Drapelul Roşu, iulie 1962 (Anul 18, nr. 5443-5468)

1962-07-10 / nr. 5450

mm Anul XVIII, nr. 5450 In centrul atenției: îndeplinirea planului la toți indicii! In acest an colectivului nostru îi revin sarcini sporite. Cunoscîndu-le din timp am putut lua măsuri pen­tru sporirea indicilor de utilizare a mașinilor, mărirea capacităților de producție. Soluția aplicată de noi a fost modernizarea utilajului în funcțiune. Astfel, în sectorul fila­tură de vigoare unde capacitatea de producție a cardelor era prea mică față de cea a selfactoare­­lor, am trecut la modernizarea car­delor de vigoaie. în această ac­țiune, de mare ajutor ne-a fost ino­vația unui colectiv de tehnicieni care prin dispozitive concepute (diferite subansamble ale mașinilor) a creat posibilitatea­­ să ducem la bun sfîrșit munca. Modernizarea cardelor și montarea pe selfactoare a 96 fuse suplimentare au permis creșterea capacității de producție în acest sector cu 96 tone de fire anual. La ringurile din filatura de bum­bac au fost înlocuite manșoanele de piele, prin manșoane de cauciuc, lu­cru care a dus la reducerea frec­venței ruperii de fire și, în ultimă analiză, la mărirea productivității muncii și îmbunătățirea calității fi­relor. Pentru a obține indici de utili­zare a mașinilor cît mai superiori ne-am propus să înlocuim tamburii de acționare a fuselor de la cîteva mașini cu inele. Ca urmare, viteza de lucru a crescut cu 7,5 la sută. în preparația filaturii au fost îm­bunătățite rețetele de amestec care s-au dovedit a fi în aceleași condiții calitative mult mai economicoase ca în trecut. Pe lîngă îmbunătățirile tehnice au fost luate și o serie de măsuri organizatorice. Pornind de la fap­tul că nu se poate concepe o mo­dernizare fără să se facă și instrui­rea muncitorilor, comitetul sindica­tului, îndrumat de organizația de partid, a organizat cursuri de ridi­care a calificării pentru ajutorii de meșteri și cursuri de calificare pen­tru noii angajați. Datorită lecțiilor bine pregătite, interesant prezenta­te, cu exemple concrete, legate de producție și datorită frecvenței bune la cursuri, muncitorii și-au însușit în scurt timp cunoștințele necesare. Acest lucru s-a concretizat prin fap­tul că pînă în prezent nu avem nici o filatoare sub normă. La începutul anului după ce pla­nul de producție a fost defalcat pe secții, pe schimburi, echipe pînă la om, deci cînd fiecare om din în­treprindere știa concret ce are de făcut, organizația de partid a des­fășurat o vie munca de agitație de la om la om, explicînd necesitatea îndeplinirii sarcinilor de plan. Ur­mărirea realizării planului s-a fă­cut zilnic: în curtea fabricii s-a ridicat în scopul unei agitații vizu­ale cît mai eficace un panou mare în formă de ceas. Acele ceasului la sfîrșitul schimbului arată rezulta­tele obținute de fiecare sector. tur Gazeta de perete cît și pos­U. T. M. de control a tra­tat tot timpul cele mai variate pro­bleme ce privesc îndeplinirea pla­nului de producție. Brigada artis­tică de agitație ne-a fost de aseme­nea un ajutor prețios în activitatea colectivului. Evidențiind în pro­gramele lor fruntașii în producție cum sunt Elisabeta Obrad, Călina Murgu, Irina Kuli, Elisabeta Gall, Irina Doga și altele au însuflețit în muncă pe harnicele filatoare, criticile aduse la adresa celor iar ce se abat de la disciplina în muncă a făcut pe cei în cauză să se gîndeas­­că asupra atitudinii lor și să mun­cească mai bine. Toate aceste activități au făcut ca întreprinderea „Teba“ din Ti­mișoara să înregistreze rezultate frumoase. Lună de lună a fost de­pășit planul producției globale și marfă, am realizat sarcina de spo­rire a productivității muncii, obți­­nînd cei mai înalți indici de utili­zare a mașinilor pe ramură de ac­tivitate. S-au realizat economii la prețul de cost de 56.000 lei peste sarcina planificată și s-au vărsat în bugetul statului cu 89.000 lei mai multe beneficii decit cele prevăzute. Colectivul nostru de muncă este hotărît să lupte în continuare pen­tru a obține și mai bune realizări, în acest scop vom căuta să elimi­năm neajunsurile care mai există in activitatea noastră. Printre al­tele ne propunem să automatizăm instalația de condiționat aerul secții. Aceasta va ajuta în corela­ra­rea parametrilor climatici din sălile de lucru și care pot influența direct asupra comportării firelor în timpul procesului de fabricație, în secția destrămătorie începem, de aseme­nea, o acțiune de îmbunătățire a condițiilor de lucru. O dată cu lu­crările de reparații capitale ce se vor face aici , vom trece la ream­­plasarea mașinilor în vederea unui flux tehnologic continuu. Vrem să automatizăm stropirea amestecului cu emulsie de ulei, și să îm­bunătățim transportul pneuma­tic al materiei prime printr-un sis­tem de absorbție pneumatic. Vom organiza în așa fel munca iicit în cel de-al doilea semes­tru al anului să obținem rezultate și mai bune. MAXIMILIAN MULLER șeful serviciului pian-producție al întreprinderii „T’eba“ Timișoara Co.UdCe.ne. Este luna cînd pe piața ora­­­­șului trebuie să existe din belșug legume și zarzavaturi. Și într-adevăr, în aceste zile mai multe gospodării colective ca cea din Iecea­ Mică, Belinț, Ce­­nad și altele au adus la piețele Timișorii însemnate cantități de roșii, cartofi, ceapă și alte legu­me și zarzavaturi. Dar lucru și mai îmbucurător este faptul că magazinele O.C.L. Aprozar sunt și ele aprovizionate cu un sorti­ment variat de mărfuri. In majo­ritatea magazinelor s-au găsit roșii timpurii, ardei, ceapă, varză, castraveți și altele. Aici o sin­gură obiecțiune. G.C.L Apro­zar trebuie să depună un mai mare interes față de calitate și un al doilea rînd pe lingă le­gume și zarzavaturi nu trebuie să lipsească din magazine fructele, fi un număr tot mai mare de oameni ai muncii își pe­trec concediul în acest an la sta­țiunile de odihnă de la munte sau la mare. Acest lucru, se poate vedea și vizitînd Agenția O.N.T., sau Biroul de voiaj C.F.R. din Timișoara. în ambele instituții — afluență de oameni. Foarte bi­ne, dar oamenii muncii veniți pentru a-și procura biletele de odihnă sau biletele de tren do­resc ca aici să se lucreze cu mai multă operativitate. La Biroul de voiaj, în această perioadă de vîrf lipsesc două casiere de bilete, lucru care înfrînează munca. Timp mult pierd cetățe­­nii și pentru procurarea bilete­lor „circuit“ pentru care n-ar fi fost rău să se fi creat un ghișeu aparte. Regionala C. F. R. Ti­mișoara trebuie să ia măsuri ca Și aici toate casele de bilete să funcționeze normal. Cei ce vizitează magazinul „CAFEA“ din biv. „30 Decembrie“ sunt unanim de a­­cord că aici cafeaua este bună și deservirea promptă. In schimb cu toții nu sunt de acord cum este întreținută cură­țenia în acest magazin, cum s-ar zice „alimentar“. De cele mai multe ori mesele sunt murdare de cafea, iar mozaicul de pe jos dă impresia că nu este spălat de cîteva zile. Fiind un magazin frecventat și situat în plin centru al orașului aici este