Drapelul Roşu, iunie 1961 (Anul 17, nr. 5106-5131)
1961-06-01 / nr. 5106
După o muncă perseverentă a fost o vreme cînd în gospodăria agricolă colectivă „Ialiușkin“ din comuna Lovrin, raionul Sînnicolaul Mare, mărirea sectorului zootehnic proprietate obștească, era privită de unii colectiviști ca o a cincea roată la căruță. Așa se explică faptul de ce în anul 1956, bunăoară, gospodăria avea doar 13 vaci cu lapte și 25 scroafe de prăsilă în vreme ce suprafața ei de teren era de circa 1.000 ha. In schimb exista aici o mare herghelie de cai. Față de sectorul vegetal (care și el în cea mai mare parte se limita la cereale) sectorul zootehnic nu reprezenta pe atunci nici măcar o anexă cît de puțin importantă pentru gospodărie. Așa stînd lucrurile, în 1957, la indicația organelor raionale de partid și de stat, în fața organizației de partid din gospodărie s-a pus o sarcină importantă: aceea de a lămuri pe colectiviști de necesitatea dezvoltării sectorului zootehnic și de însemnătatea economică a acestuia, de a-i determina să lupte pentru mărirea numărului de aniimale, proprietate obștească precum și pentru creșterea producției pe cap de animal. Situația aceasta s-a discutat mai întîi într-o ședință de partid lărgită, la care au fost invitați membrii consiliului de conducere, brigadierii precum și colectiviștii fruntași. Apoi a fost convocată o adunare generală a colectiviștilor — adunare pe care comunistul Francisc Berger, președintele gospodăriei (și nu numai el) o califică de-a dreptul istorică în viața colectivei din Lovrin. Aici s-au purtat discuții aprinse despre dezvoltarea creșterii animalelor proprietate obștească. S-au găsit mulți susținători ai ideii înapoiate a „nerentabilității" creșterii animalelor în G.A.C. Dar argumentele aduse de comuniști, sprijiniți de marea majoritate a colectiviștilor, care înțelegeau rostul dezvoltării creșterii animalelor de producție, au fost convingătoare. — „O gospodărie colectivă fără un puternic sector zootehnic — a spus atunci comunistul Ion Pasca — este tocmai ca o căruță fără o roată. Cu o asemenea căruță, desigur, nu poți merge la drum“. Așa s-a făcut că, de atunci, în urma hotărîrilor luate, la G.A.C. Lovrin sectorul zootehnic a început să crească într-un ritm intens. In urma indicațiilor partidului, date prin Consfătuirea de la Constanța, paralel cu intensificarea creșterii numărului de animale proprietate obștească, colectiviștii din Lovrin, în frunte cu comuniștii, au început să se preocupe de dezvoltarea unei puternice baze furajere și de asigurarea construcțiilor zootehnice. In primăvara anului trecut ei au cultivat 60 ha de porumb pentru siloz De asemenea, au construit silozuri din beton cu capacitatea totală de 120 vagoane precum și alte silozuri simple (gropi în pămînt). In scopul asigurării adăposturilor necesare, ieftine, dar și durabile, organizația de bază a inițiat un schimb de experiență la G.A.C. Va- VIATA DE PARTID Kaș. Acolo au mers mulți colectiviști din Lovrin dintre care nu lipseau cei din echipele de construcții. Ei au văzut la Variaș grajduri multe, bune și ieftine, s-au interesat în amănunt de materialele folosite, de costul lucrărilor, de organizarea muncii etc. Au învățat multe cu acest prilej. Întorși în gospodărie au trecut la aplicarea în practică a celor văzute la Variaș. La sfîrșitul lui 1960, primul an al sesenalului, gospodăria colectivă „Iakușkin“ avea 300 de taurine din care 110 vaci cu lapte și peste 40 de juninci, 70 de scroafe de prăsilă și sute de purcei și porci la îngrășat, o puternică fermă de păsări. Și totuși... In sectorul zootehnic mai erau încă lipsuri. De pildă, producția de lapte pe 1960 n-a putut ajunge decît la 2.000 t pe cap de vacă furajată. Animalele erau cam slabe, se făcea risipă de furaje. In asemenea împrejurări, comuniștii au analizat din nou, într-o adunare de partid problema sectorului zootehnic. A reieșit cu prilej că principala cauză consta