Drapelul Roşu, septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5496-5520)

1962-09-16 / nr. 5508

Anul XVIII, nr. 5508* Duminică, 16 septembrie 1962 ț 4 pagini 20 de bani DELEGAȚIA R. P. MINE­EA CEA DE-A X VII-A SESIUNE A ADUMEMME A 01U. Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române a numit delegația R. P. Române la cea de-a XVII-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Delegația este condusă de Corne­­l Mănescu, mini­strul Afacerilor Externe. Din delegație mai fac parte: Mir­­cea Malița, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, prof. Mihail Hașeganu, ambasador, reprezentantul permanent al Republicii Populare Române la Organizația Națiunilor Unite, prof. Mircea Nicolaescu, ambasadorul Republicii Populare Române la Cairo, Traian Ionațcu, deputat In Marea Adunare Națională, directorul Institutului de Cer­cetări Juridice. Delegația este insoțită de membri supleanți, consilieri și experți. Sosirea in Capitală a si givernamentale ******** ****************** delegației de partid a R. D. Germane ************************** * Sîmbătă la amiază a sosit în­­ Capitală delegația de partid și­­ guvernamentală a Republicii De­­f ruocrate Germane în frunte cu * tovarășul Walter Ulbricht, prim-­­ secretar al C.C. al P.S.U.G., pre­ședintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, care la invita­ția Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Român, a Con­siliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al R. P. Române, face o vizită de prietenie în țara noas­tră. Din delegație fac parte : Bruno Leuschner, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.D.G., membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.S.U.G., mem­bru al Consiliului de Stat, dr. Lo­thar Bolz, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministrul A­­facerilor Externe al R.D.G., pre­ședintele Partidului Democrat din Germania, Național Hans Reichelt, ministrul Agriculturii, Colectărilor și Silviculturii, Gun­ther Wyschofsky, vicepreședinte al Comisiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al minis­trului Comerțului Exterior și In­­tergerman, Johannes König, ad­junct al ministrului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., directorul uzi­nelor „Walter Ulbricht“-Leuna, Frieda Sternberg, președinta Cooperativei agricole de produc­ție „Ernst Thälmann“ din Benne­witz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la Uzinele „Walter Ulbricht“-Leu­na și Wilhelm Bick, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.D.G. în R. P. Romina. Tovarășul Walter Ulbricht este însoțit de tovarășa Lotte Ul­bricht, soția sa. Aeroportul Băneasa era pa­voazat festiv cu drapelele de stat ale R. D. Germane și R. P. Ro­mâne. Pe clădirea aerogării se aflau portretele tovarășilor Wal­ter Ulbricht și Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, în limbile romînă și ger­mană, urările „Bine ați venit, oaspeți dragi!“, „Trăiască prie­tenia frățească dintre Republica Populară Romînă și Republica Democrată Germană!“. Pe aeroport se afla un mare număr de reprezentanți ai oa­menilor muncii din întreprinde­rile și instituțiile Bucureștiului, veniți să salute sosirea în țara noastră a înalților oaspeți, erau de față tineri din R. D. Germa­nă aflați la studii în țara noas­tră. In întâmpinarea delegației R.D. Germane au venit tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe A­­postol, Emil Bodnăraș, Petre Bo­­rilă, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și ai organi­zațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știin­ță, artă și literatură, ziariști ro­­mîni și străini. Erau prezenți șefii unor mi­siuni diplomatice acreditați în R. P. Romînă, membrii ambasa­dei R. D. Germane, alți membri ai corpului diplomatic. La ora 12,15 avionul cu care a călătorit delegația, escortat de avioane cu reacție românești, își face apariția deasupra aeropor­tului. La coborîrea din avion mem­brii delegației R. D. Germane sînt întîmpinați cu puternice a­­plauze. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Walter Ulbricht se îmbrățișează. Conducătorii de partid și de stat ai țării noastre și membrii delegației R.D. Ger­mane se salută cordial, împreună cu delegația a so­sit și ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Române la Berlin, Ștefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul. Fan­fara militară intonează imnurile de stat ale R. D. Germane și R. P. Române. Răsună 21 salve de tun. Tovarășii Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej pri­mesc raportul și trec în revistă garda de onoare aliniată pe ae­roport. Membrilor delegației le sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale venite în întîmpinare. Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej adresează oaspeților o cuvîntare de salut. Răspunde to­varășul Walter Ulbricht. Cuvîntările sînt subliniate de (Continuare în pag. a IV-a) £ Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Dragă tovarășe Ulbricht, Dragi tovarăși membri ai delega­ției de partid și guvernamentale a Republicii Democrate Germane. La sosirea dumneavoastră pe pămîntul patriei noastre, permi­­teți-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Populare Ro­mîne, în numele întregului nostru popor, să vă urez un călduros și frățesc bine ați venit. Vizita dumneavoastră în Republi­ca Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă țările și popoarele noastre. în zilele ce le veți petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroși să vă împărtășim din rezultatele muncii pe care o desfășoară cu ab­negație poporul român în desăvîrși­­rea construcției socialismului, în­făptuind neabătut Directivele Con­gresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru continua dezvoltare și înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă pre­țuire succeselor de seamă obținute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oame­nii muncii din Republica Democra­tă Germană, în opera de construi­re a socialismului și de întărire a primului stat german al muncitori­lor și țăranilor. Statele noastre, împreună cu ce­lelalte state socialiste duc cu con­secvență o politică externă îndrep­tată spre salvgardarea păcii, mili­tează pentru coexistența pașnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării ge­nerale și totale sub un strict con­trol internațional, pentru reglemen­tarea pe calea tratativelor a pro­blemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă spriji­nă întrutotul inițiativele Uniunii Sovietice și ale Republicii Demo­crate Germane pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea răz­boi mondial prin încheierea Trata­tului de pace german și transfor­marea pe această bază a Berlinului occidental în oraș liber, demili­tarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăși, că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relațiilor de priete­nie și colaborare dintre țări­le și partidele noastre, la întărirea unității de nezdruncinat a puterni­cei comunități a țărilor socialiste și a mișcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască și să se dezvolte ne­încetat prietenia dintre Republica Populară Romînă și Republica De­mocrată Germană ! Trăiască familia frățească a ță­rilor socialiste ! Trăiască pacea în lumea întreagă! La Palatul R. P. Române Sîmbătă la ora 14:00 membrii de­legației de partid și guvernamentale a R. D. Germane în frunte cu tova­rășul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germa­ne, au fost primiți la Palatul R. P. Române de tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de membri ai Biroului Politic Miniștri, al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. și ai guvernului. Pe drumul străbătut de mașinile oficiale de la reședința delegației germane și pînă în Piața Palatului R. P. Române un mare număr de bu­­cureșteni au salutat călduros pe oas­peți. Primirea s-a desfășurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres). începerea convorbirilor între delegațiile de partid și guvernamentale ale R. P. Romíne și R. D. Germane în după-amiaza zilei de 15 sep­tembrie, la Palatul R.P. Romíne au început convorbirile dintre delega­țiile de partid și guvernamentale ale R.P. Romíne și R.D. Germane. Din partea romînă la convorbiri participă: Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C. C. al P.