît de puțin im­portantă pentru gospodărie. Așa stînd lucrurile, în 1957, la indi­cația organelor raionale de partid și de stat, în fața organizației de partid din gospodărie s-a pus o sarcină im­portantă: aceea de a lămuri pe colec­tiviști de necesitatea dezvoltării secto­rului zootehnic și de însemnătatea eco­nomică a acestuia, de a-i determina să lupte pentru mărirea numărului de a­­niimale, proprietate obștească precum și pentru creșterea producției pe cap de animal. Situația aceasta s-a discutat mai întîi într-o ședință de partid lărgită, la care au fost invitați membrii consiliului de conducere, brigadierii precum și co­lectiviștii fruntași. Apoi a fost convocată o adunare generală a colectiviștilor — adunare pe care comunistul Francisc Berger, președintele gospodăriei (și nu numai el) o califică de-a dreptul istorică în viața colectivei din Lovrin. Aici s-au purtat discuții aprinse despre dezvol­tarea creșterii animalelor proprietate obștească. S-au găsit mulți susținători ai ideii înapoiate a „nerentabilității" creșterii animalelor în G.A.C. Dar ar­gumentele aduse de comuniști, spriji­niți de marea majoritate a colectiviști­lor, care înțelegeau rostul dezvoltării creșterii animalelor de producție, au fost convingătoare. — „O gospodărie colectivă fără un puternic sector zootehnic — a spus a­­tunci comunistul Ion Pasca — este toc­mai ca o căruță fără o roată. Cu o ase­menea căruță, desigur, nu poți merge la drum“. Așa s-a făcut că, de atunci, în urma hotărîrilor luate, la G.A.C. Lovrin sec­torul zootehnic a început să crească într-un ritm intens. In urma indicații­lor partidului, date prin Consfătuirea de la Constanța, paralel cu intensificarea creșterii numărului de animale proprie­tate obștească, colectiviștii din Lo­vrin, în frunte cu comuniștii, au în­ceput să se preocupe de dezvoltarea unei puternice baze furajere și de asi­gurarea construcțiilor zootehnice. In primăvara anului trecut ei au cultivat 60 ha de porumb pentru siloz De asemenea, au construit silozuri din beton cu capacitatea totală de 120 va­goane precum și alte silozuri simple (gropi în pămînt). In scopul asigurării adăposturilor necesare, ieftine, dar și durabile, organizația de bază a inițiat un schimb de experiență la G.A.C. Va- VIATA DE PARTID K­aș. Acolo au mers mulți colectiviști din Lovrin dintre care nu lipseau cei din echipele de construcții. Ei au văzut la Variaș grajduri multe, bune și ieftine, s-au interesat în amănunt de materialele folosite, de costul lucrări­lor, de organizarea muncii etc. Au învățat multe cu acest prilej. Întorși în gospodărie au trecut la aplicarea în practică a celor văzute la Variaș. La sfîrșitul lui 1960, primul an al sesenalului, gospodăria colectivă „Ia­kușkin“ avea 300 de taurine din care 110 vaci cu lapte și peste 40 de ju­­ninci, 70 de scroafe de prăsilă și sute de purcei și porci la îngrășat, o puter­nică fermă de păsări. Și totuși... In sectorul zootehnic mai erau încă lipsuri. De pildă, producția de lapte pe 1960 n-a putut ajunge de­­cît la 2.000 t pe cap de vacă furajată. Animalele erau cam slabe, se făcea ri­sipă de furaje. In asemenea împreju­rări, comuniștii au analizat din nou, într-o adunare de partid problema sec­torului zootehnic. A reieșit cu­ prilej că principala cauză consta acest în faptul că animalele, Fiind împărțite pro­porțional pe brigăzile de cîmp, nu erau îngrijite corespunzător. Brigadierii de cîmp nu se prea interesau de animale, controlul asupra îngrijitorilor și îndru­marea lor era la nivel scăzut. De ase­menea, printre îngrijitorii de animale erau puțini membrii de partid. Se pu­nea deci problema întăririi vieții de organizație în acest sector. Totodată organizația de bază a pro­pus consiliului de conducere al gospo­dăriei și adunării generale a colecti­viștilor să creeze o brigadă zootehni­că aparte, numai pentru sectorul res­pectiv, iar brigăzile de cîmp