acest în faptul că animalele, Fiind împărțite proporțional pe brigăzile de cîmp, nu erau îngrijite corespunzător. Brigadierii de cîmp nu se prea interesau de animale, controlul asupra îngrijitorilor și îndrumarea lor era la nivel scăzut. De asemenea, printre îngrijitorii de animale erau puțini membrii de partid. Se punea deci problema întăririi vieții de organizație în acest sector. Totodată organizația de bază a propus consiliului de conducere al gospodăriei și adunării generale a colectiviștilor să creeze o brigadă zootehnică aparte, numai pentru sectorul respectiv, iar brigăzile de cîmp să fie lăsate să se ocupe de munca cîmpului. Așa s-a și procedat. A fost înființată brigada zootehnică. Funcția de brigadier zootehnic a fost încredințată comunistului Ștefan Schiner, un colectivist destoinic și priceput în ale zootehniei. Producția de lapte pe cap de vacă furajată a început să crească de la o lună la alta. In lunile aprilie - mai a.c. s-a reușit să se obțină cite 12 litri lapte de la fiecare vacă, față de 6—7 litri cît s-au obținut anul trecut. In prezent, G.A.C. Lovrin are în turma obștească 380 taurine din care 160 de vaci cu lapte și numeroase juninci, ce vor intra în producție lunile viitoare. La sfirșitul acestui an, după cum și-au propus colectiviștii, gospodăria trebuie să aibă cel puțin 430 de taurine din care 210 vaci cu lapte. S-a dezvoltat mult și numărul celorlalte specii de animale. Nu de mult, adunarea generală a colectiviștilor, la îndemnul organizației de bază a hotărît să suplimenteze planul de construcții pe acest an. Pentru asigurarea bazei furajere au fost însămînțate în primăvara aceasta suprafețe mari cu porumb pentru siloz. Toate acestea — creșterea rapidă a efectivelor de animale, îndeosebi a vacilor cu lapte și sporirea producției pe cap de animal, asigurarea unei puternice baze furajere și a adăposturilor necesare, sunt urmarea unei munci perseverente, îndelungate, dusă cu multă răbdare și pricepere de comuniștii din gospodăria agricolă colectivă „lakușkin“. 1. NITU « » « » « » « » « 3»« » «», « 3»«r S»« » « »« « 2» « » « » « « » « 2»«» « » « 3> «K » « « » « » « 3»« » « « $ « » « » « * « »>« « 3» » « » « » De la Cabinetul regional de partid Vineri, 2 iunie a.c. orele 17.00, va avea loc pregătirea propagandiștilor de la următoarele forme ale învățămîntului de partid: Statutul P.M.R.ț Curs seral anii I și II ; Bazele marxism-leninismului, anii I și II. »«»«»«»«»«»»«»«»«»*»«»«»«»«»«»«» In preajma seminariilor recapitulative Consultațiile — de un real folos cursanților Pentru a veni în sprijinul cursanților ce se pregătesc în aceste zile pentru seminariile recapitulative la învățămîntul de partid s-au format în oraș și regiune numeroase puncte de consultații. Comitetul de partid nod C.F.R. Timișoara, de pildă, a organizat mai multe consultații pe temele studiate la diferitele forme de învățămînt de partid. Muncitori, ingineri, tehnicieni sînt prezenți la aceste consultații, ascultînd cu atenție explicațiile date de propagandiști. Consultațiile se fac zilnic de către propagandiștii Mihai Grigorescu, Nicolae Ionescu, Adrian Urzică, Maria Doru și alții. Din întrebările puse și din dezbaterile ce au loc se vede un deosebit interes manifestat de cursanți pentru a cunoaște mai mult, mai temeinic fiecare problemă în parte. De asemenea, se vede preocuparea cursanților de a lega fiecare problemă teoretică de viața practică. Acolo unde întîmpină greutăți, propagandistul vine să le explice clar și concis fiecare problemă în parte. Prin atenția și seriozitatea cu care sunt făcute aceste consultații dovedesc că ele sînt de un real folos pentru fiecare cursant parte în vederea seminariilor recapiin tulative ce au loc în aceste zile. (PAVEL POPOVICI) Studiu temeinic Cursanții care în timpul anului au urmat diferitele forme de învățămînt de partid ce s-au desfășurat la U.M.T., în aceste zile se pregătesc Seminariile recapitulative s-au