Drapelul Roşu, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 5184-5209)

1961-09-01 / nr. 5184

a Cînd în întreprinderea noastră, „Electromotor“, a pornit întrecerea „Să realizăm numai produse de buna calitate“, întregul comitet U.T.M. a fost chemat la sediul comitetului de partid, îmi amintesc și acum de cuvintele spuse atunci de secretarul de partid. — Avem o sarcină importantă întregul colectiv. Și pentru ca a­­ceastă sarcină să fie realizată, tine­retul din întreprindere se cere a fi în primele rînduri alături de comuniști și de ceilalți muncitori fruntași. Da! Intr-adevăr avea drep­tate secretarul de partid cînd afir­ma aceste cuvinte, în fiecare sec­ție din întreprinderea noastră, fie la sculărie, montaj ori bunuri de consum, majoritatea sunt muncitori tineri și fiindcă pentru noi, ca pentru întregul colectiv, obiectivul principal în întrecere este lupta pentru calitate. Am stat de vorbă cu maiștrii din secții, cu controlorii de calitate și cu fiecare tînăr în parte. Iată pri­ma concluzie la care am ajuns: In întreprinderea noastră avem mulți tineri fruntași cu o înaltă califi­care, cu toate acestea mai erau ti­neri care nu cunoșteau îndeajuns procesul de producție. Calificarea profesională a tinere­tului era deci o problemă importan­tă care a stat în atenția comitetu­lui U.T.M. îndrumat de biroul or­ganizației de partid am inițiat pen­tru început o serie de acțiuni me­nite să trezească în rîndurile tinere­tului mîndria față de produsele ce poartă marca întreprinderii noas­tre. In primul rînd am pregătit conferințe tehnice. După ce am văzut că ti­nerii sînt dornici să învețe lucruri noi, să cunoască cît mai multe la­turi ale profesiei, am antrenat tinerii la cursurile de ridicare a califică­rii pentru strungari, bobinatori, montatori, lăcătuși, matrițeri și lă­cătuși de întreținere. La aceste cursuri care se țin săptămînal sunt ținute și pregătite de cei mai com­petenți ingineri și tehnicieni. Tot în vederea ridicării calității produselor am organizat consfătu­iri pe această temă și schimburi de experiență cu alte organizații din regiune. Am învățat lucruri fru­moase în schimburile de experien­ță făcute la fabrica „Iosif Ran­­gheț“ și uzinele „Gheorghi Dimi­trov“ din Arad în ceea ce privește metodele folosite de cele două or­ganizații U.T.M. în antrenarea tineretului în lupta pentru o calita­te superioară a produselor. In ceea ce privește calificarea tineretului am luat unele măsuri ale căror roade au început să apară. Se impunea de acum să reorgani­zăm brigăzile de producție ale ti­neretului, să facem din ele colecti­ve închegate. In prezent avem 44 brigăzi de producție ale tineretului. Scopul lor a fost bine înțeles de fiecare tînăr. Constatăm acum cu bucurie că brigăzile conduse de Constantin Savel, Vasile Hornea, Andrei Ma­yer, Vasile Tender și Constantin Predescu au devenit colective de muncă fruntașe, avînd ca obiectiv principal în întrecere calitatea pro­duselor. In scopul educării brigă­zilor, al extinderii experienței înain­tate ne-am folosit de popularizarea fruntașilor la stația de radioampli­ficare a întreprinderii, la gazeta de perete, în adunările generale U.T.M. deschise. Tot în acest scop am înființat o vitrină a rebuturi­lor pe întreprindere. Ca urmare a muncii politice des­fășurate de comitetul U.T.M., sub îndrumarea organizației de partid, calitatea produselor noastre s-a îm­bunătățit mult. La produsele di­­nam-auto, releu-auto, ca să dăm numai aceste exemple, numărul defectelor din standul final au scă­zut în medie