necesară o și mai mare atenție în privința curățeniei. Pentru că... la o cafea bună mai trebuie și o atmosferă plăcută. C. HIAȘOVA Mărfi, 10 Iulie 1962 4 pagini 20 de bani illllillillllillililllllllllllllllll c Citiți în pag. a­l F-as Lucrările [ Congresului mon­­­­dial pentru dezar­­­mare generală și­­ pace , Comună fruntașă In Întrecerea patriotică Intre comunele raionului Lugoj și în­tre comunele raionului Făget se des­fășoară o întrecere patriotică susținu­tă încă de la începutul anului de la chemarea la întrecere lansată de Sfa­tul popular al comunei Traian Vuia. Și nu-i localitate din raion care să nu se mîndrească cu realizările obținute pe tărîm gospodăresc și social-cultu­ral. Acest lucru a fost scos în evidență cu prilejul schimbului de experiență între sfaturile populare comunale din raion, ținut duminică la Mănăștur, un­de au luat parte președinți și secre­tari de sfaturi populare, deputați și ce­tățeni fruntași. Deputații au vizitat în lung și în lat comuna Mănăștur, unde au putut vedea construcțiile social-culturale ridicate cu sprijinul cetățenilor, mobilizați de deputați, într-o parte noul cămin cul­tural dat nu demult în folosință, din­colo noul magazin universal, în comu­nă a fost introdusă lumina electrică. Anul trecut sătenii din Mănăștur s-au apucat să-și clădească prin contribuția voluntară o școală nouă de 8 ani, pu­­nînd cu toții umărul. Noul lăcaș de școală este deja în roșu și urmează a fi gata, o dată cu începutul noului an școlar. Zilnic puteau fi văzuți lucrînd pe șantierul noii școli d­­e 30—40 ce­tățeni, la transportul pietrișului și a altor materiale ca și la celelalte lucrări. Din mijlocul lor n-au lipsit deputații Ion Ciurescu, Vasile Borchesau, Nicolae Stănescu, Statnic Arcadie, președintele comitetului de cetățeni și alții. După vizitarea comunei s-a analizat felul cum s-a desfășurat întrecerea pa­triotică în prima parte a anului. Ob­­ținînd cele mai frumoase realizări, co­munei Mănăștur i s-a decernat, cu a­­cest prilej, drapelul de comună frun­tașă pe raion, întrecerea patriotică între comunele raionului Făget continuă. Halatele albe nu sînt —­­ după cum se vede, — apana­­­­jul personalului medico-sani­­­­tar. Ne aflăm, de data aceasta, in secția „conserve” a între­prinderii „Fructus“ din Timi­șoara unde fotoreporterul a surprins-o pe maistra Dorina Caragea, controlînd calitatea mazării fierte. Amintim că secția a și conservat, în pri­mele 6 zile ale lunii, peste 30 de tone legume și fructe. O-O-O—O-O­ .o..o»«0-0- 5 l IERI AU ÎNCEPUT LA MOSCOVA LUCRĂRII­ CONGRESULUI MONDIAL PENTRU DEZARMARE GENERALA ȘI PACE MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS transmite: La 9 iulie, în Palatul Congreselor din Kremlin s-a deschis Congresul mondial pentru dezarmare generală și pace. Peste 2.000 de delegați, observa­ tori și invitați din peste 100 de țări s-au adunat în această uriașă sală. Sunt reprezentanți ai tuturor conti­nentelor, oameni de toate rasele. Alături de cunoscuți oameni de stat se află scriitori, oameni de știin­ță, artiști, preoți. La congres au so­sit 120 de reprezentanți ai organiza­țiilor de tineret din 35 de țări — so­cialiști, membri ai organizațiilor u­­niversitare, țărani. Adunarea a fost convocată pe ba­ze care permit ca la ea să participe toate organizațiile și persoanele ce se pronunță pentru pace și care pâ­­nă acum au considerat colaborarea ca fiind dificilă sau imposibilă. în spatele mesei prezidiului se află un panou enorm care