să fie lăsate să se ocupe de munca cîmpu­­lui. Așa s-a și procedat. A fost înfiin­țată brigada zootehnică. Funcția de bri­gadier zootehnic a fost încredințată co­munistului Ștefan Schiner, un colecti­vist destoinic și priceput în ale zooteh­niei. Producția de lapte pe cap de vacă furajată a început să crească de la o lună la alta. In lunile aprilie - mai a.c. s-a reușit să se obțină cite 12 litri lapte de la fiecare vacă, față de 6—7 litri cît s-au obținut anul trecut. In prezent, G.A.C. Lovrin are în tur­ma obștească 380 taurine din care 160 de vaci cu lapte și numeroase juninci, ce vor intra în producție lunile viitoare. La sfirșitul acestui an, după cum și-au propus colectiviștii, gospodăria trebuie să aibă cel puțin 430 de taurine din care 210 vaci cu lapte. S-a dezvoltat mult și numărul celorlalte specii de a­­nimale. Nu de mult, adunarea generală a co­lectiviștilor, la îndemnul organizației de bază a hotărît să suplimenteze pla­nul de construcții pe acest an. Pentru asigurarea bazei furajere au fost însă­­mînțate în primăvara aceasta suprafețe mari cu porumb pentru siloz. Toate acestea — creșterea rapidă a efectivelor de animale, îndeosebi a va­cilor cu lapte și sporirea producției pe cap de animal, asigurarea unei puter­nice baze furajere și a adăposturilor necesare, sunt urmarea unei munci per­­severente, îndelungate, dusă cu multă răbdare și pricepere de comuniștii din gospodăria agricolă colectivă „lakuș­kin“. 1. NITU « » « » « » « » « 3»« » «», « 3»«r S»« » « »« « 2» « » « » « « » « 2»«» « » « 3> «K » « « » « » « 3»« » « « $ « » « » « * « »>« « 3» » « » « » De la Cabinetul regional de partid Vineri, 2 iunie a.c. orele 17.00, va avea loc pregătirea propagandiș­tilor de la următoarele forme ale înv­ățămîntului de partid: Statutul P.M.R.ț Curs seral anii I și II ; Bazele marxism-leninismului, anii I și II. »«»«»«»«»«»»«»«»«»*»«»«»«»«»«»«» In preajma seminariilor recapitulative Consultațiile — de un real folos cursanților Pentru a veni în sprijinul cursanți­lor ce se pregătesc în aceste zile pentru seminariile recapitulative la învățămîntul de partid s-au format în oraș și regiune numeroase puncte de consultații. Comitetul de partid nod C.F.R. Timișoara, de pildă, a or­ganizat mai multe consultații pe te­mele studiate la diferitele forme de învățămînt de partid. Muncitori, in­gineri, tehnicieni sînt prezenți la a­­ceste consultații, ascultînd cu atenție explicațiile date de propagandiști. Consultațiile se fac zilnic de către propagandiștii Mihai Grigorescu, Ni­­colae Ionescu, Adrian Urzică, Maria Doru și alții. Din întrebările puse și din dezbate­rile ce au loc se vede un deosebit in­teres manifestat de cursanți pentru a cunoaște mai mult, mai temeinic fie­care problemă în parte. De asemenea, se vede preocuparea cursanților de a lega fiecare problemă teoretică de viața practică. Acolo unde întîmpină greutăți, propagandistul vine să le explice clar și concis fiecare pro­blemă în parte. Prin atenția și serio­zitatea cu care sunt făcute aceste consultații dovedesc că ele sînt de un real folos pentru fiecare cursant parte în vederea seminariilor recapi­in tulative ce au loc în aceste zile. (PAVEL POPOVICI) Studiu temeinic Cursanții care în timpul anului au urmat diferitele forme de învățămînt de partid ce s-au desfășurat la U.M.T., în aceste zile se pregătesc Seminariile recapitulative s-au intens. anun­țat, ele vor constitui un serios bilanț pentru a se vedea rezultatul unui an de studiu, în rîndul cursanților găsim un în­semnat număr de muncitori fruntași ca Alexandru Gergea, Iacob Gîrbea, Alexandru Carp, Grigore Colgea, Gheorghe Gligor și alții. Ei acum stu­diază temeinic, vin și cer consultații asupra problemelor care nu le sînt clare, încă din timpul anului ei au căutat ca numeroasele cunoștințe ob­ținute la cursuri să le folosească la locul de muncă, iar acum paralel cu studiul ei se