intens. anunțat, ele vor constitui un serios bilanț pentru a se vedea rezultatul unui an de studiu, în rîndul cursanților găsim un însemnat număr de muncitori fruntași ca Alexandru Gergea, Iacob Gîrbea, Alexandru Carp, Grigore Colgea, Gheorghe Gligor și alții. Ei acum studiază temeinic, vin și cer consultații asupra problemelor care nu le sînt clare, încă din timpul anului ei au căutat ca numeroasele cunoștințe obținute la cursuri să le folosească la locul de muncă, iar acum paralel cu studiul ei se străduiesc să obțină și în producție tot mai multe succese. (ION POTORAC). I 1 Pe pe cuprinsul patriei TG. MUREȘ Cetățenii din satele și orașele Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară participă cu însuflețire la acțiunile patriotice de interes obștesc. în acest an peste 200.000 de cetățeni au participat la lucrări de construcții și întreținere a drumurilor, de îmbunătățiri funciare, la plantarea de pomi fructiferi și ornamentali, la crearea de spații verzi. ★ AGNITA Zilele trecute s-a deschis un muzeu raional de istorie. Sînt expuse aoi unelte și obiecte datînd din epocile comunei primitive, sclavagismului și feudalismului. Numeroase tablouri, schițe și planșe înfățișează aspecte ale evoluției sociale, din țara noastră, precum și realizările economice și ale regimului de social-culturale democrație populară. •i BUZĂU inaugurat unde curînd a fost spital modern destinat să acorde asistență medicală muncitorilor ceferiști și familiilor lor. Cu nouă unitate sanitară, această numărul spitalelor din regiune se ridică la 62, din care 27 sunt spitale de întreprindere. Crește rolul și competența organizației de bază Organizația de partid din S.M.T. Gătaia își ridică continuu rolul ei de a conducător politic al întregii activități stațiunii. In acest scop, biroul organizației de bază se ocupă cu răspundere, în primul rînd, de întărirea rîndurilor organizației de partid și de creșterea nivelului politic și ideologic al membrilor și candidaților de partid. De la începutul acestui an, numărul membrilor de partid a sporit cu 9. Noii membri de partid sunt mecanizatori fruntași în producție, oameni care luptă neobosit pentru creșterea producției agricole pe ogoarele gospodăriilor colective deservite, acordînd o atenție deosebită calității lucrărilor și executării lor la timpul optim. La cele două cercuri de învățămînt de partid, care și-au încheiat recent activitatea, au participat, cu regularitate, 40 de membri și candidați de partid. Printre cursanții care au dat cele mai bune răspunsuri se numără tovarășii Ștefan Orgonaș, Gheorghe Lupu, Ion Clintoc, Silviu Lupuț, Iosif Gyömbér, Ștefan Varga și alți mecanizatori fruntași în producție. Una din preocupările biroului organizației este îndrumarea mai îndeaproape a comitetului sindicatului în direcția organizării și conducerii întrecerii socialiste, avînd ca obiectiv principal calitatea lucrărilor agricole. ION BEU corespondent Căi de sporire a producției de lapte (Urmare din pag. l-a) Aci pășunatul se face rațional, pe parcele, pe întreaga perioadă de pășunat. Acum, animalele gospodăriei sînt scoase deja pe pășune. Pentru perioada secetoasă de vară și zilele cînd, datorită timpului nefavorabil animalele nu pot pășuna, li s-a asigurat o suprafață de 30 hectare de borceag. Furajele fibroasele sînt asigurate din suprafața de 180 hectare leguminoase și 380 hectare de finețe naturale. O a treia problemă și de care este strîns legată buna desfășurare a întregii activități din sectoarele zootehnic este cointeresarea lucrătorilor din acest sector în respectarea tuturor regulilor zootehnice. Această problemă a fost aplicată la gospodăria colectivă din Vinga, prin retribuirea muncii după producția obținută. La gospodăria colectivă din Vinga o mulgătoare și un îngrijitor au în primire un lot de 15 vaci. Pentru ca ambii să fie cointeresați în sporirea producției sînt retribuiți în funcție de aceasta. Mulgătoarei