reproduce noul desen al lui Pablo Picasso: un porumbel al păcii deasupra unei grămezi de arme sfărîmate. In diferi­te limbi este scris: „Congresul mon­dial pentru dezarmare generală și pace”. Congresul a fost deschis de cu­noscuta fruntașă a vieții publice din Chile, Olga Poblete, laureată a Pre­miului internațional Lenin „Pentru întărirea păcii între popoare". Am sosit aici pentru a exprima speranțele tuturor oamenilor din lu­me, a spus ea. In ultimele cîteva săptămîni s-au depus mari eforturi pentru a trimite la congres cele mai reprezentative delegații, a subliniat ea. Olga Poblete a declarat că scopul discuțiilor care vor avea loc la con­gres este de a găsi un mijloc cu aju­torul căruia voința popoarelor să poa­tă fi transformată în fapte concrete. Vorbitoarea a prezentat congresu­lui propunerile cu privire la prezi­diu și la secretariat, adoptate în una­nimitate de Comitetul de pregătire al congresului. Ea a arătat cu acest prilej că: Comitetul internațional de pregătire a căutat ca în prezidiu să fie reprezentate toate țările și or­ganizațiile care luptă pentru pace. Printre membrii prezidiului se a­­flă fruntași ai vieții publice, bine­cunoscuți în întreaga lume — John Bernal, președintele executiv al Pre­zidiului Consiliului Mondial al Pă­cii, Renato Bitossi, președintele Fe­­ derației Sindicale Mondiale, Isabelle Blume (Belgia), James Endicott (Ca­nada ), poetul cuban Nicolas Guillen, Ostap Dluski (Polonia), d’Astier de la Vigerie, Eugenie Cotton, Pirr Cot din Franța, Kaoru Yasui (Japonia), Antoine Tobet (Liban), Ramesvari Nehru (India), Mao Dun (R. P. Chi­neză), d-na Subandria (Indonezia), Anna Seghers (R. D. Germană), Car­lo Levi (Italia), Gordon Schaffer (Anglia), William Morrow (Austra­lia), C.B. Goodiet (S.U.A.), scriitorii sovietici Ilya Ehrenburg, Alexandr Korneiciuk, Nikolai Tihonov, acad. Mstislav Keldîș. Din partea R.P. Române au fost aleși în prezidiu acad. Mihail Ralea, conducătorul delegației și Ion Pas, membru al delegației, președintele Consiliului de Administrație al Orga­­ nizației Internaționale de Radio și Te­leviziune. A fost aprobat, de asemenea, în unanimitate Secretariatul congresu­lui. Președinte al primei ședințe a fost aleasă Eugenie Cotton a cărei viață, după cum a arătat Poblete, „este strîns legată de lupta activă și consecventă pentru pace și securita­tea popoarelor". Apoi a prezentat un raport prof. John Bernal, președintele executiv al Prezidiului Consiliului Mondial al Păcii, Nici un bob pierdut din noua recoltă! Vie activitate la Vari­aș Din lan­ț la baza de recepție Pe ogoarele gospodăriei colective din Vari­aș se desfășoară din plin secerișul cerealelor păioase. Colectiviștii de aici. Orzul în magazie în cursul zilei de ieri, după cum ne comunică tov. Adam Mack, de la G.A.S. Bulgăruș, combinerii Gavrilă Ko­ran, Gheorghe Jung și Matei Schütz de la această gospodărie, au recoltat orzul de pe ultimele hectare. De pe cele 48 ha de orz recoltate în întregi­me cu combinele, G.A.S. Bulgăruș a obținut o producție medie de 3.075 kg de orz la hectar, întreaga canti­tate de orz se află acum în magazii. Combinerii și-au verificat ieri mașini­le, pregătindu-se să intre cu ele în la­nul de grîu de 380 ha. datorită bunei organizări a muncii, au reușit să termine recoltatul celor 115 ha de orz. S-a lucrat din plin la re­coltat, atît cu secerătorile-legători, cît și cu combinele. Acum se lucrează de zor la recol­tatul griului. Pînă în ziua de 8 iulie s-a adunat