străduiesc să obțină și în producție tot mai multe succese. (ION POTORAC). I 1 Pe pe cuprinsul patriei T­G. MUREȘ Cetățenii din satele și orașele Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară participă cu însuflețire la­­ acțiunile patriotice de interes obștesc. în acest an peste 200.000 de cetățeni au parti­­cipat la lucrări de construcții și întreținere a drumurilor, de îmbunătățiri funciare, la plan­tarea de pomi fructiferi și ornamentali, la crearea de spații verzi. ★ AGNITA Zilele trecute s-a deschis un muzeu raional de istorie. Sînt expuse aoi unelte și obiecte datînd din epocile comunei primitive, sclavagismului și feudalismu­lui. Numeroase tablouri, schițe și planșe înfățișează aspecte ale evoluției sociale, din țara noastră, precum și realizările economice și ale regimului de social-culturale democrație populară. •i­ BUZĂU inaugurat un­de curînd a fost spital modern destinat să acorde asistență medicală muncitorilor ceferiști și familiilor lor. Cu nouă unitate sanitară, această numă­rul spitalelor din regiune se ridică la 62, din care 27 sunt spitale de întreprindere. Crește rolul și competența organizației de bază Organizația de partid din S.M.T. Gă­­taia își ridică continuu rolul ei de a conducător politic al întregii activități stațiunii. In acest scop, bi­roul organizației de bază se o­­cupă cu răspundere, în primul rînd, de întărirea rîndurilor organiza­ției de partid și de creșterea nivelului politic și ideologic al membrilor și can­didaților de partid. De la începutul a­­cestui an, numărul membrilor de partid a sporit cu 9. Noii membri de partid sunt mecanizatori fruntași în producție, oameni care luptă neobosit pentru creș­terea producției agricole pe ogoarele gospodăriilor colective deservite, acor­­dînd o atenție deosebită calității lucră­rilor și executării lor la timpul optim. La cele două cercuri de învățămînt de partid, care și-au încheiat recent activitatea, au participat, cu regulari­tate, 40 de membri și candidați de partid. Printre cursanții care au dat cele mai bune răspunsuri se numără tovarășii Ștefan Orgonaș, Gheorghe Lupu, Ion Clintoc, Silviu Lupuț, Iosif Gyömbér, Ștefan Varga și alți meca­nizatori fruntași în producție. Una din preocupările biroului orga­nizației este îndrumarea mai îndea­proape a comitetului sindicatului în di­recția organizării și conducerii între­cerii socialiste, avînd ca obiectiv prin­cipal calitatea lucrărilor agricole. ION BEU corespondent Căi de sporire a producției de lapte (Urmare din pag. l-a) Aci pășunatul se face rațional, pe parcele, pe întreaga perioadă de pă­­șunat. Acum, animalele gospodăriei sînt scoase deja pe pășune. Pentru pe­rioada secetoasă de vară și zilele cînd, datorită timpului nefavorabil animalele nu pot pășuna, li s-a asi­gurat o suprafață de 30 hectare de borceag. Furajele fibroase­le sînt asigurate din suprafața de 180 hecta­re leguminoase și 380 hectare de fine­țe naturale. O a treia problemă și de care este strîns legată buna desfășurare a în­tregii activități din sectoarele zoo­tehnic este cointeresarea lucrători­lor din acest sector în respectarea tu­turor regulilor zootehnice. Această problemă a fost aplicată la gospodă­ria colectivă din Vinga, prin retri­buirea muncii după producția obți­nută. La gospodăria colectivă din Vin­ga o mulgătoare și un îngrijitor au în primire un lot de 15 vaci. Pentru ca ambii să fie cointeresați în spori­rea producției sînt retribuiți în func­ție de aceasta. Mulgătoarei i se a­­cordă pentru fiecare hectolitru de lapte muls cîte 1,5 zile-muncă, iar îngrijitorului, pe lîngă cele 0,84 zile­­muncă pe zi, ce-i revin pentru în­grijirea animalelor i se mai atribuie pentru fiecare zi lapte încă cîte 0,45 zile-muncă. De asemenea, pentru fiecare vițel crescut pînă la 6 săptă­mâni îngrij­torul mai primește cîte 8 zile-muncă. La această gospodărie fiecare mul­gătoare are un caiet în care