i se acordă pentru fiecare hectolitru de lapte muls cîte 1,5 zile-muncă, iar îngrijitorului, pe lîngă cele 0,84 zilemuncă pe zi, ce-i revin pentru îngrijirea animalelor i se mai atribuie pentru fiecare zi lapte încă cîte 0,45 zile-muncă. De asemenea, pentru fiecare vițel crescut pînă la 6 săptămâni îngrijtorul mai primește cîte 8 zile-muncă. La această gospodărie fiecare mulgătoare are un caiet în care își notează realizările zilnice pe cap de vacă și lot. Brigadierul ține de asemenea evidența muncii prestate de fiecare membru al brigăzii. Pentru a se urmări și procentul de grăsime din lapte, verificarea acestuia se face tot la 5 zile pe fiecare lot și lunar pe cap de vacă. Drept rezultat al aplicării acestor măsuri gospodăria colectivă din Vinga și-a creat un nucleu de 24 vaci, care urmează a fi înscrise în registrul genealogic regional. Producțiile de lapte au sporit: De la începutul anului și pînă la 28 aprilie s-a realizat, pe gospodărie, o producție medie pe cap de vacă furajată de 1.004 litri Așadar producția propusă de 3.500 litri pe cap de vacă furajată va putea fi realizată. Experiența bună a gospodăriei colective din Vinga este bine să fie preluată și de celelalte gospodării agricole colective crescătoare de animale, ea ducînd la crearea unor nuclee de animale cu productivitate sporită, la creșterea producției pe can de animal, la întărirea economică a gospodăriilor colective respective. DRAPELUL ROȘU I Cu o mare precizie, lăcătușul I . Ioan Kromenberger prelucreaz _ Ită piesele ce-i sunt repartizate. | Ä Calitatea superioară a piese IT , a ^ lor prelucrate de el a făcut ca ^ [ acum să se numere printre la §▼ 1 cătușii fruntași ai întreprinde- vi rit „6 Martie" din Timișoara. 8î » I4 Drum deschis tehnicii noi (Urmare din pag. la) deosebit de valoroase au fost organizate la întreprinderea „Steagul Roșu“ de la Brașov, Fabrica de scule Rîșnov și uzina „I.C. Frimu“ Sinaia. In urma sintetizării problemelor însușite, participanții au elaborat un plan de măsuri tehnico-organizatorice care cuprinde 80 teme care s-au inclus în planul de lucru pe anul 1961 al întreprinderii. Printre acestea se pot aminti: instalație de șablaj, diferite dispozitive utilizate la instalația de călire prin C.I.F. și altele. O altă formă de calificare este îndrumarea directă, ajutorul concret. Muncitorii tineri, nou angajați, sînt repartizați pe lîngă cei cu o înaltă calificare și astfel ei au posibilitatea ca în cel mai scurt timp să-și însușească cunoștințele practice din meseria respectivă. Pe de altă parte în cadrul cabinetului tehnic se acordă consultații tehnice pentru completarea cunoștințelor teoretice. De asemenea, s-a organizat un curs de minim tehnic pentru 70 de muncitori. Nu este lipsit de importanță nici faptul că 40 de salariați din întreprindere își completează studiile la școlile medii, iar un număr de 23 salariați sînt înscriși la diferite facultăți ale institutelor politehnice din țară. Paralel cu preocuparea pentru ridicarea continuă a calificării muncitorilor, există o grijă permanentă și pentru ridicarea nivelului profesional al cadrelor tehnico-inginerești. In acest scop s-au elaborat diferite teme tehnice pentru a fi rezolvate. Aceste teme se referă la aplicarea și introducerea tehnicii noi contribuind prin aceasta la îmbunătățirea procesului de producție. In acest sens au fost întocmite pînă în prezent 26 de lucrări tehnico-științifice și studii care urmează a fi aplicate și comunicate în cadrul sesiunilor tehnico-științifice organizate de cercul A.S.I.T. Au fost studiate de exemplu prelucrarea roților dințate prin șveruire și tratament prin C.I.F., producerea unui aparat pentru determinarea tensiunilor interne în piesele turnate. S-a făcut studiul broșării danturilor și altele. Datorită ridicării continue a calificarii colectivului de muncă al uzinei, s-a reușit să se asigure baza materială pentru elaborarea și asimilarea în fabricație