Drapelul Roşu, august 1961 (Anul 17, nr. 5158-5183)

1961-08-01 / nr. 5158

VIAȚA DE PARTID nuntă CONCRETA CU OAMENII CHEIA SUCCESELOR Prin rezultatele­ economice mereu mai bune pe care le obține, gospo­dăria agricolă de stat din Variaș a devenit în ultimii ani binecunoscută în regiunea­ noastră. An de an ea în­cheie bilanțul cu beneficii de milioane lei, livrînd statului peste plan canti­tăți mari de grîu, porumb, carne, lapte și alte produse agro-ali­men­tare. Pe lîngă cele 2.500 ha de teren arabil de pe care obține anual pînă la 1.000 de vagoane de cereale și alte produse vegetale, gospodăria are un puternic sector zootehnic: sute de vaci cu lapte și mii de porci la în­grășat. În primul semestru al acestui an gospodăria a livrat statului peste 6.400 de porci grași, depășind simțitor planul producției de carne pe această perioadă. De asemenea în primele șase luni și jumătate ale acestui an producția medie de lapte pe vacă furajată a ajuns la peste 2.400 litri. Aceasta constituie o dovadă că îngrijitorii­ mulgători de aici vor pu­tea depăși cu mult producția de 4.000 litri lapte pe cap de vacă fu­rajată, ci­ prevede planul anual de producție al gospodăriei. În obținerea acestor succese, rolul hotărîtor îl are organizația de partid, care își îndeplinește cu cinste rolul de conducător politic în întreaga ac­tivitate a gospodăriei. Tov. Ilie Gîrdan, organizatorul de partid al gospodăriei, un om tînăr în ultimele 6 luni de zile, această organizație de bază a primit în rîn­­durile membrilor de partid 5 tova­răși, iar în rîndurile candidaților alți 3. Aceștia sînt muncitori și tehnicieni destoinici, tractoriști, îngrijitori de animale, oameni fruntași în produc­ție, care au dovedit prin fapte că sînt demni de înaltul titlu de comu­nist. Printre cei primiți în partid se numără și Nicolae Landwirz, șeful unei brigăzi de mecanizare completă, care a reușit să obțină de pe terenu­rile lucrate producții mari de grîu și porumb la un preț de cost scăzut. Despre tînărul tractorist Dumitru Sirlea, care a devenit nu demult can­didat de partid, se pot spune multe cuvinte de laudă. E un exemplu bun în activitatea pe care o desfă­șoară pe linie de producție organi­zația noastră de bază nu se limitează numai la munca membrilor și can­didaților de partid - ne, spune tov. Ilie Gîrdan, organizatorul de partid. Organizația de bază, biroul ei acordă o mare atenție muncii cu activul fără de partid, îndrumării U.T.M. și a celei sindicale, organizației îmbună­tățirii continue a activității agitatori­lor. Activul fără de partid, organiza­ția U.T.M. colectivul de agitatori constituie forțe pe care se sprijină cu încredere organizația de partid. în activul fără de partid, care numără 21 de tovarăși, au fost atrași munci­care muncește cu pasiune pentru a-și îndeplini sarcina ce i s-a încredințat, a știut și a reușit, în bună măsură, să ridice întreaga activitate a orga­nizației de bază al cărei secretar este, la nivelul sarcinilor actuale trasate de Congresul al III-lea al partidului Comuniștii—in sectoarele principale ale producției Organizația de bază din G.A.S. Variaș numără în prezent 22 de mem­bri și 11 candidați de partid. Comu­niștii sunt fruntași în producție, exem­ple personale în muncă înflăcărați în lupta pentru și agitatori­sirea planului de producție. îndepli­ni sunt prezenți în toate sectoarele cheie ale producției. Organizația de bază îndrumată și ajutată de comitetul raional de partid a acordat o grijă deosebită creșterii și întăririi continue a rîndurilor ei, și în același timp jostei repartizări a membrilor și candidaților de partid în brigăzi de tractoare, la fermele