cu 4 la sută. A cres­cut interesul tinerilor față de cali­tatea muncii lor. Iată, de pildă, pe strungarul Nicolae Vîjoaică. El a­­vea lunar rebuturi în proporție de încadrați 130 de tineri. Lecțiile sunt 10—15 la sută. Azi, nu mai lucrea- Tinerii luptători activi pentru calitate­ ­ă cu rebuturi, iar calitatea produ­selor executate de el este mijit a­­preciată. Asemenea exemple de ti­neri avem multe. Trebuie să spe­cificăm că tot ca o urmare a ridi­cării calificării profesionale a ti­nerilor muncitori, în întreprinderea noastră fiecare al 3-lea tînăr este inovator. Pînă acum am arătat numai lu­cruri pozitive din activitatea noas­tră. Asta nu înseamnă că nu mai a­­vem și unele lipsuri. In prezent, ne străduim să îmbunătățim activita­tea posturilor utemiste de control care își desfășoară uneori activitatea în mod formal. Mai avem unele bri­găzi de producție ale tineretului care nu depun o suficientă preocu­pare pentru calitatea produselor, nu lucrează după un program de lu­cru. Sub îndrumarea și în continua­re a organizației de partid vom re­media și aceste lipsuri, vom face astfel ca prin munca politică dusă de comitetul U.T.M. fiecare tînăr să fie în primele rînduri ale luptei care se duce de colectivul nostru pentru o calitate superioară a pro­duselor. IOVA IOVANOVICI, secretarul comitetului U.T.M. întreprinderea „Electromotor" Începem un nou an în învățămîntul seral (Urmare din pag. l­a) cursurile serale vin muncitori după orele de producție și că acestora le lipsește timpul necesar pentru un stu­diu individual aprofundat, profesorii vor pune un accent deosebit pe pre­darea materialului și fixarea cunoș­tințelor, astfel ca asimilarea materiei să se facă în bună parte în clasă, în timpul orelor de curs. De asemenea, s-a constatat că este foarte necesar ca pentru fiecare lecție să fie alcătui­tă o schemă pe tablă, iar elevii să fie deprinși, încă de la primele lecții, să ia notițe după explicații. Pentru con­solidarea cunoștințelor prin studiu in­dividual ii se vor indica elevilor teme, îndeletniciri precise, pe măsura timpu­lui de care aceștia dispun. D­e un real sprijin, în predarea lec­țiilor, s-a dovedit folosirea cu­noștințelor cîștigate de elevi la locul de producție. în anul școlar tovarășul profesor Mihai Amitrici, trecut, cu­­noscînd bine specificul muncii fiecă­rui elev, i-a antrenat pe aceștia alcătuirea de probleme legate de spe­­a­cificul locului lor de muncă : strun­garii, de pildă, au alcătuit probleme cu poligoane regulate sau corpuri ro­tunde, l­a orele de chimie, elevul Dan Lazăr, de la fabrica „Timiș“ a de­monstrat în cadrul unei lecții cum procedează el la întreprindere, pentru obținerea pigmenților minerali și a adus mai mulți asemenea pigmenți pe care i-a prezentat în cadrul lecției respective. Elevul I. Witrich din clasa a X-a a demonstrat, la lecția de fizi­că, cum măsoară rezistentele la între­prinderea „Electromotor“, iar elevul N. Plăcintăru­ a vorbit despre mașina cu vapori la care lucrează. în noul an de învățămînt, profesorii nu se vor mărgini, mergînd în întreprinderi să discute numai cu comisiile de selec­ționare, ci vor căuta să vadă pe elevi la locul lor de muncă, să cunoască specificul muncii acestora. în acest fel se va ușura mult învățarea chi­miei, fizicii, matematicii și a altor dis­cipline, dovedindu-se utilitatea aces­tor cunoștințe și legîndu-le astfel de practica în producție a elevilor. Un mijloc foarte important pentru însușirea cunoștințelor de către elevi îl constituie manualele școlare. Chiar în condițiile