Drapelul Roşu, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5496-5520)
1962-09-16 / nr. 5508
Anul XVIII, nr. 5508* Duminică, 16 septembrie 1962 ț 4 pagini 20 de bani DELEGAȚIA R. P. MINEEA CEA DE-A X VII-A SESIUNE A ADUMEMME A 01U. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a numit delegația R. P. Române la cea de-a XVII-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Delegația este condusă de Cornel Mănescu, ministrul Afacerilor Externe. Din delegație mai fac parte: Mircea Malița, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. Mihail Hașeganu, ambasador, reprezentantul permanent al Republicii Populare Române la Organizația Națiunilor Unite, prof. Mircea Nicolaescu, ambasadorul Republicii Populare Române la Cairo, Traian Ionațcu, deputat In Marea Adunare Națională, directorul Institutului de Cercetări Juridice. Delegația este insoțită de membri supleanți, consilieri și experți. Sosirea in Capitală a si givernamentale ******** ****************** delegației de partid a R. D. Germane ************************** * Sîmbătă la amiază a sosit în Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Def ruocrate Germane în frunte cu * tovarășul Walter Ulbricht, prim- secretar al C.C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, care la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al R. P. Române, face o vizită de prietenie în țara noastră. Din delegație fac parte : Bruno Leuschner, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.D.G., membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul Afacerilor Externe al R.D.G., președintele Partidului Democrat din Germania, Național Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor și Silviculturii, Gunther Wyschofsky, vicepreședinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Comerțului Exterior și Intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzinelor „Walter Ulbricht“-Leuna, Frieda Sternberg, președinta Cooperativei agricole de producție „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“-Leuna și Wilhelm Bick, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.D.G. în R. P. Romina. Tovarășul Walter Ulbricht este însoțit de tovarășa Lotte Ulbricht, soția sa. Aeroportul Băneasa era pavoazat festiv cu drapelele de stat ale R. D. Germane și R. P. Române. Pe clădirea aerogării se aflau portretele tovarășilor Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, în limbile romînă și germană, urările „Bine ați venit, oaspeți dragi!“, „Trăiască prietenia frățească dintre Republica Populară Romînă și Republica Democrată Germană!“. Pe aeroport se afla un mare număr de reprezentanți ai oamenilor muncii din întreprinderile și instituțiile Bucureștiului, veniți să salute sosirea în țara noastră a înalților oaspeți, erau de față tineri din R. D. Germană aflați la studii în țara noastră. In întâmpinarea delegației R.D. Germane au venit tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Petre Borilă, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, artă și literatură, ziariști romîni și străini. Erau prezenți șefii unor misiuni diplomatice acreditați în R. P. Romînă, membrii ambasadei R. D. Germane, alți membri ai corpului diplomatic. La ora 12,15 avionul cu care a călătorit delegația, escortat de avioane cu reacție românești, își face apariția deasupra aeroportului. La coborîrea din avion membrii delegației R. D. Germane sînt întîmpinați cu puternice aplauze. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Walter Ulbricht se îmbrățișează. Conducătorii de partid și de stat ai țării noastre și membrii delegației R.D. Germane se salută cordial, împreună cu delegația a sosit și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Române la Berlin, Ștefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. Fanfara militară intonează imnurile de stat ale R. D. Germane și R. P. Române. Răsună 21 salve de tun. Tovarășii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej primesc raportul și trec în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Membrilor delegației le sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej adresează oaspeților o cuvîntare de salut. Răspunde tovarășul Walter Ulbricht. Cuvîntările sînt subliniate de (Continuare în pag. a IV-a) £ Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Ulbricht, Dragi tovarăși membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane. La sosirea dumneavoastră pe pămîntul patriei noastre, permiteți-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, în numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros și frățesc bine ați venit. Vizita dumneavoastră în Republica Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă țările și popoarele noastre. în zilele ce le veți petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroși să vă împărtășim din rezultatele muncii pe care o desfășoară cu abnegație poporul român în desăvîrșirea construcției socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare și înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă prețuire succeselor de seamă obținute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Germană, în opera de construire a socialismului și de întărire a primului stat german al muncitorilor și țăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste duc cu consecvență o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistența pașnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale și totale sub un strict control internațional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă sprijină întrutotul inițiativele Uniunii Sovietice și ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german și transformarea pe această bază a Berlinului occidental în oraș liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăși, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre țările și partidele noastre, la întărirea unității de nezdruncinat a puternicei comunități a țărilor socialiste și a mișcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască și să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă și Republica Democrată Germană ! Trăiască familia frățească a țărilor socialiste ! Trăiască pacea în lumea întreagă! La Palatul R. P. Române Sîmbătă la ora 14:00 membrii delegației de partid și guvernamentale a R. D. Germane în frunte cu tovarășul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, au fost primiți la Palatul R. P. Române de tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de membri ai Biroului Politic Miniștri, al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. și ai guvernului. Pe drumul străbătut de mașinile oficiale de la reședința delegației germane și pînă în Piața Palatului R. P. Române un mare număr de bucureșteni au salutat călduros pe oaspeți. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres). începerea convorbirilor între delegațiile de partid și guvernamentale ale R. P. Romíne și R. D. Germane în după-amiaza zilei de 15 septembrie, la Palatul R.P. Romíne au început convorbirile dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale R.P. Romíne și R.D. Germane. Din partea romînă la convorbiri participă: Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei Petrolului și Chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Mihail Petri, adjunct al ministrului Comerțului Exterior, Ștefan Cleja, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. P. Române în R.D. Germană. Din partea R. D. Germane la convorbiri participă : Walter Ulbricht, prim-secretar al C. G. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. D. Germane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul Afacerilor Externe al R.D. Germane, președintele Partidului Socrat din Germania, Național DeHans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor și Silviculturii, Gunther Wyschofsky, vicepreședinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Comerțului Exterior și Intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul Uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, președinta Cooperativei agricole de producție „Ernst Thälmann“ din Bennewitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, Wilhelm Bick, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.D. Germane în R.P. Romînă. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. * Șeful brigăzii de lăcătuși montori de la sectorul poduri rulante al U. C. M.M.A. Bocșa, Alexandru Mateaș, împreună cu lăcătușii Ernest Vary și R. Florea, studiază proiectul unui nou pod rulant. FAPTE DIN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Pț. --a», -ife. «tN ***■ *«>. ***. -sa*. -«ro. Procedee avansate de ternare 0 propunere din consfătuirea de producție Sectorul de ștanțat tole de la secția „mașini electrice“ a U.C.M. Reșița este unul dintre sectoarele importante. Aici se execută ștanțarea și pachetarea statoarelor și rotoarelor mașinilor electrice. La ultima consfătuire de producție a grupei sindicale, după ce au fost analizate rezultatele obținute în muncă și s-au dezbătut sarcinile de plan pentru luna următoare, s-a făcut prețioasa propunere ca tolele pentru 320 electromotoare pentru frîne de macara să fie realizate din resurse interne, adică din material economisit. De atunci au trecut puține zile. Dar harnicii muncitori, din rîndul cărora evidențiem pe tovarășii Sofia Gaidoș, Rozalia Novac, Edmund Iavorski, Francisc Farcaș, Iosif Iavorski și alții, au obținut de acum un succes important. Printr-o croire mai judicioasă a tablei și prin folosirea tuturor deșeurilor, au reușit să realizeze peste 100 electromotoare din material economisit. Iată numai una din propunerile făcute cu ocazia consfătuirilor de producție. VASILE MORARIU corespondent în sectorul turnătorie al Uzinelor mecanice din Timișoara se aplică cu bune rezultate numeroase metode moderne de turnare, în primele 3 luni ale acestui an s-a realizat sarcina din planul tehnic privitoare la extinderea turnării pieselor în forme întărite cu bioxid de carbon. Acum acest procedeu s-a mai extins la încă 16 repere, fapt