Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)
1962-10-02 / nr. 5521
a la nivelul răspunderii comuniștilor W membrii ți candidații de partid din organizația de bază de la secfia „mașini agricole“ se adunaseră cu mult înainte de ora fixată pentru a participa la adunarea de dare de seamă și alegeri. Datorită produselor pe care le realizează,diferite agregate agricole, instalații pentru ridicat în construcții, poduri rulante etc.) prestigiul U.C.M.M.A. Bocșa este bine cunoscut în întreaga țară. Faptul a fost subliniat, de altfel, și la darea de seamă, care a fost axată asupra activității depuse de organizația de partid în mobilizarea întregului colectiv la îndeplinirea planului la toți indicii. încă de la începutul anului, colectivului secției i-a fost încredințată o sarcină deosebit de importantă: organizarea sectorului „instalații pentru ridicat" la nivelul tehnicii moderne, asimilarea acestui nou produs și trecerea lui în producția de serie. Organizația de bază și-a propus să sprijine, în mod susținut, îndeplinirea sarcinii încredințate: Ridicarea schimburilor II și III la nivelul schimbului I, întărirea sectorului „strungărie“ cu cadre calificate, revizuirea și punerea la punct a tuturor dispozitivelor, aprovizionarea ritmică a locului de muncă cu materiale au fost numai cîteva din propunerile făcute de membrii și candidații de partid în adunările generale. Devenite hotărîri, propunerile făcute au constituit o preocupare permanentă a întregului colectiv de muncă. Periodic în adunările generale ale organizației de bază, în ședințe de birou, a fost analizat felul în care sunt ele îndeplinite, contribuția comuniștilor buna organizare și desfășurare a proocesului de producție. Tratînd cele mai importante aspecte ale muncii, darea de seamă a creat discuții. Cei înscriși o bună bază de la cuvînt s-au oprit îndeosebi asupra felului în care organizația de bază, biroul ei a canalizat aportul întregului colectiv spre cerințele principale ale producției. — In darea de seamă a fost analizat fiecare sector productiv — a spus tov. ANTON KÜHN. Vreau să subliniez aportul organizației noastre de bază la înlăturarea greutăților pe care le-am întâmpinat. Am fost ajutați, întotdeauna, la timp și în mod competent. Ne aflăm totuși în urmă față de planul de producție la zi. Trebuie, deci să ne organizăm munca în așa fel ca pînă la sfîrșitul anului colectivul secției să raporteze îndeplinirea sarcinilor de plan la foțt indicii. In ce mă privește, mă angajez să muncesc mai mult și mai bine. Șeful sectorului „Inslaa H pentru ridicat", tov. IANCU SPERNEAC, a Adunări de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid subliniat inițiativa bună a organizației de partid de a repartiza să lucreze, pe lângă comuniști cu o mai bună pregătire profesională, cum sunt tovarășii Ion Roșu, Ladislau Lucska, Constantin Munteanu, Anton Klein și alții, pe unii muncitori mai puțin inițiați în ale meseriei. Ajutați de comuniști, ei au dobîndit o serie de cunoștințe. Aceasta însă nu este suficient remarcător. Sperneac. Biroul organizației de bază ar trebui să inițieze și cursuri de ridicare a calificării profesionale. Buna pregătire teoretică, împletită cu practica ar fi contribuit mai mult la obținerea unor rezultate mai bune. Organizația de partid a scăpat însă din vedere inițierea acestor cursuri. In 1963 ne așteaptă sarcini și mai mari. Ele trebuie să stea încă de acum în atenția noastră — a comuniștilor. Cu atît mai mult se cere, deci înființarea unor cursuri profesionale. — Socotesc că nu numai lipsa de documentație și a unor materiale neau