își no­tează realizările zilnice pe cap de vacă și lot. Brigadierul ține de ase­menea evidența muncii prestate de fiecare membru al brigăzii. Pentru a se urmări și procentul de grăsime din lapte, verificarea acestuia se face tot la 5 zile pe fiecare lot și lunar pe cap de vacă. Drept rezultat al aplicării acestor măsuri gospodăria colectivă din Vin­ga și-a creat un nucleu de 24 vaci, care urmează a fi înscrise în regis­trul genealogic regional. Producțiile de lapte au sporit: De la începutul anului și pînă la 28 a­­prilie s-a realizat, pe gospodărie, o producție medie pe cap de vacă fu­rajată de 1.004 litri­ Așadar produc­ția propusă de 3.500 litri pe cap de vacă furajată va putea fi realizată. Experiența bună a gospodăriei co­lective din Vinga este bine să fie preluată și de celelalte gospodării agricole colective crescătoare de ani­male, ea ducînd la crearea unor nu­clee de animale cu productivitate sporită, la creșterea producției pe can de animal, la întărirea economi­că a gospodăriilor colective respec­tive. DRAPELUL ROȘU I Cu o mare precizie, lăcătușul I . Ioan Kromenberger prelucrea­­z _ I­­­tă piesele ce-i sunt repartizate. | Ä Calitatea superioară a piese­ IT , a ^ lor prelucrate de el a făcut ca ^ [ acum să se numere printre la­ §▼ 1 cătușii fruntași ai întreprinde- v­­­i rit „6 Martie" din Timișoara. 8î » I4 Drum deschis tehnicii noi (Urmare din pag. l­a) deosebit de valoroase au fost organi­zate la întreprinderea „Steagul Roșu“ de la Brașov, Fabrica de scule Rîșnov și uzina „I.C. Frimu“ Sinaia. In urma sintetizării problemelor în­sușite, participanții au elaborat un plan de măsuri tehnico-organizatorice care cuprinde 80 teme care s-au inclus în planul de lucru pe anul 1961 al în­treprinderii. Printre acestea se pot a­­minti: instalație de șablaj, diferite dis­pozitive utilizate la instalația de că­­lire prin C.I.F. și altele. O altă formă de calificare este îndru­marea directă, ajutorul concret. Mun­citorii tineri, nou angajați, sînt reparti­zați pe lîngă cei cu o înaltă calificare și astfel ei au posibilitatea ca în cel mai scurt timp să-și însușească cu­noștințele practice din meseria respec­tivă. Pe de altă parte în cadrul cabine­tului tehnic se acordă consultații teh­nice pentru completarea cunoștințelor teoretice. De asemenea, s-a organizat un curs de minim tehnic pentru 70 de muncitori. Nu este lipsit de importanță nici faptul că 40 de salariați din întreprin­dere își completează studiile la școlile medii, iar un număr de 23 salariați sînt înscriși la diferite facultăți ale institu­telor politehnice din țară. Paralel cu preocuparea pentru ridi­carea continuă a calificării muncito­rilor, există o grijă permanentă și pen­tru ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnico-inginerești. In acest scop s-au elaborat diferite teme tehnice pentru a fi rezolvate. Aceste teme se referă la aplicarea și introducerea teh­nicii noi contribuind prin aceasta la îmbunătățirea procesului de producție. In acest sens au fost întocmite pînă în prezent 26 de­­ lucrări tehnico-știin­­țifice și studii care urmează a fi a­­plicate și comunicate în cadrul sesiu­nilor tehnico-științifice organizate de cercul A.S.I.T. Au fost studiate de exemplu prelu­crarea roților dințate prin șveruire și tratament prin C.I.F., producerea unui aparat pentru determinarea tensiunilor interne în piesele turnate. S-a făcut studiul broșării danturilor și altele. Datorită ridicării continue a califi­carii colectivului de muncă al uzinei, s-a reușit să se asigure baza materială pentru elaborarea și asimilarea în fa­bricație a unor produse de înalt nivel tehnic. Organizația de partid care a condus și îndrumat acțiunile pentru promo­varea tehnicii noi, continuă această ac­țiune. Ridicarea nivelului tehnic producției constituie pentru noi o prep­al­cupare principală și permanentă. Fiind și mai consecvenți în aplicarea