a unor produse de înalt nivel tehnic. Organizația de partid care a condus și îndrumat acțiunile pentru promovarea tehnicii noi, continuă această acțiune. Ridicarea nivelului tehnic producției constituie pentru noi o prepalcupare principală și permanentă. Fiind și mai consecvenți în aplicarea unor măsuri noi vom putea perfecționa sistematic mașinile-unelte, să le ridicăm la nivelul celor similare produse în străinătate. Nr. 5106 Cum vorbim, cum scriem In dorința de a ajuta pe unii cititori ai ziarului nostru, care se interesează de problemele limbii, vom publica la rubrica „Cum vorbim, cum scriem , un ciclu de articole. In cadrul acestei rubrici vor fi dezbătute diferite probleme, legate de gramatica limbii române actuale, de pronunțarea și scrierea corectă. Cititorii care doresc răspunsuri la nedumeririle ce le au în legătură cu limba se pot adresa redacției pentru rubrica amintită. Dezbaterea acestor probleme o vom face cu ajutorul unor cadre de la catedra de limbă și literatură romina de la Facultatea de filologie a Institutului pedagogic de ș ani, Timișoara, profesori de limba romina din școlile de cultură generală, studenți și elevi, oameni ai muncii. Necesitatea scrierii și exprimării corecte Partidul clasei muncitoare, conducînd poporul pe drumul luminos al construirii posibilități socialismului, a deschis largi maselor de a-și însuși din nesecatele comori ale culturii. In condițiile construirii socialismului în țara noastră, în toate domeniile de activitate se face un permanent schimb de experiență, din dorința ca tot ceea ce e nou în muncă să devină pîrghie pentru mersul nostru înainte. In acest permanent și valoros schimb de idei un rol de seamă îl are limba. Lenin a arătat că „limba este cel mai important mijloc de comunicare între oameni“. 1) Pentru ca limba să-și poată îndeplini această sarcină deosebit de importantă de a servi ca instrument al schimbului de idei între membrii societății, este necesar să aibă precizie și claritate. Dar nu numai atît: limba trebuie să fie și unitară, adică să fie aceeași și înțeleasă de toți cei care o vorbesc. Pentru a căpăta unitate, pentru a fi precisă și clară, limba națională trebuie să se conformeze unor norme obligatorii pentru toți cei ce o folosesc. Se știe că limba poate fi folosită cu cele două aspecte ale ei: pectarea normelor vorbită și scrisă. Resnunțare corectă) și ortoepice (de proortografice (de scriere corectă) are ca rezultat corectitudinea limbii. Normele de vorbire și scriere ale limbii romîne actuale au fost stabilite pe baza limbii literare, care este aspectul cel mai îngrijit al limbii naționale. Se înțelege că numai o limbă corectă poate fi precisă și clară, poate servi la comunicarea unor idei valoroase, care pot fi înțelese cu ușurință o exprimare (orală sau scrisă) plină de gri"a!i nu numai că nu transmite cu ușurință ideile, dar poate crea confuzii. De aceea, în anii regimului democrat-popular, se acordă o mare atenție cultivării limbii naționale în publicațiile de specialitate, în presa, 1) V. 1. LENIN, Opere voi. 20, pag. 396. la radio. Niciodată normele limbii noastre literare n-au fost respectate ca astăzi. Este adevărat că unii vorbitori mai au încă unele nelămuriri. Așa, de pildă, unii rostesc și, bineînțeles, scriu greșit: să arat, în loc de: să arăt, iar la persoana a III-a, să arate, în loc de : să arate. In legătură cu verbele la modul conjunctiv, timpul prezent, trebuie reținut faptul că ele au, la persoanele I și a II-a aceleași forme ca la indicativ prezent, precedate de conjuncția: să. Se deosebește doar persoana a treia prin terminație (desinența personală), să arate (la indicativ prezent, arată). De asemenea mai sînt nelămuriri asupra pronunțării și scrierii unor neologisme (cuvinte noi, împrumutate sau create în limbă). Astfel unii spun: meting (pentru că pînă la adoptarea noilor reguli ortografice, se scria: meeting, ca în limba engleză), în loc de