griul de pe 160 ha. Zilnic se lucrează din plin cu 12 combine și 14 secerători-legători. (LAZĂR ILIN). Și la gospodăria colectivă din Ticvaniul-Mare, raionul Oravița a început de cîteva zile recoltatul griului. In sprijinul colectiviștilor la strînsul recoltei au venit și me­canizatorii cu combinele. Primul ca­re­­ a intrat cu combina în lanul de grîu al colectivei a fost mecanizato­rul Gheorghe Avram. Consiliul de conducere al gospo­dăriei, toți colectiviștii au ținut ca primele cantități de grîu din noua recoltă să fie transportate la baza de recepție pentru a-și livra printre primii cantitățile contractate. Zile­le trecute baza de recepție din Ca­­cova a eliberat distanța nr. 1, la produsul grîu, gospodăriei colective din Ticvaniul-Mare. (IOSIF DO­­MOCOȘ). n N­ii La sediul gospodăriei agrico­le colective din comuna Orțișoa­­ra, o singură încăpere mai ră­măsese luminată. Era adunarea organizației de partid. Se discu­tau ultimele pregătiri în legătură cu începerea campaniei de recol­tare a păioaselor. S-au făcut pro­puneri, chemări la întrecere, s-au luat angajamente. Comunistul Gheorghe Weber, un om de nădejde, bun organi­zator al producției, a venit cu o propunere. Simplă, eficace. — Ar fi mai bine să formăm echipe și brigăzi sezoniere, ca și în alți ani. Să fie stabilit cine și unde să lucreze. Să muncim acolo unde se cere mai multă pri­cepere, operativitate și atenție. Cine să lucreze unde-i mai greu, dacă nu noi, comuniștii ? Propunerea a și fost aplicată. Au fost alcătuite mai multe bri­găzi și echipe sezoniere. Biroul organizației de bază, secretar tov. Gheorghe Ilina, cunoscînd bine calitățile fiecărui om, a pro­pus în echipă pe cei mai buni și mai pricepuți colectiviști. Ma­joritatea celor propuși au dove­dit hărnicie și cu prilejul altor lucrări. Ei sunt oameni care fac totul cînd e vorba de avutul obș­tesc. Astfel, pe fiecare mașină, erau chemați să lucreze cei mai destoinici agitatori. Biroul orga­nizației de bază a lansat o che­mare la întrecere pentru titlul de cea mai bună brigadă și echipă, în campanie. Luînd cuvîntul în adunare, a­­gitatorul Tănase Popa, șeful bri­găzii l­a de cîmp, a spus : — Pe tov. Augustin Rusu, N­iț­u E­c fiindcă e tot șef de brigadă, ca și mine, îl chem la întrecere pe întreaga perioadă, cît va ține campania de recoltare. Numai să se țină de mine ! ... — De d-ta, tovarășe Popa, eu nu mă pot ține — spuse zîm­­bind tov. Rusu — că eu am re­partizată o altă parcelă. Dar să știi un lucru : cite hectare vei recolta la zi, voi recolta și eu. Poate chiar și mai mult... ★ A început secerișul griului. Harnicii colectiviști își culegeau roadele muncii lor înfrățite. în­treaga parcelă de 55 ha e împes­trițată. In urma secerătorilor-le­­gători se string în grabă snopii grei. — Ai grijă că rămîn spicele ne­tăiate — îi strigă Tănase Po­pa tractoristului Gheorghe Ga­­vra. Acesta înțelegînd, reduse ac­celerația motorului. Spiritul gospodăresc, calitatea, erau în orice moment în atenția colectiviștilor. Să nu se piardă nici un bob. Popa mai taie După ce Tănase cîteva sute de snopi, președintele gospodăriei îl întrebă : — Terminăm pînă diseară cu parcela asta ? — Poate chiar mai repede. Văd că merge destul de bine. Mult a fost, puțin a mai ră­mas. — Dar Rusu cum stă, tovară- v ! * E IRI­E și președinte? Mai are mult cu parcela lui ? — In tot cazul, are mai mult decit d-ta ... — După ce termin, merg să-l ajut! — Ești în întrecere cu el și-l ajuți ?!? Bine faci, tovarășe