unor măsuri noi vom putea perfecționa sis­tematic mașinile-unelte, să le ridicăm la nivelul celor similare produse în străinătate. Nr. 5106 Cum vorbim, cum scriem In dorința de a ajuta pe unii cititori ai ziarului nostru, care se interesează de problemele limbii, vom publica la rubrica „Cum vor­bim, cum scriem , un ciclu de articole. In cadrul acestei rubrici vor fi dezbătute diferite probleme, legate de gramatica limbii române actuale, de pronunțarea și scrie­rea corectă. Cititorii care doresc răspunsuri la nedumeririle ce le au în legătură cu limba se pot adresa redacției pentru rubrica amintită. Dezbaterea acestor probleme o vom face cu ajutorul unor cadre de la catedra de limbă și literatură romina de la Facultatea de filo­logie a Institutului pedagogic de ș ani, Timișoara, profesori de limba romina din școlile de cultură generală, studenți și elevi, oameni ai muncii. Necesitatea scrierii și exprimării corecte Partidul clasei muncitoare, condu­­cînd poporul pe drumul luminos al con­struirii posibilități socialismului, a deschis largi maselor de a-și însuși din nesecatele comori ale culturii. In condițiile construirii socialis­mului în țara noastră, în toate dome­niile de activitate se face un perma­nent schimb de experiență, din dorința ca tot ceea ce e nou în muncă să devină pîrghie pentru mersul nostru înainte. In acest permanent și valoros schimb de idei un rol de seamă îl are limba. Lenin a arătat că „limba este cel mai important mijloc de comunicare între oameni“. 1) Pentru ca limba să-și poată înde­plini această sarcină deosebit de im­portantă de a servi ca instrument al schimbului de idei între membrii so­cietății, este necesar să aibă precizie și claritate. Dar nu numai atît: limba trebuie să fie și unitară, adică să fie aceeași și înțeleasă de toți cei care o vorbesc. Pentru a căpăta unitate, pentru a fi precisă și clară, limba națională tre­buie să se conformeze unor norme obli­gatorii pentru toți cei ce o folosesc. Se știe că limba poate fi folosită cu cele două aspecte ale ei: pectarea normelor vorbită și scrisă. Res­nunțare corectă) și ortoepice (de pro­ortografice (de scriere corectă) are ca rezultat corec­titudinea limbii. Normele de vorbire și scriere ale limbii romîne actuale au fost stabilite pe baza limbii literare, care este aspectul cel mai îngrijit al limbii naționale. Se înțelege că numai o limbă co­rectă poate fi precisă și clară, poate servi la comunicarea unor idei valo­roase, care pot fi înțelese cu ușurință o exprimare (orală sau scrisă) plină de gri"a!i nu numai că nu transmite cu ușurință ideile, dar poate crea con­fuzii. De aceea, în anii regimului de­mocrat-popular, se acordă o mare a­­tenție cultivării limbii naționale în publicațiile de specialitate, în presa, 1) V. 1. LENIN, Opere voi. 20, pag. 396. la radio. Niciodată normele limbii noastre literare n-au fost respectate ca astăzi. Este adevărat că unii vorbitori mai au încă unele nelămuriri. Așa, de pildă, unii rostesc și, bineînțeles, scriu greșit: să arat, în loc de: să arăt, iar la persoana a III-a, să arate, în loc de : să arate. In legătură cu verbele la modul con­junctiv,­ timpul prezent, trebuie reținut faptul că ele au, la persoanele I și a II-a aceleași forme ca la indicativ prezent, precedate de conjuncția: să. Se deosebește doar persoana a treia prin terminație (desinența personală), să arate (la indicativ prezent, arată). De asemenea mai sînt nelămuriri asupra pronunțării și scrierii unor neo­logisme (cuvinte noi, împrumutate sau create în limbă). Astfel unii spun: meting (pentru că pînă la adoptarea noilor reguli ortografice, se scria: meeting, ca în limba engleză), în loc de miting, așa cum este , folosit în limba literară. Noile norme ortoepice și ortografice stabilesc că trebuie să scriem și să pronunțăm : combină, nu comb­ină, și combiner, nu combainer. Aceleași norme arată că trebuie să rostim