împiedicat să fim acum cu planul îndeplinit la zi, — a spus tov. ION ROTĂRESCU. ... In darea de seamă a fost arătat că, de la începutul anului, au fost înregistrate peste 2.000 de ore absente nemotivate. Aceasta nu mai este o cauză obiectivă. De această situație trebuie să se ocupe mai mult biroul organizației de bază. Sectorul „turnătorie“ întîmpină unele greutăți care ne țin în loc cu îndeplinirea planului — a spus tov. GAVRILA POP. Angajamentul nostru de a turna piese de bună calitate nu a fost îndeplinit întocmai. De multe ori se întîmplă să muncim în salturi. Nu o dată a trebuit să îndeplinim planul lunar în ultimele 10 zile ale lunii. De ce! Din cauza lipsei periodice a pietrei de var. Aceasta e adusă de la cariera Colțan, la numai cîțiva kilometri de noi. Asalturile de la sfîrșitul lunii au fost, întotdeauna, in dauna calității. Organizația de partid ar fi putut să ia măsuri operative pentru aprovizionarea ritmică a turnătoriei. ★ Străduința pentru a munci mai bine, pentru a recupera rămînerile în urmă, pentru a îndeplini planul la toți indicii și a pregăti condiții cît mai bune producției din anul următor, s-a desprins din cuvîntul tuturor participanților la discuții, din angajamentele lor. Organului nou ales îi revine o sarcină imediată de a lua măsuri care să ducă la eliminarea absențelor nemotivate, la asigurarea unei aprovizionări ritmice a locurilor de muncă, la înfăptuirea hotărîrilor luate, de adunarea generală. F. DEMENDY Ar««« Avansuri bănești periodice Munca rodnică a colectiviștilor din comuna Mîndruloc, raionul Arad, face ca gospodăria, viața lor să înflorească pe zi ce trece. Pămîntul lucrat cu pricepere, după reguli agrotehnice înaintate este darnic la rod. Vînzarea produselor pe bază de contract aduce gospodăriei colective însemnate venituri bănești. Averea obștească sporește continuu, valoarea zilei-muncă este an de an mai mare. Un indice elocvent în această direcție îl constituie valoarea avansului bănesc acordat membrilor gospodăriei pentru munca efectuată. Astfel, în cursul anului curent s-au împărțit colectiviștilor patru avansuri bănești, a cîte 10 lei pentru fiecare zi-muncă. De pildă, îngrijitorul de animale Petru Ștefănuț, a primit pentru cele 750 de zile-muncă efectuate împreună cu soția, 7.500 lei, iar colectivistului Dimitrie Cristi, pentru cele 350 zile lucrate i-au revenit 3.500 lei. Frumoase avansuri bănești a primit și mulgătoarea Maria Voica și alți tovarăși, în total, pe anul în curs, au fost împărțite colectiviștilor avansuri bănești în sumă de 540.000 de lei. TIBERIU HOTÂRAN corespondent Sporește numărul inovațiilor Cabinetul tehnic al uzinelor „Oțelul Roșu“ condus de tov. inginer Radu Bungescu, cu sprijinul comitetului sindicatului, a întreprins anul acesta mai multe acțiuni menite să lărgească mișcarea de inovații și raționalizări. Au fost organizate mai multe concursuri pe temă, expoziții, au fost popularizați sub diferite forme inovatorii fruntași, iar dosarele cu inovații înaintate cabinetului s-au rezolvat cu promptitudine. Ca urmare, la o recentă analiză a activității cabinetului tehnic s-a constatat că pînă la data de 20 septembrie au fost făcute atîtea propuneri cît în întregul an 1961. Din cele 187 propuneri de inovații înregistrate, 101 au și fost aplicate în practică. Prin introducerea acestora în producție se obține o economie antecalculată de peste 1.128.000 lei. Dintre cei 129 inovatori ai uzinei, cei mai activi sunt tovarășii Iosif Nărozescu, Ioan Țeli, Iosif Gaser, Alex. Deacu și alții. ILEANA STANCOVICI corespondentă DRAPELUL ROȘU ~ f& cu.ph.mmip.fodzi . nun ii ii 1111 iHiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimilllllIllllllIlllllllllin CRESC INDICII DE MECANIZARE IN INDUSTRIA FORESTIERA .