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., președintele Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., secretar al C.C. al P.M.R., Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consi­liului Superior al Agriculturii, Mi­hail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei Petro­lului și Chimiei, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Mi­hail Petri, adjunct al ministrului Comerțului Exterior, Ștefan Cleja, ambasador extraordinar și plenipo­tențiar al R. P. Române în R.D. Germană. Din partea R. D. Germane la convorbiri participă : Walter Ul­bricht, prim-secretar al C. G. al P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, Bruno Leuschner, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri al R. D. Ger­mane, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bolz, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministrul Afacerilor Externe al R.D. Germane, pre­ședintele Partidului Socrat din Germania, Național De­Hans Rei­chelt, ministrul Agriculturii, Colec­tărilor și Silviculturii, Gunther Wyschofsky, vicepreședinte al Co­misiei de Stat a Planificării, Erwin Kerber, adjunct al ministrului Co­merțului Exterior și Intergerman, Johannes König, adjunct al minis­trului Afacerilor Externe, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru su­pleant al C.C. al P.S.U.G., directo­rul Uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, președin­ta Cooperativei agricole de pro­ducție „Ernst Thälmann“ din Ben­newitz, raionul Wurzen, Annerose Seifert, muncitoare chimistă la U­­zinele „Walter Ulbricht“ — Leuna, Wilhelm Bick, ambasador extraor­dinar și plenipotențiar al R.D. Ger­mane în R.P. Romînă. Convorbirile s-au desfășurat în­tr-o atmosferă cordială, prietenea­scă. * Șeful brigăzii de lă­cătuși montori de la sectorul poduri rulan­te al U. C. M.M.A. Bocșa, Alexandru Mateaș, împreună cu lăcătușii Ernest Vary și R. Florea, studiază proiectul unui n­o­u pod rulant. FAPTE DIN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ­­ Pț. --a», -ife. «tN ***■ *«>. ***. -sa*. -«ro. Procedee avansate de ternare 0 propunere din consfătuirea de producție Sectorul de ștanțat tole de la secția „mașini electrice“ a U.C.M. Reșița este unul dintre sectoarele importante. Aici se execută ștan­­țarea și pachetarea statoarelor și rotoarelor mașinilor electrice. La ultima consfătuire de pro­ducție a grupei sindicale, după ce au fost analizate rezultatele obținu­te în muncă și s-au dezbătut sarci­­­nile de plan pentru luna următoa­re, s-a făcut prețioasa propunere ca tolele pentru 320 electromotoare pentru frîne de macara să fie rea­lizate din resurse interne, adică din material economisit. De atunci au trecut puține zile. Dar harnicii mun­citori, din rîndul cărora evidențiem pe tovarășii Sofia Gaidoș, Rozalia Novac, Edmund Iavorski, Francisc Farcaș, Iosif Iavorski și alții, au obținut de acum un succes impor­tant. Printr-o croire mai judicioa­să a tablei și prin folosirea tutu­ror deșeurilor, au reușit să reali­zeze peste 100 electromotoare din material economisit. Iată numai una din propunerile făcute cu ocazia consfătuirilor de producție. VASILE MORARIU corespondent în sectorul turnătorie al Uzinelor mecanice din Timișoara se aplică cu bune rezultate numeroase me­tode moderne de turnare, în primele 3 luni ale acestui an s-a realizat sarcina din planul teh­nic privitoare la extinderea turnă­rii pieselor în forme întărite cu bioxid de carbon. Acum acest pro­cedeu s-a mai extins la încă 16 repere, fapt care a făcut să se toar­ne, în astfel de forme, de la începu­tul anului peste 169.897 kg piese. Turnătorii vor ca pînă la sfîrșitul anului să depășească prevederile planului tehnic, ca pe baza produc­tivității înalte să descongestioneze unele utilaje și să micșoreze întru­­cîtva aglomerarea la cuptoarele de uscat ferme. Printre cele 36 propuneri înre­gistrate pînă acum la cabinetul teh­nic de la Distileria chimică lemn nr. 2 Margina se găsește de și inovația tovarășului inginer Richard Pope și Leonard Baurer, referitoa­re la „Schimbarea procesului tehno­logic de prelucrare a gudroanelor de lemn“, din care se vor obține unele uleiuri grele și se vor valo­­rifica gudroanele acide. Prin apei­­obținute în ceea ce privește extin­derea turnării în cochile. Numai în ultimul timp au fost luate mă­suri de extindere a acestei metode cu încă 27 de repere. Rezultate bune au fost obținute și în ce privește utilizarea ameste­cului de bentonită. Introducerea metodelor înaintate de lucru a contribuit la îmbunătățirea calității producției, la reducerea rebuturilor. Astfel, în luna august rebutul a scăzut cu aproape 15 la sută. Tur­nătorii mai au însă posibilități de a aplica și alte metode. O serie de repere se pretează, de pildă, să fie turnate în ciorchine. Aplicînd acest procedeu de turnare se îmbunătă­țește coeficientul de utilizare a fon­tei lichide, aducînd economii mari, carea acestei inovații întreprinderea va înregistra cca. 