zootehnice, acolo unde se hotărăște soarta producției. Bunăoară, în secto­rul mecanic muncesc acum 8 membri și candidați de partid, iar în sectorul zootehnic 9 membri și candidați. A­­proape în fiecare brigadă de mecani­zare completă sau brigadă zootehni­că muncesc cîte 1-2 membri și candi­dați de partid­ în muncă pentru ceilalți mecanizatori și un bun agitator în brigadă pentru executarea la timp și de bună cali­tate a lucrărilor. La fel, muncitoarea Ana Fîșcu care, de asemenea, a fost primită de curînd în rîndul candida­ților de partid, este de mulți ani fruntașă în producție. Ea muncește în gospodărie ca îngrijitoare-mulgă­­toare încă din 1952 și a obținut an de an producții sporite de lapte de la toate vacile din lotul pe care îl are în primire. Tovarășa Fîșcu a împăr­tășit cu drag celorlalte mulgătoare metodele ei de muncă în obținerea de producții mari de lapte. Cu ase­menea cadre se întăresc continuu rîn­durile organizației. tori și tehnicieni fruntași, oameni care sprijină prin munca lor organizația de bază și sunt alături de comuniști în lupta pentru realizarea sarcinilor trasate de partid. Printre ei se află Gheorghe Diaconu tractorist, Ion Onoiu, Floarea Găvruț și Ion Arde­­leanu, îngrijitori de animale. Biroul organizației de bază se ocupă cu răspundere de activul fără de partid. Lunar se țin în fața lor expuneri pe teme politice și economice legate de sarcinile concrete ale gospodăriei. De asemenea, ei sunt invitați la adunările deschise ale organizației de partid unde își spun părerea în rezolvarea anumitor probleme economice. Tova­rășii din activul fără de partid, pre­cum și cei 23 de utemiști care muncesc aici sunt repartizați, ca și col­uniștii, proporțional în sectoarele pr.. .ipale de producție ale gospodăriei. Un rol de seamă în desfășurarea muncii politice îl are colectivul de agitatori format din aproape 40 de tovarăși, membri și candidați de partid, utemiști, tovarăși din activul fără partid. Dreptul de control exercitat cu competență Acum cîteva săptămîni, adică înainte de a începe campania de re­coltare a păioaselor, inginerul șef al gospodăriei, tov. Ion Agea a prezen­tat în fața organizației raport asupra lucrărilor de bază u­ de întreți­nere a culturilor prășitoare și a pre­gătirilor pentru strîngerea recoltei de grîu. Cu acest prilej comuniștii nu au fost simpli auditori. Ei au luat cuvîntul, au criticat lipsurile, au ară­tat ce mai trebuie să facă inginerul șef și conducerea gospodăriei, pentru a asigura­ executarea la timp a tutu­ror lucrărilor. în alte ședințe ținute anterior, au prezentat rapoarte de ac­tivitate în fața organizației de partid, directorul gospodăriei, precum și unii șefi de servicii și brigadieri. Prin a­­semenea ședințe, ca și prin repartiza­rea de sarcini concrete comuniștilor din conducerea gospodăriei și contro­lul biroului asupra felului cum ei și le duc la îndeplinire, organizația de partid contribuie la întărirea răspun­derii acestora în muncă, își exercită sistematic și cu competență dreptul ei de control asupra conducerii ad­ministrative. Felul cum muncește organizația de bază din G.A.S. Variaș este un exem­plu pentru multe organizații de bază din G.A.S. care, așa cum a subliniat recenta plenară a C.C. al P.M.R. tre­buie să-și îndeplinească pe deplin rolul de conducător politic în întrea­ga activitate a unităților agricole so­cialiste. I. NITU Cei mai buni muncitori primiți candidați și membri de partid Forțe puternice folosite în mod chibzuit Cu simt de buni gospodari Colectivul de ingineri, proiectanți și tehnologi de la întreprinderea „E­­lectromotor“ Timișoara se preocupă cu simț de buni gospodari de