țț. Exploatările forestiere din țară au fost dotate de la începutul anului și pînă în prezent, cu încă 1.200 de fierăstraie mecanice, 150 funiculare pentru scosul și apropiatul materialului lemnos, 400 tractoare rutiere și alte asemenea utilaje. Gradul de mecanizare a lucrărilor din pădure care cer un volum mare de muncă a crescut astfel simțitor. Comparativ cu anul trecut volumul lucrărilor executate mecanizat la faza doborî și secționat arbori, de exemplu, s-a mărit în acest an de la 28 la sută la 45 la sută. Folosind din plin capacitatea tuturor mijloacelor de mecanizare, muncitorii forestieri din numeroase regiuni, printre care Bacău, Brașov, Crișana, Suceava și altele au îndeplinit înainte de termen planul de producție pe primele 9 luni ale anului, indici mai înalți de mecanizare s-au înregistrat și la operațiile de scos apropiat, ca și la încărcarea buștenilor. NOI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN REGIUNEA ARGEȘ p In urma cercetărilor arheologice pe care le face, colectivul Muzeului raional din Rîmnicul Vîlcea în comuna Rîureni, a fost descoperită o așezare ce aparține neoliticului — cultura Starcevo-Griș. Aceasta are o vechime de peste 6.000 de ani. Sondajele făcute au arătat că așezarea se întinde pe o mare suprafață. Obiectele găsite și cercetate reprezintă o mare importanță în cunoașterea istoriei comunității gentilice din această parte a țării. PESTE 6.700 LOCUINȚE NO! tN SATELE HUNEDORENE . In satele regiunii Hunedoara au fost construite în ultimii ani 6.700 de case, în comunele Pricaz și Șibot din raionul Orăștie, de exemplu, unde gospodăriile colective și-au dezvoltat averea obștească, iar colectiviștii și-au sporit veniturile, mai mult de o treime din numărul caselor sunt noi sau renovate. în comuna Teiuș, raionul Alba, numai în acest an 22 familii de colectiviști și-au ridicat case noi. 1.200.000 DE LEI ECONOMII . Mecanizatorii din regiunea Crișana au realizat în primele 8 luni ale anului economii în valoare de 1.200.000 de lei. Aceasta a fost posibil ca urmare a folosirii cu randament sporit a mașinilor și tractoarelor. Organizînd lucrul în două schimburi la peste 400 de tractoare, tractoriștii au depășit planul de producție de la începutul anului și pînă acum cu peste 85.000 de hantri. Totodată au redus simțitor prețul de cost pe fiecare hantru, iar randamentul pe tractor fizic a fost sporit cu 52 de lianuri. DISPOZITIVE DE MICA MECANIZARE . Două benzi rulante au fost montate de curînd în secția de confecții a Combinatului de cauciuc Jilava. Ele micșorează efortul fizic al muncitorilor, care efectuează întreaga gamă de asamblare a pieselor componente ale încălțămintei cu ajutorul unor dispozitive pneumatice. Introducerea benzilor rulante în secția respectivă a determinat o creștere a productivității muncii cu 8 la sută și totodată îmbunătățirea calității produselor. INSTALAȚII MODERNE DE IMBUTELIERE A APELOR MINERALE LA POIANA NEGRI Întreprinderea de industrie locală „Cheile Dornei“ a efectuat în acest an o serie de construcții în localitatea Poiana Negri, unde există bogate izvoare de ape carbogazoase. In vederea valorificării acestor ape au fost construite o stație de captare și una de îmbuteliere, un grup social etc. Capacitatea de îmbuteliere a instalațiilor este de circa 1.000.000 de sticle pe an. APROAPE 200.000 DE CITITORI PERMANENȚI ÎN BIBLIOTECILE DIN REGIUNEA SUCEAVA Numărul fișelor de cititori ai bibliotecilor din regiunea Suceava a