învățămîntului seral, cînd timpul pentru studiul individual este destul de redus, manualul nu trebuie să lipsească nici unui elev. Elevii au fost îndrumați să-și procure cărțile și rechizitele necesare, să se pregă­tească astfel, ca din prima zi de școa­lă, cursurile să înceapă cu toată serio­zitatea și cu tot elanul spre a obține în acest an școlar succesele dorite la învățătură. Colectivul de cadre didactice din școala noastră, împreună cu elevii­­muncitori, încep cursurile anului șco­lar 1961—1962 cu hotărîrea de a munci mai cu spor în pregătirea și formarea oamenilor devotați patriei socialiste și partidului, capabili să dea viață mărețelor obiective înscrise în planurile de dezvoltare a economiei și culturii — oameni temeinic și multi­lateral pregătiți. . La întîlnirile cu deputatul lor, cetățenii din circumscripția orășeneas­că nr. 71 Lugoj au propus, printre al­tele, asigurarea aprovizionării cu apă potabilă a tuturor străzilor din raza circumscripției. Deputatul Ștefan Da­niel se îngrijește continuu de îndepli­nirea acestei cereri. In ultima vreme, cu sprijinul sfatului popular orășenesc au fost procurate materialele necesare pentru prelungirea unei conducte de la curtea S.M.T. pînă în strada Ciprian Porumbescu. La îndemnul deputatului, locuitorii din circumscripție au săpat un șanț lung de 86 m, au instalat con­ducta și o pompă pentru noua fîntă­­nă. In această acțiune s-au evidentiat Andrei Ribar, Iuliu Chiș, Gheorghe Ma­ior, Ion Gancolo și alți locuitori din circumscripție. (GHEORGHE LEAHU, membru al Comitetului orășenesc de partid Lugoj).­­ în comuna Sichevița, prin con­tribuție voluntară bănească a ce­tățenilor, se construiește un dispensar veterinar. La construcția acestuia mai iau parte și comunele Gîrnic și Liub­­cova, deoarece dispensarul va deservi și aceste localități. In prezent, lucră­rile de zidărie sînt în bună măsură terminate. (Ing. C. VACARESCU, șeful sec­tei drumuri a sfatului popular ra­ional Moldova Nouă). Sub îndrumarea și cu sprijinul organizației de partid folosirea calizata a zilei-mncâ (U> mare din pag.­i­a) lui de cost precum și o creștere simțitoare a valorii zilei-muncă. Aceleași rezultate s-au obținut și la cultura griului. în acest an noi am realizat o producție de grîu în medie la hectar cu 332 kg mai mare decit cea din anul tre­cut, reducînd totodată consumul de zile-muncă la hectar cu aproape 30 la sută. Pe unitatea de produs consumul de zile-muncă a scăzut în acest an la grîu cu aproape 40 la sută față de anul trecut. O reducere simțitoare a numă­rului de zile-muncă pe unitatea de produs s-a obținut și la celelalte culturi precum și la producția animală. Mergînd pe această cale, gos­podăria noastră a consumat anul trecut mai puțin de 6.800 zile-mun­că la suta de hectare teren arabil față de 7.000 cît era planificat. în această cifră este inclus și nu­mărul de zile-muncă acordate în plus acelor brigăzi, echipe și oa­meni care au depășit producția planificată la hectar. Anul acesta, potrivit datelor preliminare, chel­tuiala de zile-muncă la suta de hectare va fi și mai mică. Brigadierii și șefii de echipe au fost instruiți­ și cunosc bine nor­mele de lucru și cifrele stabilite privind consumul de zile-muncă pe culturi și feluri de lucrări. Eviden­ța zilelor-muncă este ținută de șefi de echipa, iar brigadierii con­trolează și îndrumă sistematic fe­lul cum se calculează îndeplinirea normelor de lucru și transforma­rea acestora în zile-muncă. Trebuie spus că o cale principală de reducere a consumului de