eco­nomisirea metalului. Colectivul a fă­cut propuneri judicioase pe care muncitorii de aici le aplică cu succes. Prin subțierea pereților carcasei mo­torului s-au obținut însemnate eco­nomii de fontă. Aplicarea sistemului de bobinaj cu bobine concentrice a permis reducerea consumului de cu­pru. O altă cale de realizare a eco­nomiilor la metale o constituie meto­da croirilor combinate la table. Aplicarea unor astfel de metode a permis realizarea, în semestrul I, a unor importante economii la metale de 35.359 kg fontă, 31.447 kg laminate, din care 12.410 kg tablă silicioasă. La realizarea acestor economii au depus un interes deosebit bobinatorii Pera Novacovici, Olga Vișan, Mar­gareta Rașovan. O contribuție demnă de remarcat au adus și numeroși ino­vatori. De pildă, ing. Ștefan Moraru, printr-o inovație realizată aduce economie de fontă în valoare aute- o calculată de 39.481 lei. Ing. ARCADIE SIRBU întreprinderea „Electromotor“ Timișoara Zi­le de vacanță Vin. Cimix Im ds. pi Pentru ca pionierii și școlarii să cunoască localitățile industriale din raion și frumusețile lui, Școala de 4 ani din satul Lușca, raionul Moldova Nouă, a organizat nu de mult excursie la Fabrica de cherestea din­­ Drencova și la mina Cozla, îmbrăcați în haine de sărbătoare, ei s-au adunat dis-de-dimineață în curtea școlii. Cu toții erau bucuroși că pleacă în excursie. A sosit și ca­mionul gospodăriei colective cu care urma să plecăm. Pe tot parcursul, ei au primit explicații în legătură cu satele prin care au trecut și asupra localităților mai de seamă. Nu departe de Coronini, elevii au putut observa stînca de piatră din apa Dunării „Baba-Caia“ și vapoarele care treceau in susul și în josul Du­nării. Trecînd prin comunele Liub­­cova și Berzasca, am ajuns în micu­țul și pitorescul port Drencova. Aici am vizitat Fabrica de cherestea. La poarta fabricii, am fost întâmpinați de președintele Sfatului popular din Berzasca. Apoi secretarul organiza­ției de partid­, Vasile Ieremiei ne-a condus la rampa de descărcare buștenilor și la depozitul de selecțio­a­nare a lor. Tovarășul Filip Radovan, șeful secției, ne-a explicat despre munca de introducere a buștenilor in hală și despre retezarea lor care a­­cum se face mecanizat, întreaga ope­rație fiind asigurată de doi oameni. De aici am trecut în subsolul halei de gatere și în secția „Hala de ma­șini“, unde inginerul I. Benea ne-a arătat practic cum se pun în funcție gaterele, circularele, camerele de a­­burit, ne-a explicat producerea cu­rentului pentru motoarele electrice și iluminatul public. de în continuare am vizitat camerele aburit materialul de unde aces­ta merge la rampa de descărcare și sortare, apoi se repartizează pen­tru conservare pe clase și dimensiuni, tot mecanic. Tot aici se face recepțio­­narea materialului și se expediază în baza comenzilor solicitate. La Cozla am fost întîmpinați de tov. Nicolae Tudor, secretarul orga­nizației de partid, iar tov. ing. V. Cosma ne-a însoțit în vizita noastră. Apoi în sunetele goarnelor și bătaia tobelor ne-am întîlnit cu pionierii, din Cozla. Pionierii noștri și cei din Cozla au purtat discuții despre succe­sele din timpul anului școlar, des­pre viața pionierească. Tov. Cosma ne-a explicat despre condițiile noi tot mai bune de lucru în mină ca­re acum este electrificată și mecanizată. Excursia a constituit pentru elevii și școlarii noștri, un bun prilej de cunoaștere a celor două întreprinderi din raion, a localităților din jurul satului, acumularea de noi cunoștințe folositoare despre viața raionului. DUMITRU PETROVICI directorul școlii de 4 ani, Lușca ...in parcul de lemne situat în sta­ția