și să scriem: comunism, mar­xism, leninism, socialism, nu cum gre­șit spun sau scriu unii: comunizm, marxizm etc. Chiar și din această sumară enume­rare se desprind o seamă de probleme, care, dacă devin larg cunoscute, vor ajuta la cultivarea limbii. In epoca noastră sînt create, condițiile ca fiecare om al muncii să-și însușească un mi­nim de cunoștințe, peste cele ofe­rite de școală, îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, editat de Institutul de lingvistică din București al Academiei R.P.R., figurează prin­tre volumele care nu trebuie să lip­sească de pe masa de lucru a tuturor celor care iubesc precizia exprimării și vor să se facă bine și clar înțeleși. V. ȘERBAN lector universitar Institutul pedagogic de 5 ani Timișoara Recunoaștere La Teatrul german de stat din Timișoara, din colectivul artis­tic face parte și E. Schaffer. El a interpretat roluri principale în­­ numeroase spectacole. Printre al­tele a jucat în „Hoții“ (Franz Moor) și în „Crîngul de călini“ de A. Korneiciuk (Batura), în „Surorile Boga“ de H. Lovines­­cu, în „Trei generații“ de L. Demetrius și în alte multe spec­tacole. Interpretarea firească, ca­pacitatea de a trăi viața unor personaje diferite, ca structură sufletească, îl impun atenției ca un actor de frunte al colectivu­lui artistic din care face parte. Premiul II pentru interpreta­re, acordat în cadrul „Decadei dramaturgiei originale“, pentru rolul lui Vintilă Gîrțu (din spec­tacolul „Explozie întîrziată“ de Paul Everac, pus în scenă de Dan Radu Ionescu) vine să re­cunoască, într-o întrecere cu al­te 21 de colective teatrale, cali­tățile actoricești ale tînărului ar­tist. Redîndu-l pe Vintilă, el a reu­șit să transmită publicului înflă­cărarea și căldura comunistului, a omului care se dăruie, cu toa­tă viața sa, cauzei clasei munci­toare. Jocul său firesc, plin de spontaneitate, a fost apreciat cum se cuvine la București. Premiul oferit, alături de men­țiunile acordate actorilor Geta Angheluță și Laurențiu Azimioa­ră, de la Teatrul de stat (pentru creațiile lor din „Marele fluviu își adună apele“) confirmă ni­­velul atins de teatrele timișore­ne, calitatea artistică la care ce­le două teatre s-au ridicat. Al VI lea concurs al artiștilor amatori Retrospective și concluzii din raionul Bozovici Cel de-al VI-lea concurs al ar­tiștilor amatori a avut în viața cultural-artistică a regiunii o în­semnătate deosebită: în raionul Bozovici, ca de alt­fel în întreaga regiune, concursul a stimulat noi talente, a determi­nat o orientare mai justă a pro­gramelor, a dus la creșterea nu­merică și calitativă a formațiilor. Au apărut formații noi acolo unde înainte nu existau : Pîrvova, Prili­­p­eț, Bănia, Lăpușnicel etc. Privind retrospectiv prezentarea programelor și urmărind conclu­ziile juriului putem trage unele concluzii interesante. V­orbind des­pre trebuie CORUR a subliniat că atît cel al Ca­sei raionale de cultură din Bo­zovici cit și cel al căminului cul­tural din Bănia au ales bine re­pertoriul. Cîntecul „Republică mă­reață vatră“ a exprimat cu mult avînt dragostea oamenilor muncii față de patria socialistă. Cîntecul „în gospodărie" a constituit un minunat prilej pentru evidențierea superiorității muncii în colectivă, iar „Bade ăl meu) un frumos mo­tiv de folclor nou. Corurile au avut ținută frumoasă și au ciitat­­ cu corect, unele excepții­­ îngrijit și ! Au fost semnalate însă cît­ev­a deficiențe care au­ influențat cali­tatea prezentării.