zile­­muncă la hectar și pe unitate de ★ . .1 ------------­produs agricol este extinderea din an în an a mecanizării lucrărilor. Dacă anul trecut noi am recoltat cu mijloacele mecanizate de la S.M.T., doar 80 ha de grîu, în a­­cest an am recoltat cu aceste mij­loace peste 200 ha grîu, mecanic al culturilor, de Prășitul aseme­nea, se extinde din an în an, în 1959 am executat întreținerea me­canizată a porumbului pe 70 ha, în 1960 pe 115 ha, iar în acest an pe 160 ha. Membrii gospodăriei noastre co­lective au ajuns la convingerea că mecanizarea lucrărilor agricole are pentru ei numeroase avantaje: sporește recolta la hectar, ușurează munca fizică, reduce volumul de muncă îndeosebi la lucrările mai grele — toate acestea contribuind la mărirea valorii zilei-muncă. Anul trecut valoarea zilei-mun­că în gospodăria noastră colectivă a fost cu 4 lei mai mare decît în 1959, iar în acest an va fi cu circa 12 lei mai mare. în afara produse­lor vegetale și animale, membrii gospodăriei noastre colective au primit în 1960 cîte 15,60 lei în nu­merar la ziua-muncă. Suma de bani repartizată în numerar, re­prezintă mai mult de jumătate din valoarea totală a zilei-muncă. A­­nul acesta valoarea zilei-muncă și veniturile totale ale colectiviștilor vor fi simțitor sporite. Astfel, nu­mai partea bănească a valorii zi­lei-muncă va ajunge la 20 lei. Experiența noastră ne dovedește că reducerea consumului de muncă nu duce la scăderea zile­­pro­ducției și a veniturilor colectiviști­lor, ci dimpotrivă, duce la creșterea considerabilă a valorii zilei-mun­că și a cîștigurilor globale ale membrilor colectiviști, la întărirea economico-organizatorică a gospo­dăriei colective. NOTA REDACȚIEI : Experiența bu­nă a gospodăriei colective din Dolaț în folosirea chibzuită a zilei-muncă ca și a gospodăriei colective din Petro­­man (care au consumat anul trecut doar cîte 5.668 zile-muncă la suta de hectare de teren arabil), trebuie să constituie un exemplu demn de urmat pentru toate gospodăriile colective din raionul Deta. La G.A.C. din satul Partoș, de pildă, se consumă nejusti­ficat între 9.000—10.000­ de zile-muncă anual la suta de hectare, iar la G.A.C. Tormac se depășește mereu consumul de zile-muncă fără a se realiza în schimb producția prevăzută în planul de producție. Considerăm că ar fi binevenit un schimb de experiență al președinților, contabililor și brigadierilor din gospo­dăriile agricole colective din raionul Deta pe tema folosirii chibzuite a zilei-muncă. Jm­ățâm­inti, dintr-o­ excursie. Studenții fruntași din centrul u­­niversitar T­imișoara au întreprins recent o excursie prin țară, pentru a cunoaște cîteva din principalele realizări din domeniul industriei, înfăptuite în anii regimului nostru democrat-popular. Au vizitat pe rînd orașele Cra­iova, București, Ploiești, Brașov, Cluj în care au văzut uzine și fa­brici puternice, minore, crescute ca din pămînt într-un timp nebă­nuit de scurt, constituind o mărtu­rie grăitoare a avîntului creator al poporului nostru, condus de partid. In Oltenia se înalță azi uzinele „Electroputere“, cu utilaj modern de cel mai ridicat nivel tehnic. Studenții timișoreni au avut prile­jul să cunoască această realizare la fața locului. In Capitală, uzinele „23 August“ și „Republica“ au întărit și mai mult, impresia excepțională , lăsată de uzina „Electroputere“ în ceea ce privește înalta lor tehnicitate. Locuri la fel de interesante îi aș­teptau pe studenți și la Ploiești. Studenții știau că țara noastră care posedă mari bogății de petrol, este singura