Tă­nase. — Dv. să vă îngrijiți de evi­dența fiecăruia. Noi îi dăm zor. La celălalt capăt al tarlalei, lucrează două secerători-legători. Aici e brigada tovarășului Rusu. Pentru a intensifica ritmul de recoltare, brigadierul tocmai cu­pla în urma tractoarelor două secerători-legători în loc de nu­mai una. — Ce faci, tovarășe Tănase? — întreabă președintele gospo­dăriei colective. — Fac totul ca la sfîrșitul re­coltării să pot da un răspuns cum se cuvine la chemare. Vreau să mă țin de cuvînt. ★ Intr-o singură zi, colectiviștii au recoltat cele 55 de ha semă­nate cu grîu, situate lîngă ca­lea ferată. Colectiviștii din Or­­țișoara sînt oameni harnici, mun­ca și faptele lor, grija pentru strîngerea la timp și fără pier­dere a recoltei e în atenția tu­turor. In fruntea acestor lucrări, a întrecerii pornite, se situează și de data aceasta comuniștii. A. PUICA A *^ ^ ^t ^ ^ X» ^ A AV*AV#A*}A*ÍA*AVt*iVA*i*A*i*I*AA*l#AVi * SEMINARUL ACTIVIȘTILOR CULTURALI DIN RAIONUL TIMIȘOARA Azi dimineață a început la Casa raională de cultură Timișoara un semi­nar cu directorii căminelor culturale și bibliotecarii sătești și comunali din raion. Scopul seminarului este analiza primei etape a concursului bienal „Biblioteca în slujba construcției so­cialiste“ și un schimb de experiență al directorilor de cămine culturale cu pri­vire la cele mai potrivite forme de activitate politică și cultural-educativă in perioada verii. ECONOMII ÎNSEMNATE La întreprinderea „Tehnometal“ din Timișoara se desfășoară o intensă acti­vitate pentru economisirea materiale­lor. Pînă acum la această întreprindere au fost economisite diferite materiale în valoare de 75.845 lei. Dintre echi­pele și brigăzile cu cele mai frumoase realizări amintim brigada de sudori condusă de tov. Trifu Hegheș, care a realizat economii în valoare de 14.850 lei, echipa de lăcătuși condusă de tov. Hie Mike care a economisit materiale de 7.275 lei și altele. UN NOU LĂCAȘ DE CULTURĂ Duminică în satul Topolovățul-Mic a fost inaugurat noul cămin cultural. Nu peste multă vreme, în raionul Lugoj cor mai fi terminate și căminele cul­turale din Șanovița, Lugojel, Paniova, Fîrliug și din alte localități. Locuito­rii din Topolovățul-Mic nu se opresc aici. Ei vor să înfăptuiască noi lucrări in satul lor. în curînd se vor apuca să-și ridice un local de cooperativă pentru care o mare parte din cărămizi a fost procurată pe plan local. CU FORMAȚIILE ARTISTICE IN DEPLASARE Comitetul sindicatului de la între­prinderea poligrafică din Timișoara a organizat o excursie în vaporașul pe Sega. Scopul excursiei a fost vizitarea satelor Otelec și Pustiniș, precum și un schimb de experiență între formațiile artistice din aceste comune. Pînă la începerea spectacolelor, excursioniștii au vizitat gospodăriile colegilor și au stat de vorbă cu colectiviștii despre viața lor nouă, despre munca însuflețită pentru obținerea de recolte mari. După aceea, echipa de teatru a pre­zentat la Pustiniș piesa „Tache, Ianke și Kadîr“, iar la Otelec, soliștii vocali și orchestra au prezentat un bogat pro­gram de cîntece. (ION STAN). CONSFĂTUIRE­A CADRELOR SANITARE în satul Gărina a avut loc o consfă­tuire a cadrelor medico-sanitare din mediul rural al raionului Caransebeș. La consfătuire s-a discutat despre îm­bunătățirea continuă a asistenței me­dico-sanitare în unitățile socialiste ale agriculturii. Consfătuirea a constituit și un bun schimb de experiență a cadrelor me­dicale din cadrul raionului. Fotoreportera