miting, așa cum este , folosit în limba literară. Noile norme ortoepice și ortografice stabilesc că trebuie să scriem și să pronunțăm : combină, nu combină, și combiner, nu combainer. Aceleași norme arată că trebuie să rostim și să scriem: comunism, marxism, leninism, socialism, nu cum greșit spun sau scriu unii: comunizm, marxizm etc. Chiar și din această sumară enumerare se desprind o seamă de probleme, care, dacă devin larg cunoscute, vor ajuta la cultivarea limbii. In epoca noastră sînt create, condițiile ca fiecare om al muncii să-și însușească un minim de cunoștințe, peste cele oferite de școală, îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, editat de Institutul de lingvistică din București al Academiei R.P.R., figurează printre volumele care nu trebuie să lipsească de pe masa de lucru a tuturor celor care iubesc precizia exprimării și vor să se facă bine și clar înțeleși. V. ȘERBAN lector universitar Institutul pedagogic de 5 ani Timișoara Recunoaștere La Teatrul german de stat din Timișoara, din colectivul artistic face parte și E. Schaffer. El a interpretat roluri principale în numeroase spectacole. Printre altele a jucat în „Hoții“ (Franz Moor) și în „Crîngul de călini“ de A. Korneiciuk (Batura), în „Surorile Boga“ de H. Lovinescu, în „Trei generații“ de L. Demetrius și în alte multe spectacole. Interpretarea firească, capacitatea de a trăi viața unor personaje diferite, ca structură sufletească, îl impun atenției ca un actor de frunte al colectivului artistic din care face parte. Premiul II pentru interpretare, acordat în cadrul „Decadei dramaturgiei originale“, pentru rolul lui Vintilă Gîrțu (din spectacolul „Explozie întîrziată“ de Paul Everac, pus în scenă de Dan Radu Ionescu) vine să recunoască, într-o întrecere cu alte 21 de colective teatrale, calitățile actoricești ale tînărului artist. Redîndu-l pe Vintilă, el a reușit să transmită publicului înflăcărarea și căldura comunistului, a omului care se dăruie, cu toată viața sa, cauzei clasei muncitoare. Jocul său firesc, plin de spontaneitate, a fost apreciat cum se cuvine la București. Premiul oferit, alături de mențiunile acordate actorilor Geta Angheluță și Laurențiu Azimioară, de la Teatrul de stat (pentru creațiile lor din „Marele fluviu își adună apele“) confirmă nivelul atins de teatrele timișorene, calitatea artistică la care cele două teatre s-au ridicat. Al VI lea concurs al artiștilor amatori Retrospective și concluzii din raionul Bozovici Cel de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori a avut în viața cultural-artistică a regiunii o însemnătate deosebită: în raionul Bozovici, ca de altfel în întreaga regiune, concursul a stimulat noi talente, a determinat o orientare mai justă a programelor, a dus la creșterea numerică și calitativă a formațiilor. Au apărut formații noi acolo unde înainte nu existau : Pîrvova, Prilipeț, Bănia, Lăpușnicel etc. Privind retrospectiv prezentarea programelor și urmărind concluziile juriului putem trage unele concluzii interesante. Vorbind despre trebuie CORUR a subliniat că atît cel al Casei raionale de cultură din Bozovici cit și cel al căminului cultural din Bănia au ales bine repertoriul. Cîntecul „Republică măreață vatră“ a exprimat cu mult avînt dragostea oamenilor muncii față de patria socialistă. Cîntecul „în gospodărie" a constituit un minunat prilej pentru evidențierea superiorității muncii în colectivă, iar „Bade ăl meu) un frumos motiv de folclor nou. Corurile au avut ținută frumoasă și au ciitat cu corect, unele excepții îngrijit și ! Au fost semnalate însă cîteva deficiențe care au influențat calitatea prezentării.Corul din Bozovici nu respectă duratele la sfirșitul unor fraze muzicale și deși acordurile nu sun clare, lipsa aproape totală de nuanțare face ca, pînă la urmă, interpretarea să devină plată. în ce privește corul din Bănia, dirijorul - cu reale calități - trebuie să insiste mai mult asupra