C.F.R. Topleț s-ar asigura ilumi­natul pe timpul nopții. Dar fiind volumul mare de material lemnos din împrejurimi, a fost necesar ca să fie organizate și echipe de lucru pe tim­pul nopții. Din lipsă de lumină (deși curent electric există aci) productivi­tatea muncii este scăzută. Aceasta fără a mai arăta că munca în bezna nopții mai prezintă și alte neajunsuri iar ...la centrul de distribuirea plinii din Topleț, raionul Orșova, s-ar dis­tribui pîine și în orele de după-a­miază. Actualul orar al centrului este în total dezacord cu programul uzinei metalurgice din localitate. De pildă, pîinea se distribuie aici numai dimineața, adică tocmai atunci cin­d majoritatea muncitorilor și tehnicie­nilor se află în uzină. Este ușor de hnteles ce se întîmplă în acest caz, ori rămîi fără pîine, on trebuie să pierzi ore de muncă din producție pentru a-ți cumpăra pâine pentru a doua zi. V. Z AV­A DA lăcătuș •® 0**0**0**0**0**0**0**0*,0***0*0**0**0**0*' DRAPELUL ROȘU De pe ogoare ACTIVITATE INTENSA Pe ogoarele G.A.S. Recaș se lu­crează de zor la eliberarea terenului de paiele rămase în urma recoltării cerealelor. Pînă acum s-au balotat și transportat paiele de pe 351 ha. Pe terenurile eliberate se lucrează de zor la efectuarea arăturilor a­­dînci de vară. Pînă la 27 iulie s-au făcut alături pe 283 ha. Gospodăria posedă o suprafață de 228 ha porumb în cultură irigată. Se mai irigă de asemenea și 28 ha de lucerna și trifoi. La cultura de po­rumb s-a făcut cel de-al doilea irigat. IN SPRIJINUL BAZEI DE RECEPȚIE Tinerii de la întreprinderea I.P.R.O.F.I.L.­Deta (secția placaj) au venit în ajutorul bazei de recepție din localitate la lopătatul griului. Zi­lele trecute 25 tineri au lopătat mai mult de 100 tone grîu. Un aport deosebit la această lu­crare l-au adus tinerii Elena Wicht­­ner, Zelma Szöcs și alții. EREMIA CRAIU PRIMA PE BAZA DE RECEPȚIE Gospodăria colectivă din satul Blajova a livrat bazei de recepție din Buziaș întreaga cantitate de grîu contractată cu statul (65.000 kg). Gos­podăria este prima pe baza de recep­ție la îndeplinirea obligațiunilor con­­tactuale, în muncile de livrare a cerealelor contractate s-au evidențiat colecti­viștii Ion Raia, Moise, I. Popovici Gh. Tormai, N. și șoferul N. Nicolau. NICOLAE STAN corespondent ★ CONDIȚIONEAZĂ SEMINȚELE Colectiviștii din Șemlac, raionul Arad au început deja condiționatul semințelor de grîu necesare viitoa­rei recolte. Paralel cu condiționatul semințelor se desfășoară și lucrările de pregăti­te a terenului pentru semănat. T. PASCU âI FRUNTAȘII COLECTIVEI Colectiviștii din Omorul Mic au terminat în ziua de 27 iulie a.c. tre­ieratul griului. O dată cu treierișul ei au livrat bazei de recepție griul contractat cu statul. Cei mai harnici la muncile de treieriș s-au dovedit a fi colectiviștii Ștefan Soghi, Rozina Meisner, Eva Hornung și Ana Maier. ȘTEFAN MAIOROVICI corespondent Mașini noi la U.C.M.M.A. Bocșa Unul din factorii hotăritori care contribuie la ridicarea productivității îl constituie introducerea în produc­ție a unor mașini și utilaje moderne. Astfel, uzina noastră a fost înzestra­tă în ultimul timp cu o serie de uti­laje și mașini de înaltă productivi­tate fabricate în țară. Cele 6 strunguri primite de la uzi­nele „Iosif Rangheț“ Arad, mașina de frezat universală de la Uzinele metalice Cugir sau sepingul de la uzinele „înfrățirea“ Oradea sunt nu­mai cîteva exemple de mașini cu înaltă productivitate care ridică nive­lul tehnic al producției. Pe lîngă a­ceste utilaje, uzina a mai fost dotată cu mașini de calculat și găurit, po­­lizoare și grupuri de sudură electrică. De cîte ori sosesc mașini noi, echi­pele de muncitori depun mult suflet la montarea și îngrijirea lor. Echipele de lăcătuși montori din cadrul serviciului mecanic șef, con­duse de comuniștii Ioan Hertz, Gheorghe Tismănariu și alții, au lu­crat și lucrează întotdeauna cu entu­ziasm la montarea unor asemenea mașini. ION ROTARESCU lăcătuș U.C.M.M.A. Bocșa # Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“.