crescut anul acesta cu aproape 80.000 față de anul 1960; în prezent, bibliotecile numără aproape 200.000 de cititori permanenți. Multe biblioteci comunale, cum sunt cele din Bucecea, Dolhești și Horodnic au fiecare peste 2.000 de cititori permanenți. Fabrica de zahăr din Luduș, regiunea Mureș-Autonomă maghiară, produce intens din noua recoltă de sfeclă. UN CLIȘEU : Stația automată de centrifugare a zahărului. In unitățile alimentației publice Deservire atentă a consumatorilor în orașul Timișoara, în ultimul timp s-a acordat o mai mare atenție îmbunătățirii activității în sectorul de alimentație publică. S-au deschis noi unități de deservire, s-a înmulțit numărul preparatelor culinare. Trustul alimentației publice caută să vină în ajutorul muncii menajere a gospodinelor prin noi forme de deservire. Pentru a afla ce s-a făcut în această direcție s-a luat un interviu tov. Eugen Ioviță, directorul T.A.P.L. Timișoara. Întrebare: Ce măsuri a luat conducerea T.A.P.L. Timișoara în problema specializării unităților din rețeaua de desfacere ? Răspuns: în unitățile alimentației publice, desfacerile de preparate din producția proprie trebuie să atingă o greutate specifică de 35 la sută din totalul vînzărilor. Aceasta preocupă în mod deosebit pe lucrătorii din acest sector. Sporirea desfacerii de preparate culinare și produse de cofetărie, de exemplu, pretinde luarea unor măsuri tehnico-organizatorice, în acest scop noi am trecut la specializarea rețelei pentru a asigura consumatorilor o gamă mai largă de preparate culinare. Din totalul unităților de desfacere permanente, 23,7 la sută reprezintă procentul unităților specializate. Printre unitățile cu profil specializat enumerăm: 2 ospătării, un restaurant cu linie de autoservire, o cramă de vin, un restaurant pensiune, 2 unități specializate în desfacerea de meniuri fixe, un restaurant și un bufet zahana, 2 bodegi, o berărie, un bufet facto, 3 bufete expres și altele. Datorită activității desfășurate în cadrul unităților specializate, planul de producție propune pe primele 8 luni ale anului 1962 s-a realizat în proporție de 104,6 la sută. Întrebare: Care sunt unitățile specializate cu rezultate mai bune în activitatea economică a întreprinderii ? Răspuns: în general se poate afirma că toate unitățile cu profil specializat obțin bune rezultate în activitatea economică. Pentru stimularea și organizarea unităților specializate, Ministerul Comerțului a inițiat un concurs pe țară. în cadrul acestui concurs s-a acordat diploma de „unitate fruntașă pe țară“ restaurantului cu autoservire „Timiș“, unitate condusă de tov. Iosif Crăciun. Această unitate și-a depășit lună de lună planul de desfacere la producția proprie servind în medie zilnic pînă la 1.000 meniuri complete la prînz. Rezultate economice bune are de asemenea, bufetul expres condus de Desideriu Szalma și Teodor Mureșan. La această unitate se produc zilnic 40—50 sortimente de preparate culinare și de patiserie, 10—15 sortimente de prăjituri de cofetărie, desfăcîndu-se zilnic peste 8 mii porții de mîncare. Întrebare: Ce măsuri ați prevăzut în viitor în problema specializării? Răspuns: în ultima vreme T.A.P.L. Timișoara a trecut la extinderea specializării unităților. Vom deschide în curînd noi unități specializate, bine amenajate și dotate cu utilaj comercial modern în care să se îmbine utilul cu frumosul spre a crea o ambianță plăcută consumatorilor. Printre unitățile noi ce s-au deschis recent amintesc Lacto-bar „Bulevard“. în curînd se va deschide bucătăria de bloc „Arta culinară“ din biv. „30 Decembrie“. Tot în viitorul apropiat