1.200.000 lei e­­conomii, în rîndul inovatorilor fruntași se numără și Iosif Dutcă și Ștefan Dutcă care în vederea mai bunei funcționări a centralei electrice, au propus modificarea pompelor cen­trifugale de apă. P. BENESCU corespondent ION COSMA Satisfăcătoare sunt și progresele Economii prin inovații it — LA 0. A. C. JMBOLIA însilozarea furajelor — în centrul atenției Problema cea mai importantă de care se ocupă acum colectiviștii din Jimbolia este cea a insilozării porum­bului și a altor nutrețuri. Planul stabilit prevede însilozarea a 4.000 tone. Pentru a realiza această cantitate s-au cultivat 150 ha porumb­­eiloz. De asemenea, vor mai fi în­­&olo2ați coceni de porumb în amestec cu alte furaje și cu borhot de sfeclă de zahăr. Pînă în prezent, datorită respec­tării planului tehnic operativ întoc­mit care a fost defalcat pe cele 4 brigăzi de cimp și echipele care lu­crează cu cele 5 tocători mecanice acționate de tractoarele S.M.T. Gott­lob s-au însilozat 5.500 tone de fu­raje, din care circa 3.000 tone de porumb. Pentru calitatea silozului tocăto­­rile au fost aliniate la marginea gro­pilor - care se află în incinta com­plexului zootehnic - și lucrează con­comitent în aceeași groapă, iar un tractor KD-35 execută tasarea. In aceste acțiuni s-au evidențiat colec­tiviștii: Nicolae Kramer, Anton Mol­nár, Ștefan Kovács, Soos Magdalena, Ion Mussa și mulți alții. Cantitatea de siloz ce se realizează corespunde cu 10 tone pe cap de vacă. Campania de însilozare din acest an, datorită preocuprăii mai atente a consiliului de conducere a fost cu mult mai bine organizată, deoarece fiecare brigadă a avut câte 8 atelaje, și brațele de muncă necesare care au asigurat folosirea întregii capacități a tocătorilor al căror randament a fost depășit cu 16-15 tone zilnic. Se poate spune că indicațiile date de Consiliul agricol raional au fost temeinic studiate și bine aplicate La această unitate. ION IANCU instructor al sfatului popular regional Cuvîntarea tovarășului Walter Ulbricht Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Scumpi tovarăși și prieteni, Dragi locuitori ai orașului Bucu­rești, îngăduiți-mi să vă transmit dumneavoastră și prin dumneavoas­tră întregului popor frate român cel mai călduros salut frățesc în nu­mele Partidului Socialist Unit din Germania, precum și în numele tu­turor partidelor unite în Frontul Național al Germaniei Democrate, în numel­e Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului și al populației Republicii Demo­crate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarășe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două po­poare ale noastre, comunitatea țe­lurilor și luptei noastre. Puteți fi siguri că această prietenie, a­ceasta comunitate de țeluri și de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulțumim dv., dragi locuitori ai Bucureștiului, pentru primirea atît de însuflețită ce ne-ați făcut-o. Salutăm în persoana dv. pe repre­zentanții frumoasei și glorioasei dv. Capitale. Delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. țară la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân, a Consiliului de Stat și a gu­vernului Republicii Populare Ro­mîne. Vă exprimăm mulțumirile noastre pentru această invitație la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem ve­dea și studia în timpul șederii noa­stre noile realizări ale muncitori­lor, țăranilor colectiviști și intelec­tualilor țării dv. socialiste. Sîntem ferm convinși că vizita noastră în țara dv. și convorbirile noastre comune vor întări și inten­sifica relațiile politice și economice dintre țările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al con­strucției socialiste în cele două țări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist și la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în țara dv., dragi tovarăși și prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tutu­ror forțelor păcii pentru triumful principiilor coexistenței pașnice în­tre state cu orînduiri sociale dife­rite, pentru dezarmarea generală și totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa și în lumea întreagă, în această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace german și lichi­darea situației anormale, primej­dioase din Berlinul occidental prin transformarea acestuia într-un oraș liber, demilitarizat. Noi — Uniu­nea Sovietică, Republica Democra­tă Germană, Republica Populară Romînă, precum și