țară mică din lume care fabrică și utilaj petrolier, nu numai pentru acoperirea necesităților pro­prii, ci și pentru export. La uzinele „1 Mai“ din Ploiești, excursioniștii au aflat încă o serie de amănunte in­teresante în această privință. Erau mîndri că se aflau în uzina ale că­rei produse au fost deosebit de a­­preciate cu prilejul diferitelor ex­poziții internaționale chiar și în a­­cele țări care, în privința fabricării utilajului petrolier, au o veche tra­diție. Ploieștiul se poate mîndri cu u­­zina sa producătoare de utilaj pe­trolier, așa cum Brașovul este mîn­­dru de uzinele de tractoare „Ernst Thälmann“. După ce au făcut pri­mii pași în curtea uzinei, studenții s-au oprit nedumeriți. Erau con­vinși că se află în und din cele mai frumoase parcuri, căci în jur era plin de flori și fîntîni artezie­ne. Și nu se înșelaseră, fabrica e înconjurată de un parc minunat. Parcul a fost numai „prologul“. „Epilogul“, cum era și de așteptat, îl constituiau șirurile de tractoare noi-nouțe „U.T.O.S. 45“, care, foarte curînd, vor brăzda în lung și în lat ogoarele patriei, precum și multe din ele dincolo de hotarele ei. în documentele Congresului al lll-lea al P.M.R. s-a arătat că „Pentru mecanizarea agriculturii, producția de tractoare va spori de la 11.000 de bucăți în 1959, la cir­ca 25.000 în 1965, se va perfecțio­na în continuare tractorul U.T.C.S. de 45 CP prin scăderea greutății și a consumului de carburanți“. Deci sarcina principală în produc­ția de tractoare, trasată de partid, revine chiar uzinei pe care o vizi­tează studenții acum. Ultimul oraș din itinerar: Clu­jul. Și aici, grupul nostru a văzut lu­cruri interesante: în fiecare uzină au fost plăcut impresionați de calda, primire ce li s-a făcut de către colectivele de muncitori, precum și de elanul lor în muncă. Excursia întreprinsă de studenții timișoreni a contribuit la îmbogăți­rea cunoștințelor despre marile cen­tre industriale ale patriei noastre socialiste. VIȘESLAVA CIRICI studentă DRAPELUL ROȘU Elisabeta Stricher și Sida Krijai recoltează și sortează strugurii de masă. inimn­g si Minii Mii. De cîteva zile a început re­coltatul strugurilor pentru masă. In podgoria G.A.S. Recaș pî­nă acum au fost recoltați și desfăcuți prin unitățile „Apro­zar“ și magazinul gostat mai bine de 12.690 kg struguri. Fiecare muncitor din acest sec­tor este pătruns de bucuria ro­dului bogat de struguri. ÎN CLIȘEU : muncitoarele De pe cuprinsul patriei 82.000.000 lei economii la prețul de cost Colectivele a 100 de între­prinderi, schele petroliere și ra­finării din regiunea Ploiești au obținut de la începutul anului și pînă in prezent economii peste plan la prețul de cost în valoare de peste 82 milioane lei. Cea mai mare parte a acestor econo­mii provine din reducerea con­sumurilor specifice. Fruntași în întrecerea pentru cît mai multe economii sunt pe­troliștii din rafinării, care au realizat o creștere de aproape 7­0 la sută a valorii produselor pe­­­­troliere obținute dintr-o tonă de ț țiței supusă prelucrării, față de­­ aceeași perioadă a anului trecut. t­ Ei au obținut economii supli­­mentare la prețul de cost de « 21.700.000 lei. » Importante economii au fost­­ realizate și de colectivele uzine­­­­lor „1 Mai“ Ploiești, „I. C. Fri­­­­mu“ Sinaia, Trustului minier­­ „Muntenia“ și altele. La propunerea și cu sprijinul cetățenilor Sfaturile populare maramure­șene acordă o atenție deosebită rezolvării propunerilor făcute de oamenii muncii pentru înfru­musețarea comunelor și satelor regiunii. La propunerea cetățe­nilor și cu sprijinul lor au fost ridicate construcțiile a 10 noi cămine culturale și 16 cinemato­grafe sătești, în alte 13 locali­tăți ale regiunii au fost execu­tate lucrări de radioficare. Re­­­­­­zultat al propunerilor făcute de­­ săteni și a participării lor cmval­ *­ziaste la ridicarea noilor cons­­­­trucții sînt și podul de beton ar­­­­mat din comuna Berveni raionul­­ Cărei și școlile cu cîte 16 săli­­ de clasă în curs de­­ construcție , la Cehul Silvaniei, Baia Sprie și­­ Negrești. 