respectării măsurilor, a luării corecte a tonurilor. Corul, alcătuit aproape numai din tineri, cu voci încă neformate este totuși în plin progres. Numeroși au fost în SOLIȘTII concurs VO’CALI. La alegerea lor socotim că trebuia mai multă exigență- Gh. Gogan din ^__. Prilipeț, deși are ei o voce mică, ea este frumoasă. Dicțiunea neclară și acompaniamentul slab au dăunat. O voce de bas plăcută are Nicolae Popescu din Bozovici. Cele două melodii ar fi trebuit cîntate cu un ton mai sus, iar textul mai clar pronunțat. Ceilalți soliști vocali Petru Ciulma și Iuliana Unipan din Bozovici - cu voci inegale, cu tendința de distonare și defecte în dicțiune - vor trebui să lucreze serios la îndepărtarea acestor deficiențe. Greșit a procedat: Casa raională de cultură și secția de învățămînt - cultură a sfatului popular raional cînd a admis ca un solist din "’rvova să cînte pe textul Măi Ileană, măi Ileana Și-aseară ți-am dat o palmă Dimineața m-am căit De ce nu te-am omorît (?) Astfel de texte n-au ce căuta în repertoriul soliștilor noștri vocali. Slab s-a prezentat și taraful Casei raionale de cultură. E o formație mică, neechilibrată, fără aranjament muzical. De la o casă raională de cultură raională se poate pretinde mai mult. Insuficient pregătite s-au dovedit și formațiile de fluierași din Șopotul Nou și orchestra de muzicuțe din Bănia, deși aceasta din urmă promite, dacă va face mai multe repetiții pentru a atinge nivelul tehnic de interpretare necesar. O notă bună pentru fanfara din Lăpușnicul Mare, formație completă, bine acordată, cu nivel tehnic și de interpretare ridicat, în concurs s-au prezentat două echipe de DANSURI POPULARE. Cea din Bănia - cu reale posibilități - cu TV dansatori talentizați și costume frumoase a dovedit preocupare creatoare, străduința de a prezenta jocurile într-o formă cît mai frumoasă. Se uzează totuși prea mult de formația cerc și semicerc. Brîiele au fost executate slab. Și apoi de ce nu se valorifică jocurile locale, ci se culeg cele de prin părțile Caransebeșului ? Vorbind despre echipa Casei de cultură din Bozovici vom sublinia că tinerii au jucat frumos, ușor, lin. Costumele sînt frumoase, iar instructorul a căutat să dezvolte coregrafia în desene variate și artistice. Sînt însă unele corectări ARTISTICE de agitație cea din Rudăria s-a pre- iezentat 1,1 decit ce ar trebui făcute, în primul rînd dansul „cu tema nu are temă, deci titlul este incorect. Apoi, sorcotim intermezo-ul cîntat inutil, întrucit scade intensitatea dansului. La fel finalul trebuie întărit prin prelungire și cu unele figuri tehnice. Dintre cele două BRIGĂZI ARTISTICE de din prezentat mai bine decit cea din Bo. . .zovici, cu texte mai reușite, mai bine alese și mai bine prezentate. Interpreții trebuie să-și învingă însă excesiva timiditate. Se recomandă mai multă mișcare, adecvată momentului expus. Ca și de la taraf și echipa de dansuri, publicul a așteptat mai mult de la brigada artistică de agitație a Casei raionale de cultură. Pretextele artistice sînt puerile, mișcarea stîngace, iar melodia „Pavele, Pavele" cu totul nepotrivită pentru evidențierea fruntașilor. A plăcut costumația frumoasă și pitorească. Acestea ar fi - pe scurt - cîteva concluzii desprinse din aprecierile juriului concursului (și care au stat la baza întocmirii articolului de față). Este un merit al Casei raionale de cultură că a știut să ridice valoarea fanfarei care în faza regională a primit premiul 1. Același interes trebuie depus pentru ridicarea măiestriei și a celorlalte formații. Casa regională a creației populare trebuie să acorde mai mult sprijin activiștilor culturali din raionul Bozovici, la justa orientare a activității cultural-artistice, la mobilizarea mai completă a talentelor pentru ca mișcarea cultural-artistică de masă să contribuie cu mai multă eficacitate la ridicarea nivelului cultural și a gustului pentru frumos a oamenilor muncii din raion. PAVEL POM V-L