vom mai deschide două unități de tipfeu“ în Piața Vasile Roaită și „Caîn Piața Traian, o braserie în biv. Republicii, o cofetărie pe biv. Eroilor, precum și alte unități specializate. întrebare: Din cele relatate reiese că T.A.P.L. a obținut unele succese în domeniul specializării. Dar oare s-a făcut totul? Răspuns: Cu toate realizările obținute în problema specializării rețeaua noastră de desfacere nu include încă toate tipurile de unități de alimentație publică și nici unele unități de interes general ca bucătărie bloc, gospodina, etc. Asemenea unități nu sunt încă suficiente. La fel, aspectul unor unități e necorespunzător. De aceea, în problema specializării și modernizării rețelei de desfacere, noi mai avem multe de făcut. Este necesar să depunem eforturi susținute pentru a crea în orașul Timișoara mai multe unități corespunzătoare nevoilor de consum ale populației. Duminică, la galeriile de artă ale Fondului plastic din Timișoara a avut loc descinderea festivă a expoziției, etapa regională, în cadrul Bienalei de artă plastică. Expun lucrări de pictură, sculptură, grafică artiști amatori din Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Caransebeș, Făget și din alte locuri. ÎN CLIȘEU: aspect din expoziție. . j' ile de lectură. Poezia lui Nicolae Labiș are farmecul generozității ideilor, al echilibrului statornic, al imaginilor tulburătoare, descinzînd din realitatea concretă, desfășurată pe toate dimensiunile vieții. Răsfoim volumul recent apărut, „Primele iubiri“, cuprinzînd întreaga sa operă poetică și ne gîndim ce noi valori ar fi cîștigat poezia sa, dacă nu se întâmpla dureroasa sa stingere prematură, din decembrie 1956. Primele poezii aduc imaginea copilăriei petrecută în munți, învăluită în umbrele durerii pricinuite de război, acest monstru îngrozitor care și-a trecut șenilele și peste satul său mărunt, întrerupîndu-i cîntecul și jocul, strivind florile și ierburile pădurii, tulburînd primii ani ai tinereții poetului. Pentru acele zile, Labiș are cuvinte grele, care acuză și condamnă pe criminalii cu svastici negre. Nu numai tinerețea lui a fost rănită, ci și a întregii sale generații. Înțelegînd aceasta, vocea lui a exprimat ura neiertată, pentru ca niciodată să nu „mai zboare pereții în lături“, ci toți să trăiască asemeni unui fluviu al vieții. („Versuri de dimineață“, „în ziua neuitată“, „Biestern“, „Ion“). Pe urmele materialelor publicate Propuneri valoroase dar... nevalorificate la Reșița există un colectiv harnic de oțeluri, înalta lor calificare a permis ca ani la rînd să obțină rezultate tot mai bune în întrecerea pentru sporirea producției de oțel. Ținînd seamă de această valoroasă experiență trebuie arătat că realizările din acest an nu reflectă întrutotul posibilitățile existente. Deși, începînd din luna aprilie au fost create condiți pentru recuperarea rămînerii în urmă din primul trimestru, lucrurile nu s-a petrecut așa. Principala cauză care a dus la nerealizarea producției preconizate este exploatarea și întreținerea necorespunzătoare a cuptoarelor. Astfel se propusese printre altele respectarea graficelor de reparare a cuptoarelor, folosirea unor metode noi utilizate la Hunedoara, îmbunătățirea muncii în hala de turnare. Concluziile care s-au desprins cu prilejul analizei amintite au fost publicate în ziarul „Drapelul Roșu" în luna iulie, într-un ciclu de patru articole. Trebuie spus, totodată, că în același timp la oțelărie au avut loc și unele consfătuiri în care muncitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea muncii. Au trecut mai bine de două luni de la publicarea acelor