­­ ÎN FOTO : Pregătirea noilor manuale școlare, (foto Agerpres% § -w Nr. 5158 Äportul brigăzilor științifice la munca cultural-educativă de masă în una din duminicile trecute, din fața sediului filialei din Timișoara a Societății pentru răspîndirea științei și culturii au pornit spre cele mai în­depărtate colțuri ale regiunii patru microbuze. Călătorii, membrii celor patru brigăzi științifice din oraș, pro­fesori, oameni de știință, ingineri, medici, juriști și activiști pe tărîm ob­ștesc care plecau pe teren. După câ­­teva ceasuri de drumeție, una din brigăzi s-a oprit în satul Cărbunari din raionul Moldova Nouă, alta în satul Rudăria din raionul Bozovici, cealaltă a poposit la Bichigi în ra­ionul Făget. A patra brigadă a mers la Liebling din raionul Deta, în localitățile în care s-au prezen­tat brigăzile științifice, au fost pri­mite cu dragoste de către oamenii muncii dornici să afle cît mai multe lucruri noi din diferite domenii. N-au fost nici puține și nici lipsite de interes întrebările puse de sătenii din Cărbunari și Rudăria, de cei din Bichigi și Liebling membrilor bri­găzilor științifice. Pe mulți din ei i-au interesat probleme pe marginea Ra­portului tovarășului Gh. Gheorghiu- Dej, ținut la recenta Plenară a C.C. al P.M.R. asupra mersului îndepli­nirii Directivelor Congresului al III- lea al partidului privind construirea socialismului la sate și dezvoltarea a­­griculturii , metodele ce trebuie fo­losite pentru ridicarea fertilității so­lului, dezvoltarea pomiculturii și a sectorului zootehnic, combaterea dău­nătorilor și multe altele. Unii au voit să afle cum s-a format oămîntul, dacă mai există viață și pe alte pla­nete, alții au vrut să știe cum pot fi prevenite anumite boli, iar alții s-au documentat asupra unor proble­me ale vieții internaționale. Au fost puse întrebări care de care mai in­teresante. Membrii brigăzilor științi­fice au răspuns și au dat explicații pe înțelesul oamenilor. Nu era însă prima ieșire la sate din acest an a brigăzilor științifice din orașul Timișoara. Cele 18 brigăzi științifice au avut numeroase acțiuni fructuoase de acest fel. Recent, una din brigăzile științifice din oraș a fost în mijlocul sătenilor din comuna Jamul Mare unde erau adunați in cămin mai mult de 200 de țărani muncitori. O altă brigadă a poposit la Bolvașnița, raionul Orșova, unde numărul sătenilor care o așteptau era și mai mare: „Cum se combate mai bine gîndacul de Colorado“, „De ce cade uneori griul la pămînt îna­inte de a fi secerat“?, „în ce constă falsitatea religiei“, „Ce sunt strigoii“, „Despre avantajele iarorizării carto­filor“, „Urmările abuzului de alcool și tutun“, sînt numai cîteva din no­ianul de întrebări puse de țăranii muncitori din cele două localități, cărora membrii brigăzilor științifice le-au dat răspunsuri pe înțelesul tu­turor. La întîlnirea de la Ianova au luat parte aproape 380 de țărani munci­tori. La Răcăjdia discuțiile purtate cu membrii brigăzii științifice au du­rat mai bine de trei ore. Mulți ță­rani muncitori au fost prezenți și a­­tunci cînd brigăzile științifice din orașul Timișoara s-au deplasat la Sintești, raionul Făget,, la Măureni, Șoca ori în alte părți. Pe țăranii muncitori îi interesează în zilele noastre multe lucruri: des­pre zborul în Cosmos, cum