toate celelalte state socialiste — am prezentat propuneri constructive în vederea soluționării acestor probleme atît (Continuare în pag. IV-a) O veselie tinerească, plină de emo­ție, s-a revărsat ieri pe străzile orașu­lui. Mulțimea de copii încărcați cu flori, îmbujorați de evenimentul zi­lei, se îndreptau spre școală. Pentru cei mai răsăriți, prima zi de școală aducea bucuria revederii cu pro­fesorii, colegii. Prichindeii, cei care pe­ Prima zi d­e școală­­ șeau prima oară pragul școlii, se ui­tau cu ochi mari, mirați, în jurul lor. Prima zi de școală a fost pentru ei ceva deosebit. Florile, zîmbetele cole­gilor mai mari, căldura profesorilor i-a făcut însă să simtă dragostea cu care vor fi înconjurați. Iată și abecedarele. Le-au primit gratuit. Ce de noutăți, și frumuseți cuprind ele. Acum cercetea­ză curioși doar pozele. în curînd însă vor desluși literă cu literă, silabisind primele cuvinte citite. Iar apoi, cu a­­nii, vor da asalt științei și culturii. încă din prima zi, proiectele, visu­rile de viitor se împărtășesc cu entu-za Școala medie nr. 6 din Timișoara noua clădire modernă, ridicată in c­artierul muncitoresc Mehala, elevii țes ie­ acum planuri de viitor. — Eu mă fac chimist — spune Au­rel Radu. — Dorința mea e să devin profesoa­ră, își exprimă năzuința Mariana Pîr­­vu. Deocamdată ceilalți, viitori munci­tori de înaltă calificare, profesori, chi­­m­iști, ingineri, artiști discută cu înflă­cărare despre impresiile culese în ta­berele de vară de la munte ori de la nare. Cornelia Ulmeanu, mama elevei Ceci­­l­a, urmărește cu ochii umezi acest tu­mult al tinereții și optimismului.­­ Ei pășesc cu încredere spre vii­ al socialismului, tot. Totul e larg deschis în fața lor. Niciodată copiii oamenilor muncii n-au fost înconjurați cu atîta dragoste și grijă. Noi, care am învățat tot în a­­cest cartier, în școli cu săli de clasă întunecoase, nu ne saturăm să admi­răm noua școală elegantă, modernă, lu­minoasă. — Mulțumim partidului pentru via­ța noastră fericită. Vom învăța cu sîr­­guință — se angaja în numele colegi­lor săi elevul Sergiu Doroftei, de la școala medie nr. 1, în curtea spațioasă plină de plopi a Centrului școlar agricol din Săcă­­laz, elevii stăteau în careu. „Bobocii“ din primul an se uitau cu jind la cei din anul doi îmbrăcați în uniformă. Unul din clasele mai mari, Ion Nicu­­la, îi explica lui Gheorghe Mureșan din anul I, ce condiții îi așteaptă: unifor­mă, cazare, mîncare, manuale și re­chizite școlare, învățătura, toate gratuit. — Numai să învățăm cu sîrguință — atît se așteaptă de la noi. Aproape 400 de elevi, fii de agri­cultori învață aici pe cheltuiala statu­lui. Învață cum să lucreze pămintul mai bine­­ cu mașini agricole, ca el să fie cit mai rodnic. Prima zi de școală a trecut. Emoțiile s-au potolit. Noi contingențe de tineri, în condiții excelente, asigurate de partid, pășesc să-și îmbogățească cu­noștințele, să devină constructori demni­ țt. ADRIANA Elevi din Mehala discută cu bucurie în fața noii lor școli._ - -----------------­ Asigură un bun pat germinativ pentru semințe Pregătirile pentru însămînțările de toamnă se află zilele acestea în centrul atenției colectiviștilor din comuna Becicherecul-Mic, raionul Timișoara. Experiența dobîndită în anii trecuți a arătat că recolte bogate de cereale s-au obți­nut numai de pe suprafețe­le care au fost lucrate du­pă regulile agrotehnicii înaintate. In consecință ei au stabilit din vre­me tarlalele care vor fi însămînțate cu grîu și au trecut la pregătirea terenului. Pe suprafețele destinate acestui scop se fac alături de cea mai bună calitate. Pînă în prezent au și fost arate circa 200 de ha. De asemenea, a fost condiționată întreaga cantitate de sămînță nece­sară. Cele mai întinse vor fi cultivate cu grîu din suprafețe soiuri „Bulgaria-301“ și „San­ Pastore“ care, în condițiile solului de aici, au dat­ bune recolte. A. ROTH corespondentă Culesul strugurilor Gospodăria colectivă „30 Decem­brie“ din Govășinț, raionul Arad, are 129 ha plantate cu vii. In această toamnă în vii se prevede obținerea unei recolte bogate de struguri. De curînd colectiviștii de aci au început culesul strugurilor de masă, valorificîndu-i pe piața orașului Arad. O cantitate de 18 vagoane de struguri urmează să fie livrată statului pe bază de contract. Numai pentru produsele viticole gospodăria va obține în­­ acest an un venit de aproape un milion și jumătate lei. , HONi,4K corespondent

Next