care a făcut să se toarne, în astfel de forme, de la începutul anului peste 169.897 kg piese. Turnătorii vor ca pînă la sfîrșitul anului să depășească prevederile planului tehnic, ca pe baza productivității înalte să descongestioneze unele utilaje și să micșoreze întrucîtva aglomerarea la cuptoarele de uscat ferme. Printre cele 36 propuneri înregistrate pînă acum la cabinetul tehnic de la Distileria chimică lemn nr. 2 Margina se găsește de și inovația tovarășului inginer Richard Pope și Leonard Baurer, referitoare la „Schimbarea procesului tehnologic de prelucrare a gudroanelor de lemn“, din care se vor obține unele uleiuri grele și se vor valorifica gudroanele acide. Prin apeiobținute în ceea ce privește extinderea turnării în cochile. Numai în ultimul timp au fost luate măsuri de extindere a acestei metode cu încă 27 de repere. Rezultate bune au fost obținute și în ce privește utilizarea amestecului de bentonită. Introducerea metodelor înaintate de lucru a contribuit la îmbunătățirea calității producției, la reducerea rebuturilor. Astfel, în luna august rebutul a scăzut cu aproape 15 la sută. Turnătorii mai au însă posibilități de a aplica și alte metode. O serie de repere se pretează, de pildă, să fie turnate în ciorchine. Aplicînd acest procedeu de turnare se îmbunătățește coeficientul de utilizare a fontei lichide, aducînd economii mari, carea acestei inovații întreprinderea va înregistra cca. 1.200.000 lei economii, în rîndul inovatorilor fruntași se numără și Iosif Dutcă și Ștefan Dutcă care în vederea mai bunei funcționări a centralei electrice, au propus modificarea pompelor centrifugale de apă. P. BENESCU corespondent ION COSMA Satisfăcătoare sunt și progresele Economii prin inovații it — LA 0. A. C. JMBOLIA însilozarea furajelor — în centrul atenției Problema cea mai importantă de care se ocupă acum colectiviștii din Jimbolia este cea a insilozării porumbului și a altor nutrețuri. Planul stabilit prevede însilozarea a 4.000 tone. Pentru a realiza această cantitate s-au cultivat 150 ha porumbeiloz. De asemenea, vor mai fi în&olo2ați coceni de porumb în amestec cu alte furaje și cu borhot de sfeclă de zahăr. Pînă în prezent, datorită respectării planului tehnic operativ întocmit care a fost defalcat pe cele 4 brigăzi de cimp și echipele care lucrează cu cele 5 tocători mecanice acționate de tractoarele S.M.T. Gottlob s-au însilozat 5.500 tone de furaje, din care circa 3.000 tone de porumb. Pentru calitatea silozului tocătorile au fost aliniate la marginea gropilor - care se află în incinta complexului zootehnic - și lucrează concomitent în aceeași groapă, iar un tractor KD-35 execută tasarea. In aceste acțiuni s-au evidențiat colectiviștii: Nicolae Kramer, Anton Molnár, Ștefan Kovács, Soos Magdalena, Ion Mussa și mulți alții. Cantitatea de siloz ce se realizează corespunde cu 10 tone pe cap de vacă. Campania de însilozare din acest an, datorită preocuprăii mai atente a consiliului de conducere a fost cu mult mai bine organizată, deoarece fiecare brigadă a avut câte 8 atelaje, și brațele de muncă necesare care au asigurat folosirea întregii capacități a tocătorilor al căror randament a fost depășit cu 16-15 tone zilnic. Se poate spune că indicațiile date de Consiliul agricol raional au fost temeinic studiate și bine aplicate La această unitate. ION IANCU instructor al sfatului popular regional Cuvîntarea tovarășului Walter Ulbricht Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Scumpi tovarăși și prieteni, Dragi locuitori ai orașului București, îngăduiți-mi să vă transmit dumneavoastră și prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai călduros salut frățesc în numele Partidului Socialist Unit din Germania, precum și în numele tuturor partidelor unite în Frontul Național al Germaniei Democrate, în numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului și al populației Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarășe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea țelurilor și luptei noastre. Puteți fi siguri că această prietenie, aceasta comunitate de țeluri și de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulțumim dv., dragi locuitori ai Bucureștiului, pentru primirea atît de însuflețită ce ne-ați făcut-o. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanții frumoasei și glorioasei dv. Capitale. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. țară la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Populare Romîne. Vă exprimăm mulțumirile noastre pentru această invitație la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea și studia în timpul șederii noastre noile realizări ale muncitorilor, țăranilor colectiviști și intelectualilor țării dv. socialiste. Sîntem ferm convinși că vizita noastră în țara dv. și convorbirile noastre comune vor întări și intensifica relațiile politice și economice dintre țările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcției socialiste în cele două țări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist și la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în țara dv., dragi tovarăși și prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forțelor păcii pentru triumful principiilor coexistenței pașnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală și totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa și în lumea întreagă, în această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german și lichidarea situației anormale, primejdioase din Berlinul occidental prin transformarea acestuia într-un oraș liber, demilitarizat. Noi — Uniunea Sovietică, Republica Democrată Germană, Republica Populară Romînă, precum și toate celelalte state socialiste — am prezentat propuneri constructive în vederea soluționării acestor probleme atît (Continuare în pag. IV-a) O veselie tinerească, plină de emoție, s-a revărsat ieri pe străzile orașului. Mulțimea de copii încărcați cu flori, îmbujorați de evenimentul zilei, se îndreptau spre școală. Pentru cei mai răsăriți, prima zi de școală aducea bucuria revederii cu profesorii, colegii. Prichindeii, cei care pe Prima zi de școală șeau prima oară pragul școlii, se uitau cu ochi mari, mirați, în jurul lor. Prima zi de școală a fost pentru ei ceva deosebit. Florile, zîmbetele colegilor mai mari, căldura profesorilor i-a făcut însă să simtă dragostea cu care vor fi înconjurați. Iată și abecedarele. Le-au primit gratuit. Ce de noutăți, și frumuseți cuprind ele. Acum cercetează curioși doar pozele. în curînd însă vor desluși literă cu literă, silabisind primele cuvinte citite. Iar apoi, cu anii, vor da asalt științei și culturii. încă din prima zi, proiectele, visurile de viitor se împărtășesc cu entu-za Școala medie nr. 6 din Timișoara noua clădire modernă, ridicată in cartierul muncitoresc Mehala, elevii țes ie acum planuri de viitor. — Eu mă fac chimist — spune Aurel Radu. — Dorința mea e să devin profesoară, își exprimă năzuința Mariana Pîrvu. Deocamdată ceilalți, viitori muncitori de înaltă calificare, profesori, chimiști, ingineri, artiști discută cu înflăcărare despre impresiile culese în taberele de vară de la munte ori de la nare. Cornelia Ulmeanu, mama elevei Cecila, urmărește cu ochii umezi acest tumult al tinereții și optimismului. Ei pășesc cu încredere spre vii al socialismului, tot. Totul e larg deschis în fața lor. Niciodată copiii oamenilor muncii n-au fost înconjurați cu atîta dragoste și grijă. Noi, care am învățat tot în acest cartier, în școli cu săli de clasă întunecoase, nu ne saturăm să admirăm noua școală elegantă, modernă, luminoasă. — Mulțumim partidului pentru viața noastră fericită. Vom învăța cu sîrguință — se angaja în numele colegilor săi elevul Sergiu Doroftei, de la școala medie nr. 1, în curtea spațioasă plină de plopi a Centrului școlar agricol din Săcălaz, elevii stăteau în careu. „Bobocii“ din primul an se uitau cu jind la cei din anul doi îmbrăcați în uniformă. Unul din clasele mai mari, Ion Nicula, îi explica lui Gheorghe Mureșan din anul I, ce condiții îi așteaptă: uniformă, cazare, mîncare, manuale și rechizite școlare, învățătura, toate gratuit. — Numai să învățăm cu sîrguință — atît se așteaptă de la noi. Aproape 400 de elevi, fii de agricultori învață aici pe cheltuiala statului. Învață cum să lucreze pămintul mai bine cu mașini agricole, ca el să fie cit mai rodnic. Prima zi de școală a trecut. Emoțiile s-au potolit. Noi contingențe de tineri, în condiții excelente, asigurate de partid, pășesc să-și îmbogățească cunoștințele, să devină constructori demni țt. ADRIANA Elevi din Mehala discută cu bucurie în fața noii lor școli._ - ----------------- Asigură un bun pat germinativ pentru semințe Pregătirile pentru însămînțările de toamnă se află zilele acestea în centrul atenției colectiviștilor din comuna Becicherecul-Mic, raionul Timișoara. Experiența dobîndită în anii trecuți a arătat că recolte bogate de cereale s-au obținut numai de pe suprafețele care au fost lucrate după regulile agrotehnicii înaintate. In consecință ei au stabilit din vreme tarlalele care vor fi însămînțate cu grîu și au trecut la pregătirea terenului. Pe suprafețele destinate acestui scop se fac alături de cea mai bună calitate. Pînă în prezent au și fost arate circa 200 de ha. De asemenea, a fost condiționată întreaga cantitate de sămînță necesară. Cele mai întinse vor fi cultivate cu grîu din suprafețe soiuri „Bulgaria-301“ și „San Pastore“ care, în condițiile solului de aici, au dat bune recolte. A. ROTH corespondentă Culesul strugurilor Gospodăria colectivă „30 Decembrie“ din Govășinț, raionul Arad, are 129 ha plantate cu vii. In această toamnă în vii se prevede obținerea unei recolte bogate de struguri. De curînd colectiviștii de aci au început culesul strugurilor de masă, valorificîndu-i pe piața orașului Arad. O cantitate de 18 vagoane de struguri urmează să fie livrată statului pe bază de contract. Numai pentru produsele viticole gospodăria va obține în acest an un venit de aproape un milion și jumătate lei. , HONi,4K corespondent