3 Produse solicitate de cumpărători în ultimul timp au fost vin­­dute prin unitățile comerțului de stat din regiunea Bacău mai mult de 700 motociclete. Prin­tre noii posesori de motociclete se numără petroliști din Moi­­nești, muncitori de la întreprin­derile „Partizanul“ și „Steaua Roșie“ din Bacău, mecanizatori de la SM.T. Zeletina de Jos, colectiviști din comunele Bahna și Pildești etc. Ca și motocicletele, numeroa­­t­e* se alte produse, care în trecut 3 erau inaccesibile oamenilor mun­­­­cii, sunt astăzi tot mai solicitate.­­ Numai prin rețeaua comerțului­­ de stat din regiunea Bacău au fi fost desfăcute în ultima vreme 5 aproximativ 2.430 mașini de a­­t­ragaz, 3.200 aparate de radio și­­ televizoare, 425 frigidere,­ sute­­ de mașini de cusut și de spălat­­ rufe, aspiratoare de praf etc. § DIN VIAȚA NOUĂ desprindem cîntecul nostru Zilele trecute ne-am înspre noul local unde își îndreptat șoară activitatea orchestra desfă­popu­lară de stat „Lazăr Cernescu“ din Caransebeș. încă de departe se au­zeau minunate melodii populare bă­nățene, comori pe care acești apre­ciați interpreți și creatori se redau cu măiestrie miilor de oameni ai muncii care vizionează programele orchestrei. în noul local, în condiții cores­punzătoare de muncă, i-am întîlnit pe acei care de pe scenele diferite­lor săli de spectacole, tălmăcesc în cînt și versuri bogăția frumosului cîntec bănățean. Aici renumitul taragotist Vasile Petrică își mode­lează, în vibrații calde și duioase, doinele — minunatele doine bă­nățene. Aici îi întîlnim pe Ion Bă­lan, Tiță Stanciu, Arsenie Bălan, Ioan Puiu, Florea Sandu, interpreți și totodată culegători de folclor. Ti­neri instrumentiști ca Viorel Bălan, Ion Po­pescu repetă cu minuțiozita­te, pentru ca programele pe care le vor prezenta să fie cît mai bine interpretate. Fiecare colț, fiecare loc este un atelier al muncii și al instruirii, întreaga muncă se desfășoară sub conducerea instructorilor formației, aflați permanent în mijlocul ace­stor artiști, ai arcușului, torogoatei sau clarinetului, ai cîntecului sau versului, ai jocului popular. — împletind culegerile de pe teren cu tehnica și măiestria, pre­cum și cu talentul interpreților no­ștri, reușim să realizăm creații din folclorul bănățean, ridicîndu-l în aprecierea publicului spectator, dornic să cunoască, arta populară. Nu ne mărginim — continuă to­varășul Nicolae Perescu, director și dirijor, — numai să redăm ceea ce­ culegem, ci, prin munca noastră zilnică, ne străduim să asigurăm cîntecului o interpretare superioară, în același timp, creăm noi armo­nii, împletim melodii, compoziții, care situează lucrările noastre în repertoriul nou al folclorului na­țional. Munca politico-profesională este precedată de munca politică de masă. „Succesele — ne spune to­varășul Tiță Stanciu, secretarul or­ganizației de partid — își au ră­dăcinile și în educația politică a artiștilor noștri. De această sarcină principală ne preocupăm, zi de zi, ori­unde ne aflăm, pe teren sau la sediu. Maturitatea artistică și