articole. Cunoscînd aceste deficiențe, redacția a consultat un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri asupra măsurilor care trebuiau luate pentru îmbunătățirea muncii. Cu acest prilej au fost scoase la iveală rezervele care mai există în organizarea muncii, în reducerea duratei de elaborare a șarjelor, în îmbunătățirea calității. Să vedem ce s-a întreprins la oțelăria Martin din Reșița în ultimele două luni pentru mai buna valorificare a rezervelor interne, cum au fost aplicate propunerile făcute. De la început trebuie spus, că situația nu s-a îmbunătățit prea mult. Conducerea secției nici nu a găsit necesar să studieze propunerile făcute de muncitori în coloanele ziarului. Tov. ing. Iancu, șeful secției și tov. Tota secretarul comitetului de partid nici măcar n-au citit articolele. E drept, s-a făcut cîte ceva în urma unei consfătuiri cu inginerii și tehnicienii din secție în care au fost analizate problemele legate de reducerea duratei de elaborare a șarjei, au fost luate unele măsuri privind sporirea cantității de fontă lichidă din încărcătură, respectarea procesului tehnologic, a fost modificat sistemul de evidență a rezultatelor, punîndu-se accent pe rezultatele obținute de toate echipele care deservesc un cuptor și nu numai aparte, pe fiecare echipă. (în tolul acesta echipa dintrun schimb este cointeresată și de munca schimbului următor, pregătind în acest scop cu grijă cuptorul). Dar în activitatea secției continuă să se manifeste o mare parte din lipsurile semnalate în articolul „Hotărîrile luate trebuie aplicate“, publicat în ziarul nostru din 27 iulie a.c. De ce această situație ? Pentru că conducerea secției n-a ținut seama de părerile muncitorilor, făcute în repetate rînduri. Așa cum s-a subliniat și atunci, colectivul de oțelari a apreciat că o măsură eficientă pentru reducerea pierderilor de metal și pentru îndeplinirea sarcinilor de plan este întocmirea și respectarea graficelor de reparare și întreținere a cuptoarelor. Comiteuul de partid a organizat chiar o consfătuire cu toți inginerii, tehnicienii și șefii de echipe și a elaborat o hotărîre în acest sens. Era de așteptat ca conducerea secției să ia toate măsurile necesare aplicării acestei hotărîri. Lucrurile nu s-au petrecut însă așa și, ca urmare situația nu a fost îmbunatățită. Din discuțiile avute cu unii topitori a reieșit că nu se respectă ni. termenele reparațiilor și nici durata lor După cum se vede, unii tovarăși care răspund de bunul marș al oțelariei nu vor să țină seama de aceste probleme. Articolul amintit a criticat fapii că la oțelărie nu se respectă fermi... de reparație a cuptoarelor, că tovarășul Nisipeanu, directorul tehnic al combinatului dă uneori dispoziții care nesocotesc procesul tehnologic. Nici în urma acestei critici, conducerea secției n-a tras cele mai bune concluzii. Astfel, s-a făcut că și în luna august au fost date indicații să se prelungească timpul de funcționare a cuptorului , cît mai mult posibil. La prima vedere această indicație pare a fi bună, dar în esență ea nu ajută cu nimic continuității procesului de producție. Pentru că, astăzi sau mîine reparația cuptorului tot trebuie să se facă. Și atunci de ce să nu lucrăm după un plan bine precizat, de ce să lăsăm lucrurile la voia întîmplării ? Plus de aceasta, se știe că efectuînd o reparație normală evităm una care durează de trei ori mai mult. Pentru că pînă acum de cîte ori nu s-a respectat graficul de reparații, durata acestor lucrări s-a prelungit ulterior. Pe lîngă întreținerea necorespunzătoare a cuptoarelor, la rezultatele slabe ale berăriei