amatoare a luat un instantaneu. Va fi o amintire plă­cută pentru cei 70 de elevi de la Școala de 8 ani din Bistrița care au vizi­tat frumosul oraș de pe malul Begheiului, Timișoara. Timpul probabil . Centrul meteorologic Ti­­mi­mișoara anunță timpul pro­­b­­abil pentru regiunea Banat. "• ASTĂZI : vremea se men­­­­ține nestabilă, cu cel mai­­ mult noroi ziua. Vor cădea­­ averse slabe însoțite de des­­­­­cărcări electrice. Temperatu­­­­­ra va atinge ziua 22 la 26 n1 grade, iar noaptea 10—15 y grade. Vîntul va sufla potri­­vit din vest și sud-vest.­­ PENTRU URMĂTOARE­­­­LE 3 ZILE, vreme schimbă­ o toare cu cer noros și cu tem­­­­peratura staționară. ,, Raid-anchetă ! Ia depozitele de combustibil — o deservire cît mai operativă! Fiecare anotimp aduce cu sine felurite preocupări gospodă­rești. Acum, lunile dinaintea sosirii timpului ploios îi determină pe unii gospodari să înceapă pregătiri intense pentru toamnă și iarnă. Deși mai e mult pînă cînd hornurile caselor vor începe să fume­ge, spre depozitele de combustibil se îndreaptă zilnic tot mai mulți cumpărători. Cum sînt aprovizionate depozitele cu lemne și cărbuni ? Cum se desfășoară deservirea cetățenilor ? lată întrebări cărora le dăm răspunsul în raidul-anchetă organizat prin depozitele de combusti­bil din Timișoara. Depozitul nr. 3 din str. Circum­­valațiunii. Unitatea este aprovizio­nată cu sortimentele înscrise plan : lemn categoriile A, B, căr­îii buni, deșeuri de cherestea etc. Pes­te tot domnește ordinea și cură­țenia. Camioanele încărcate cu com­bustibil trec, unul după altul, prin fața cîntarului, apoi pornesc spre domiciliul cetățenilor. Deservirea decurge rapid. Zilnic își ridică lemnele 60—70 cetățeni. Conducă­torii auto Gheorghe Harcai și Vla­dimir Zob se întrec în deservirea cu conștiinciozitate a cetățenilor. Conducerea depozitului are numai cuvinte de laudă despre sîrguința lor în efectuarea de urgență a trans­porturilor, pentru ca fiecare cum­părător să-și poată ridica lemnele, în zilele programate. Tot așa se petrec lucrurile și la depozitul nr. 1. Conducerea unită­ții s-a îngrijit de completarea per­sonalului la mașinile de tăiat. Lu­crul la cele 5 mașini de tăiat în­cepe din timp, creîndu-se totdeau­na un stoc de lemne pentru ca dis­tribuirea să nu fie stînjenită. Și la depozitul nr. 2 din str. Gării se aprovizionează mulți ce­tățeni. Ei întîmpină însă greutăți în ce privește transportul la domici­­­liu, în ultima vreme combustibi­lul nu este expediat atunci cînd se face achitarea costului, ci de-abia peste cîteva zile. în ziua de 29 iu­nie, de exemplu, au rămas restan­te 18 bonuri, în 30 iunie — 17 bo­nuri, în 2 iulie — 50 bonuri, iar în 4 iulie — 12 bonuri. Fără îndo­ială că acest decalaj este defavo­rabil cetățenilor, care neștiind cînd le sosesc lemnele, sînt nevoiți să aștepte zile de-a rîndul, sau să fa­că drumuri inutile la depozit pî­­nă le vine rîndul la transport. — Deservirea s-ar putea îmbu­nătăți — intervine tov. Cornel Curteanu, responsabilul depozitu­lui — dacă am dispune de mijloa­ce de transport suficiente care să facă față unei deserviri operative, în dimineața de 4 iulie, de exem­plu, ne-au sosit numai două ca­mioane; la ora 11 unul dintre ele s-a retras în garaj. Desigur că, cu un singur camion nu s-au putut satisface toate cererile. Cu o zi înainte unul din camioanele repar­tizate era în rodaj și n-a putut să transporte, la un drum, decit 1.000 kg lemne ... B. STANCIOIU (Continuări in pag. a lkai

Next