gîn­­direa creatoare militantă, la care a ajuns colectivul nostru, ne ajută să stabilim ideea și tematica pro­gramelor pe care le prezentăm, axîndu-le pe cele mai semnificative probleme și fapte ale vieții noa­stre noi. Factorii amintiți asigură orche­strei realizări importante în toate acțiunile pe care le întreprinde. Iată de ce mii de spectatori solici­tă permanent programele formației. Aproape zilnic, prin scrisori, prin adrese, oamenii muncii cer ca or­chestra „Lazăr Cernescu“ să vină în mijlocul lor“. „Cîntecul nostru, programele noastre oglindesc viața nouă a oa­­­­menilor ce muncesc în uzine, pe ogoare, fiind inspirate din munca și trăirea lor. Găsindu-se pe ei în tot ceea ce noi redăm artiștii: și muzical, ei ne cheamă, vin la noi, împînzesc sălile de spectacole și­­ trăiesc, o dată cu noi, viața nouă construcției socialiste. Acesta este secretul succeselor noastre“ — ne spune tovarășul Luca Vidu, re­gizorul și libretistul orchestrei. Iată numai cîteva fapte, pentru care Ministerul învățămîntului și Culturii a evidențiat aceste reali­zări, orchestra fiind considerată — în afara formațiilor din Bucu­rești — întîia în țară, atît în pri­vința depășirii sarcinilor de pian cît mai ales pentru orientarea te­matică a programelor. Solistul or­chestrei, Vasile Petrică, a fost evi­dențiat ca unul dintre cei mai a­­preciați soliști de muzică populară din țară. Succesele obținute în activitatea de răspîndire a cîntecului și jocu­lui popular în mase largi de oa­meni ai muncii vor fi, de bunăsea­­mă, consolidate. Orchestra caran­­sebeșeană își va aduce, astfel, în tot mai mare măsură contribuția la educarea socialistă a spectatorilor. NICOLAE PIEVU (din subredacția noastră voluntară de la Caransebeș) Noi construe Colectiviștii din Beregsăul Mic, pe lângă lucrările de pregătire a terenurilor pentru însămințările de toamnă dau o atenție deosebită și construcțiilor necesare dezvoltării sectorului zootehnic. Din planul lucrărilor propuse pentru acest an, zilele acestea a fost dată în folo­sință o maternitate pentru scroafe cu o capacitate de 80 de capete. Nu peste mult timp va fi gata încă o maternitate cu o capacitate de pes­te 100 de capete și o îngrășătorie pentru porci. •k Și muncitorii de la gospodăria agricolă de stat din Beregsăul Mare depun eforturi susținute pen­tru terminarea înainte de termen a noilor construcții destinate dez­voltării sectorului zootehnic. La construcția noului grajd pentru vi­­ ii zootehnice țes cu o capacitate de 100 capete, lucrările sunt avansate. S-au evi­­dențiat muncitorii Frideric Ber­­gauer, Maria Ponea, Maria Vu­ican, Margareta Desipre și alții. Vesti din G. Ă.C. Foeni * • @ în aceste zile, colectiviștii din Foeni, ca de altfel din toate unități­le agricole socialiste, desfășoară o muncă susținută la recoltatul sfeclei de zahăr, însilozarea furajelor, pre­gătirea campaniei de însămînțări. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Peciul Nou ei au termi­nat efectuarea arăturilor adinei de vară pe întreaga suprafață de 939 hectare punînd baze solide recoltei viitoare.­­ Pentru sporirea producției pe cap de animal conducerea gospodă­riei colective, îndrumată de organi­zația de partid, a acordat mare a­­tenție asigurării bazei furajere ne­cesare hrănirii animalelor pe tim­pul iernii. Ținînd seamă de reco­mandările Ministerului rii, colectiviștii noștri au Agricultu­ră însilozeze pentru animale început acel porumb care nu s-a dezvoltat în vegetație și nu promite o produc­ție bună de boabe. Pînă zilele tre­cute s-au însilozat 52 de vagoane de porumb. In această acțiune s-au eviden­țiat colectiviștii Ionel Pascu, Liu­­bița Cizmaș, Petru Morar, Sava Murgu­, Marta Secoșan și alții.