mai contribuie și pierderile de metal. In luna august prin erupții, scurgeri și alte deficiențe din timpul elaborării șarjelor, s-au pierdut peste 700 tone de oțel. Aceste pierderi nejustificate pot fi prevenite dacă maiștrii, inginerii și tehnologii secției îndrumă și controlează mai perseverent procesul de producție, dacă se iau măsuri eficiente pentru eliminarea cazurilor de laborare a șarjelor prea reci sau prea albe, a montării defectuoase a dopulor la oalele de turnare, a pregătirii necorespunzătoare a garniturilor de urnare. Niveta care se menține în vitares în oțelăria reșițeană își găsește explicația și în faptul că organizațiile de bază din această secție, insuficient de temeinic îndrumate de comitetul de partid, n-au urmărit îndeaproape cum se respectă propriile lor hotărîri. Pentru că așa cum s-a arătat la început, la oțelărie au fost făcute multe ședințe, s-au luat multe hotărîri bune, dar ele nu sunt aplicate cu consecvență. Or, trebuie înțeles că eficacitatea unei consfătuiri constă în măsurile aplicate, în rezultatele concrete și nu în numărul propunerilor făcute și păstrate cu „grijă“ în dosare. Oțelarii reșițeni au posibilitatea să obțină rezultate mai bune, să recupereze rămînerea în urmă. Pentru aceasta trebuie însă mai multă preocupare pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne și mai ales pentru folosirea lor. Este necesar să fie mobilizate toate forțele existente la aplicarea măsurilor luate în cadrul consfătuirilor de producție. Nu de mult a avut loc dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1963 pe ramură de producție. Cu această ocazie s-a scos în evidență, încă odată, ce anume trebuie să întreprindă oțelurii, conducerea combinatului pentru sporirea producției de oțel, pentru îndeplinirea planului pe 1962. Deficiențele care au cauzat rămîneri în urmă sînt cunoscute. Au fost preconizate și măsurile de îmbunătățire a muncii. De acum înainte se impune ca întregul colectiv al combinatului și în primul rînd colectivul de oțelari să-și concentreze forțele pentru aplicarea hotărîrilor luate, știind că astfel se poate asigura realizarea integrală a planului pe 1962. C. PETRE E. FIERARU Np. 5Î21 Pregătiri pentru iarna La întreprinderea de panificație din Arad au început pregătirile de iarnă, în acest scop întreprinderea a procurat materialul necesar la înlocuirea celor 22 de vetre din secții. La fel 4i ■** s-au terminat lucrările la înlocuirea unui număr de 500 geamuri ale brutăriilor. S-au verificat de asemenea toate coșurile de la secții. Tot pentru buna desfășurare a procesului de lucru pe timp de iarnă, de curînd s-a pus în funcție un cuptor „Dami“ cu aburi, avînd o capacitate de 7 tone în decurs de 24 de ore. „PRIMELE IUBIRI" imaginile războiului îi pătrund în suflet asemenea unui fior de toc: plecarea tatei, mama rămasă „mută și rea ca fierul“, soldații trecînd în rafale pe uliți, întoarcerea tatălui fără un braț, îl fac pe poet să adreseze acest neiertător blestem: „Vă pălmuiască mînecile goale/ Sbăluie-n vini, a mii de invalizi". Dar în acea perioadă grea, glasul lui, atent la înnoire, înregistrează trezirea oamenilor la luptă, începutul unei vieți noi. Sînt cunoscute poeziile „După secetă“, „Prietenul Glad“, cel ucis mișelește de dușmanul de clasă, „Comunistului“. Cea mai autentică și vibrantă rămîne însă poezia „Moartea căprioarei“ — un tablou al vieții înfometate și răvășite, care-l face pe om să ucidă, să strivească frumusețea și gingășia. Dar poetul întrezărește conturul unei lumi noi, depline, idee care o va exprima mitic în poezia „Meșterul“. Labiș a publicat vreme