a apărut viața pe Pămînt, ce se întîmplă in Tunis, Kuweit și Angola ori în alte părți ale globului, ce metode să fo­losească pentru a obține recolte spo­rite la hectar, cum să se ferească de anumite boli etc. Discuțiile purtate cu membrii brigăzilor științifice i-au ajutat în înțelegerea a o serie de pro­bleme noi. De remarcat că nu numai din o­­rașul Timișoara pornesc în fiecare duminică spre sate brigăzi științifice ci și din centre de raion, în regiune își desfășoară activitatea 59 de bri­găzi științifice, dintre care 8 în lim­bile germană, maghiară și sîrbă. Din ele fac parte peste 400 de intelec­tuali. Nu de mult o brigadă științi­fică - din cele 6 cîte există în ora­șul Lugoj - a vizitat pe țăranii mun­citori din satele Teș și Brestovăț, două din cele mai îndepărtate loca­­lit­ăți ale raionului. La Teș s-au strîns in curtea școlii, cu mic cu mare, tot satul, iar în comuna vecină, Bresto­văț, sala căminului cultural era tic­sită cînd a sosit brigada științifică. Di­feritele probleme legate de creșterea producției la hectar, dezvoltarea zoo­tehniei și pomiculturii, cît și alte pro­bleme importante amintite in Rapor­tul tovarășului Gheorghe Gheorghiu- Dej la recenta Plenară a C.C. al P.M.R. i-au interesat în mod deose­bit pe țăranii muncitori din cele două localități. Și problemele internațio­nale au ocupat un loc important în discuțiile purtate cu membrii brigă­zii științifice. Unii au vrut să cunoas­că mai bine situația din Berlin, alții s-au interesat de cauzele mișcărilor țărănești din Franța, despre situația din Algeria etc. Anul acesta brigăzile științifice din orașul Lugoj au avut aproape 20 de acțiuni. Ele s-au bucu­rat de o largă participare atît la Sa­­coșul Mare, cît și la Găvojdia, Ra­­covița, Racova, Hezeriș, Căpăt, Bol­­dur, Sălbăgel și în celelalte localități ale raionului. Tată deci că brigăzile științifice din regiunea Banat dau un aport din ce in ce mai mare la desfășurarea mun­cii politice și cultural-educative în rîndul maselor. La acțiunile între­prinse de ele numai în acest an au luat parte mai bine de 50.000 de ce­tățeni, în cea mai mare parte țărani muncitori din satele regiunii. S. NOUR P. Salcudeanu „FRONT FARA TRANȘEE" Motivele pentru care cartea tînărului prozator Petre Sălcudeanu ne reține atenția sînt numeroase, în primul rînd, pentru actualitatea ei tematică — lupta pentru lărgirea și consolidarea gospo­dăriei agricole colective — și prin a­­ceea că reprezintă, în buna măsură, o reușită. Acțiunea e simpla. Zolovie, președin­tele gospodăriei agricole colective „A­­vram Iancu“ din satul Gligani, de pe Arieș se opune intrării în colectivă a numeroșilor Hirenești, țărani mijlocași, de teamă că nu va mai fi președinte. Planurile nu-i reușesc, deoarece Lică, secretarul organizației de partid, convinge pe țăranii colectiviști că, prin îi primirea în mijlocul lor a Hireneștilor, vor cîștiga două lucruri: o dată cu ei va veni și o bună parte a satului, aflată sub influența lor și gospodăria se va întări, deoarece toți cei din nu­meroasa familie Hirean, sunt oameni cu dragoste de muncă. Scriitorul a surprins un moment ca­racteristic din viața mijlocașului: re­zultatele bune obținute de țăranii co­lectiviști schimbă și atitudinea Hire­­neștilor, dispare vechea lor șovăială, deși își mențin încă multe caracteristici specifice țărănimii m­ijlocașe din tre­cut: o anumită poză, o mîndrie care se bazează pe o oarecare bunăstare materială, dar și pe hărnicie, preferi­nia, nu întotdeauna îndreptățită, de a se considera mai luminați decît ceilalți țărani. Dintre toate acestea, colectiviștii le apreciază dragostea de muncă, hăr­nicia, penul­r­a