­­Sporirea producției pe cap de animal și unitate de suprafață permis colectiviștilor să contracteze­­ cu statul însemnate cantități de produse animale și vegetale, care au adus gospodăriei venituri im­portante. Aceasta a dat posibilita­tea ca gospodăria să stimuleze co­lectiviștii trimestrial prin acorda­rea de avansuri bănești. Recent, colectivistul Pavel Jurj a primit drept­ avans pentru munca depusă în gospodărie suma de 5.026 lei, Stetozar Vutici — 4.392 lei, Si­­mion Morariu — 2.106 lei etc. IONEL BOGDAN colectivist, Foeni Kt J184 La Timișoara au început Adunările generale pentru alegerea organelor conducătoare în asociațiile sportive Asociația sportivă Vulturii U.M.T. de pe lîngă Uzinele mecanice din Timi­șoara, a luat ființă la începutul aces­tui an, prin comasarea asociațiilor sportive Energia I.M.B. și C.F.R. In acest timp scurt noua culturii aso­ciație sportivă a realizat unele suc­cese. Ea are peste 900 de membri U.C.F.S. și 5 secții. Dintre acestea sec­ția­ de box a obținut rezultate bune la finalele campionatelor republicane de seniori și juniori, iar echipa de fotbal a promovat din campionatul orășenesc în campionatul regional. Este de re­marcat faptul că sportivii, printre care pugiliștii Nicolae ficior și Alexandru Ciuta sunt și fruntași în producție, iar 12 jucători din secția de fotbal au terminat cu succes studiile la școala medie serală. Toate acestea au­ fost reliefate cu ocazia adunării generale pentru ale­gerea organelor conducătoare în aso­ciațiile sportive, care a avut loc re­cent la U.M.T. Cei care au luat cu­­vîntul în cadrul adunării au arătat, de asemenea, că organizarea campio­natului de casă pe secții de producție și pe grupe sindicale s-a bucurat de succes, dar au și criticat faptul că a­­cest campionat a fost organizat doar la fotbal. Tov. Sever Drăgulescu, secreta­rul comitetului de partid, a apreciat activitatea consiliului de conducere a asociației sportive ca satisfăcătoare. El a arătat însă că este necesar să se lărgească sfera de activitate a asocia­ției și în primul rînd să se dezvolte sportul de masă la care să fie antre­nați cît mai mulți muncitori din uzină. În adunare au fost arătate și unele lipsuri care s-au manifestat în munca consiliului de conducere a asociației. Acesta n-a urmărit ca membrii U.C.F.S. să primească la timp carnetele, să participe activ la viața sportivă și să plătească cu regularitate cotizațiile. Din lipsa de preocupare a consiliului nu s-a realizat integral bugetul pre­văzut și aceasta a creat greutăți în ce privește înzestrarea secțiilor cu echi­pament și materialul necesar bunei desfășurări a activității. Răspunzători de această stare de fapt sînt tov. Cor­nel Vasiu, vicepreședintele asociației și Mircea Georgescu, responsabilul organizatoric care nu s-au achitat de sarcinile ce le-au revenit. Din această cauză nici n-au fost realeși în noul consiliu de conducere a asociației. Invățînd din experiența de pînă a­­cum, noul consiliu ales este hotărît să lupte pentru eliminarea lipsurilor ară­tate la adunare, să contribuie îmbunătățirea mișcării de cultură fizi­ca­că și sport la U.M.T. Din noul consi­liu ales fac parte tovarășii : Iosif Opriș — președinte, Ion Tomescu — secretar, Alexandru Ghica — respon­sabil organizatoric, Ion Nedelcu — responsabil de educație, Petru Bo­tez — responsabil financiar și alții. G. ALEXA

Next