de 3—4 ani și, deși la o vîrstă atît de tînără, el a înțeles că poetul e dator să îmbine avîntul generos al vieții socialiste cu tradiția poeziei romînești. Legătura cu înaintașii săi, Eminescu și Sadoveanu, e vizibilă în ciclul „Rapsodia pădurii“. Participarea activă la viața poporului îi definește crezul poetic: comunismul, „roșia stea“, spre care înaintează, dăruindu-i toată energia, căci această stea îi răsfrînge sensul adevărat al lumii, exprimat atît de sugestiv: „Arde o stea Intre multele stele Arde pe ceruri și pe drapele, Capăt de osie — roșie stea — Osia trece prin inima mea“. Poezia lui Nicolae Labiș, de o mare forță sintetică, țîșnind din realitatea contemporană, exprimă sensuri majore. Cu un mers cosmic, versul său a atins țărmurile comunismului. Imaginile întruchipează vibrații și năzuințe active, excluzînd arta contemplativă. Capacitatea sa de a gîndi filozofic în imagini l-a dus la o poezie îndemnînd la perfecțiune morală și la depășire, prin luptă a tuturor forțelor inerției sufletești. Căci lupta — spunea el — trebuie dusă nu numai în exterior, ci și în interior, cu noi înșine. Legătura cu viața nouă pe care poporul și-o făurește, sub conducerea partidului, năzuința către înfăptuirea acelui viitor luminos pentru care se cere un patos fierbinte și o putere de luptă nouă au dat aripi poeziei sale: „Trăim în miezul unui ev aprins Și-l dăm ansuflețirii noastre vamă Cel ce nu ard dezlănțuiți ca noi. In flăcările noastre se destramă“, în el frămîntările vieții au loc în condițiile unei dezbateri dramatice. Aspirînd spre puritate, spre împlinire, păstrează și în momentele depresive echilibrul lucidității („Confesiuni“). Labiș închină versuri demne de antologie, partidului, coordonatorul tuturor acțiunilor spre era comunismului, în mersul entuziast spre fericire. („Partidului“). Tot sufletul său călit la focul pasiunii, instruit de o flacără revoluționară, pășește în ritmul entuziast al „înnoirii fără sfîrșit, pe spirala necontenitei perfecționări“. De aceea moartea prematură nu l-a smuls pe Nicolae Labiș dintre noi. El e prezent în inimile oamenilor, care i-au preluat poezia și o păstrează ca pe o floare etern înflorită, ca pe un izvor țîșnînd spre înalt și lumină. Avea 21 de anii, cel care ne-a lăsat acest mesaj de a apăra pacea și fericirea oamenilor: „Pentru ce l viu în noi toi, Pentru ucișii, ucisele. Oameni, păziți de orori Viaa și visele I" AL. STEPANESCU A apărut: „Presa Noastră“ nr. 8 — 1962 DIN CUPRINS ! — ZIUA PRESEI ROMÂNE — în primele rînduri ale luptei pentru cauza socialismului și păcii. — NESTOR AURELIAN : Cel de-al V-lea Congres al O.I.Z. — CÎȚIVA DINTR-O MARE ARMATĂ : Corespondenții voluntari scriu ziarului. — GRAȚIELA VÎNTU : Manuscrise pentru istorie. SCHIMB DE EXPERIENȚĂ — GH. CONSTANTINESCU : Un număr de ziar obișnuit. — N. COPOSU și I. FELEA : Lucrări ale lui V.I. Lenin apărute pentru prima oară în presa muncitorească din Romînia. — GAVRIL HORJA : patriotice ilegale apărute Unele ziare sub conducerea P.C. R. în Banat in perioada 1941—1944. — 25 DE ANI DE LA MOARTEA LUI ALEXANDRU SAHIA. — GH. DINU : o flacără vie ! MARIA ARSENEI Redactorul. — ANCHETA NOASTRĂ s LUPTA DINTRE NOUĂ ȘI VECHI. Răspund : prof. universitar MARCEL BREAZU , PETRE CAPRA, președintele Consiliului orășenesc U.C.F.S. București. DISCUȚII — GHEORGHE ROȘU, redactor șef al ziarului „Steagul Roșu“ — Bacău t Părerea noastră. — P. DRAGULEA, redactor șef adjunct al ziarului „Drum Nou“ — Brașov ! Intre dorință și necesitățile ziarului. — CRONICA PUBLICISTICII de VIRGIL DANCIULESCU. — DIN ACTIVITATEA UNIUNII ZIARIȘTILOR DIN R.P.R.