care sunt gata să-i pri­mească în mij­locul lor. Nu tot așa gîndește și Zolovie. El e un carierist și toate acțiunile pe care le întreprinde au un «sugur scop, men­țineri­» sa în postul de președinte Ac­ceptă lingușirea Millet care-i organi­zează petreceri în vederea obținerii de fonduri pentru construirea propriei sale case, întreține relații amoroase cu ușuratica Nanuța, nu-și recunoaște co­pilul avut în tinerețe și fără vreo mus­trare de conștiință îl alungă din co­lectivă. Zolovie caută și un paravan pentru toate aceste fapte. Astfel, refu­zul său de a-i primi pe Hirenești în colectivă îl motivează prin aceea că unul din neamurile lor ispășește o pe­deapsă penală. E doar un pretext pen­tru că Hntreneștii nu au avut legături iniiiiiiiiiiimiiiiuiui imiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiimmiiiiiiiiiiiimii iiiiiiiiiiiiiii'.i'.i'.mimiiiuuniiiiuiiiiiuiiiiiiiimmmmmiiumiiiiiiiiim;» cu el, s-au dezaprobat faptele comise Zolovie vrea însă ca, prin aceasta, să creeze impresia că e vigilent. In a­­celași scop, e făcută și excluderea lui Traian, motivează că e fiu de chia­bur, cînd în realitate era fiul său. Dîndu-și seama de acțiunile lui Zo­lovie, masa colectiviștilor acționează dezaprobator față de el. Asistăm ast­fel la desfășurarea unei noi conștiințe sociale a țăranilor noștri, care știu că apărarea bunului mers al gospodăriei e cauza lor cea mai scumpă. Dezacor­dul cu Zolovie și-l manifestă uneori simplu, dar dureros pentru el: nimeni nu-l mai salută, nimeni nu-i mai cere sfătui. Situația lui e plină de­ tîlcuri Cît timp a fost alături de colectiviști, unt timp a luptat pentru interesele lor obștești, pentru propășirea gospodăriei, a fost respectat, nimic nu s-a făcut in gospodărie fără să i se ceară părerea. Mergînd pe căi greșite, urmărind in­terese personale, s-a îndepărtat de ei și, indirect, s-a pus în slujba dușmanului: fostul chiabur Țîboc voia și el să mai rămînă în afara gospodăriei o parte a satului, pentru a o putea exploata. Prin personajul Mîlia, scriitorul ara­tă cum proprietatea particulară îl des­figurează pe om din punct de vedere moral. Pentru aur, Milia i-a jefuit pe săraci în anii de secetă, pentru menți­nerea pămîntului e gata să-și omoare fiul. E imorală, terorizîndu-și soțul și înșelîndu-l. Diferențierea tipurilor aparținînd a­­celeiași categorii sociale și a evoluției lor spre înțelegerea drumului nou, al colectivei este clară. Și Min­a și Pantea sînt țărani mijlocași. La îndemnul Mi­­liei, Pantea a intrat în gospodărie nu­mai cu o parte din avere, restul tre­­cînd-o pe numele copilului , care n-a intrat în colectivă. Pantea însă, om cinstit, pînă la urmă își repară greșea­la. Dar nu cu ușurință. Semnificativă pentru psihologia sa este scena în ca­­re-și pregătește fiul să intre în gospo­dărie. Intre personajele pozitive ale cărții in prima linie a acelor care duc bătă­­lia­ pentru consolidarea colectivei — bă­tălie care constituie acest „front fără tranșee“ — se află Lică, secretarul or­ganizației de partid. Clarvăzător, el își dă seama de importanța lărgirii și con­solidării gospodăriei colective. î­n acest scop, întreprinde acțiuni hotărîte, chiar cu riscul de a cădea în dizgrația „nea­murilor", sau de a fi huiduit de către acestea, îi convinge pe Hironești că nu Zolovie este acela care va hotărî situa­ția lor, ci adunarea generală. Atîta timp cît organizația de partid se com­pune doar din trei membri, el nu poate conta pe un sprijin substanțial , de a­­ceea se străduiește s-o lărgească, a­­propiindu-și pe cei mai harnici și cin­stiți colectiviști. În relațiile sale fami­liare e tipul opus lui Zolovie. Frumu­sețea