­­Corul din Bozo­vici nu respectă duratele la sfirși­tul unor fraze­­ muzicale și deși acordurile nu sun clare, lipsa a­proape totală de nuanțare face ca, pînă la urmă, interpretarea să de­vină plată. în ce privește corul din Bănia, dirijorul - cu reale calități - tre­buie să insiste mai mult asupra respectării măsurilor, a luării co­recte a tonurilor. Corul, alcătuit aproape numai din tineri, cu voci încă neformate este totuși în plin progres. Numeroși au fost în SOLIȘTII concurs VO­­’­CALI. La alege­rea lor socotim că trebuia mai multă exigență- Gh. Gogan din ^__. Prilipeț, deși are ei o voce mică, ea este frumoasă. Dicțiunea neclară și acompaniamentul slab au dău­nat. O voce de bas plăcută are Nicolae Popescu din Bozovici. Cele două melodii ar fi trebuit cîntate cu un ton mai sus, iar tex­tul mai clar pronunțat. Ceilalți soliști vocali Petru Ciulma și Iu­­liana Unipan din Bozovici - cu voci inegale, cu tendința de disto­­nare și defecte în dicțiune - vor trebui să lucreze serios la înde­părtarea acestor deficiențe. Greșit a procedat: Casa raională de cultură și secția de învățămînt - cultură a sfatului popular raio­nal cînd a admis ca un solist din "’rvova să cînte pe textul Măi Ileană, măi Ileana Și-aseară ți-am dat o palmă Dimineața m-am căit De ce nu te-am omorît (?) Astfel de texte n-au ce căuta în repertoriul soliștilor noștri vocali. Slab s-a prezentat și taraful Ca­sei raionale de cultură. E o for­mație mică, neechilibrată, fără aranjament muzical. De la o casă raională de cultură raională se poate pretinde mai mult. Insuficient pregătite s-au dove­dit și formațiile de fluierași din Șopotul Nou și orchestra de muzi­cuțe din Bănia, deși aceasta din urmă promite, dacă va face mai multe repetiții pentru a atinge ni­velul tehnic de interpretare nece­sar. O notă bună pentru fanfara din Lăpușnicul Mare, formație completă, bine acordată, cu nivel tehnic și de interpretare ridicat, în concurs s-au prezentat două echipe de DAN­SURI POPU­LARE. Cea din Bănia - cu reale posibilități - cu TV dansatori talen­ti­zați și costume frumoase a do­vedit preocupare creatoare, stră­duința de a prezenta jocurile în­tr-o formă cît mai frumoasă. Se uzează totuși prea mult de forma­ția cerc și semicerc. Brîiele au fost executate slab. Și apoi de ce nu se valorifică jocurile locale, ci se cu­leg cele de prin părțile Caransebe­șului ? Vorbind despre echipa Casei de cultură din Bozovici vom sublinia că tinerii au jucat frumos, ușor, lin. Costumele sînt frumoase, iar instructorul a căutat să dezvolte coregrafia în desene variate și artistice. Sînt însă unele corectări ARTISTICE de agitație cea din Rudăria s-a pre- i­­e­­­zentat 1,1­­ decit ce ar trebui făcute, în primul rînd dansul „cu tema nu­ are temă, deci titlul este incorect. Apoi, sor­cotim intermezo-ul cîntat inutil, întrucit scade intensitatea dansu­lui. La fel finalul trebuie întărit prin prelungire și cu unele figuri tehnice. Dintre cele două BRIGĂZI ARTISTICE de din pre­zentat mai bine decit cea din Bo­­.­­ . .­­­zovici, cu texte mai reușite, mai bine alese și mai bine prezentate. Interpreții trebuie să-și învingă însă excesiva timidi­tate. Se recomandă mai multă mișcare, adecvată momentului ex­pus. Ca și de la taraf și echipa de dansuri, publicul a așteptat mai mult de la brigada artistică de agitație a Casei raionale de cul­tură. Pretextele artistice sînt pue­rile, mișcarea stîngace, iar melo­dia „Pavele, Pavele" cu totul ne­potrivită pentru evidențierea frun­tașilor. A plăcut costumația fru­moasă și pitorească. Acestea ar fi - pe scurt - cîteva concluzii desprinse din aprecierile juriului concursului (și care au stat la baza întocmirii articolului de față). Este un merit al Casei raio­nale de cultură că a știut să ridice valoarea fanfarei care în faza re­gională a primit premiul 1. Același interes trebuie depus pentru ridi­carea măiestriei și a celorlalte for­mații. Casa regională a creației popu­lare trebuie să acorde mai mult sprijin activiștilor culturali din raionul Bozovici, la justa orien­tare a activității cultural-artis­­tice, la mobilizarea mai completă a talentelor pentru ca mișcarea cultural-artistică de masă să con­tribuie cu mai multă eficacitate la ridicarea nivelului cultural și a gustului pentru frumos a oameni­lor muncii din raion. PAVEL POM­ ­­ V-­L

Next