Nănuței îl ispitește și pe el, la început, dar cînd îi cunoaște bine ca­racterul, o respinge categoric. Lică nu este însă destul de încrezător în justețea unor acțiuni pe care le între­prinde. Parcă așteaptă mereu încuviin­țare, prea puțin capătă substanță pro­pria lui conștiință de comunist. Inconsecvența autorului în­­ darea caracterelor se manifestă îndeosebi cînd este vorba de Nănuța. Acest personaj a fost introdus în nuvelă numai pentru a scoate în relief ideea că Zolovie e imoral. În economia acțiunii, prezența ei, de cele mai multe ori este nejustifi­­cată, aventura ei amoroasă cu bătrînul chiabur Țîboc putea să lipsească din carte. Subliniem, ca o modalitate artistică nouă, față de nuvelele anterioare, folo­sirea comicului de situație. Situațiile comice, apar motivate și au menirea de a reliefa mai bine caracterul perso­najelor. În cuprinsul cărții apar însă și ima­gini confuze sau neglijențe stilistice, care nu pot fi trecute cu vederea. Meritul principal al nuvelei este plasticitatea personajelor. Aceasta do­vedește o bună cunoaștere a mediului pe care ni l-a înfățișat scriitorul. Rămîn­e clară în mintea cititorului perspectiva pe care o oferă viața în colectivă. Faptul că în fruntea gospo­dăriei se află o vreme un președinte carierist împiedică bunul mers al ei, dar nu duce la destrămare. Aceasta, datorită masei de colectiviști, conduși de partid, noii lor conștiințe socialiste, la a cărei desfășurare asistăm în epi­soade veridice, actuale. Lărgirea orga­nizației de bază prin primirea ca membri de partid a unor țărani colecti­viști, chezășie a succeselor gospodăriei, ne lasă să întrevedem dezvoltarea ei ulterioară Cartea, deși nu lipsită de deficiențe se citește cu interes și, prin ceea ce are valoros, se înscrie printre lucrările reu­șite, inspirate din viața țăranilor co­lectiviști. VIRGIL VINTU­ESCU asistent universitar —» A li vom sprijini pe ingineri in rezolvarea temelor (JJ­mare din pag.­­­a) cii va crește și va scădea consumul de energie și ulei emulsionabil. Tot­odată vom putea renunța la instala­ția de răcire cu emulsie care nu o dată a provocat stagnări în proce­sul de producție din cauza defecțiu­nilor ivite la micromotoarele electri­ce ce antrenează pompa de ungere. Un alt colectiv de ingineri sudori din cadrul serviciului metalurgic stu­diază îndepărtarea zonei carburate de la tăierea oțelului cu flacără oxi­­acetilenică. Deși acțiunea „Fiecare inginer să ia în studiu și să rezolve cîte o tema tehnică legată de producție" a în­ceput să prindă viață la Uzinele me­canice din Timișoara, nu putem spune că toți inginerii noștri au fost antrenați la participarea ei. Iniția­tiva fiind foarte valoroasă condu­cerea uzinei împreună cu consiliul tehnic­­ la propunerea comitetului uzinal de partid - va căuta să an­treneze și pe ceilalți ingineri ai noș­tri în rezolvarea celor mai impor­tante probleme tehnice. Pentru a veni în ajutorul lor in­tenționăm să ținem cîteva conferințe, privind aceste probleme, să orga­nizăm un curs de citirea desenului tehnic. Aceasta, dat fiind faptul că uzina noastră dispune de un parc larg de utilaje din cele mai mo­derne, care se îmbogățește zilnic. Intenționăm de asemenea să pregă­tim un material din mărfile mașinilor care va fi generalizat­­i va servi la informarea muncitorilor, tehnicie­nilor și inginerilor cum trebuie folosită asupra modului fiecare mașină în parte. ..i exploatată Am și pre­gătit pînă acum extrase cu caracte­risticile mașinilor grupate pe cate­gorii, în felul acesta precum și prin acte că? vom căuta să sprijinîm persona­lul tehnico-ingineresc în temelor pe care și le alege­ rezolvarea

Next