Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)

1962-10-02 / nr. 5521

a la nivelul răspunderii comuniștilor W membrii ți candidații de partid din organizația de bază de la secfia „mașini agricole“ se adunaseră cu mult înainte de ora fixată pentru a participa la adunarea de dare de seamă și alegeri. Datorită produselor pe care le realizează,­­diferite agre­gate agricole, instalații pentru ridicat în construcții, poduri rulante etc.) prestigiul U.C.M.M.A. Bocșa este bine cunoscut în întreaga țară. Faptul a fost subliniat, de altfel, și la darea de seamă, care a fost axa­tă asupra activității depuse de orga­nizația de partid în mobilizarea în­tregului colectiv la îndeplinirea planu­lui la toți indicii. încă de la începutul anului, colecti­vului secției i-a fost încredințată o sar­cină deosebit de importantă: organi­zarea sectorului „instalații pentru ridi­cat" la nivelul tehnicii moderne, asi­milarea acestui nou produs și trece­rea lui în producția de serie. Organi­zația de bază și-a propus să sprijine, în mod susținut, îndeplinirea sarcinii încredințate: Ridicarea schimburilor II și III la nivelul schimbului I, întărirea sectoru­lui „strungărie“ cu cadre calificate, revizuirea și punerea la punct a tutu­ror dispozitivelor, aprovizionarea rit­mică a locului de muncă cu materiale au fost numai cîteva din propunerile făcute de membrii și candidații de partid în adunările generale. Devenite hotărîri, propunerile făcute au con­stituit o preocupare permanentă a întregului colectiv de muncă. Periodic în adunările generale ale organizației de bază, în ședințe de birou, a fost analizat felul în care sunt ele înde­plinite, contribuția comuniștilor buna organizare și desfășurare a pro­­o­cesului de producție. Tratînd cele mai importante aspecte ale muncii, darea de seamă a creat discuții. Cei înscriși o bună bază de la cuvînt s-au oprit îndeosebi asupra felului în care organizația de bază, biroul ei a cana­lizat aportul întregului colectiv spre cerințele principale ale producției. — In darea de seamă a fost anali­zat fiecare sector productiv — a spus tov. ANTON KÜHN. Vreau să subliniez aportul organizației noastre de bază la înlăturarea greutăților pe care le-am întâmpinat. Am fost ajutați, întotdea­una, la timp și în mod competent. Ne aflăm totuși în urmă față de planul de producție la zi. Trebuie, deci să ne organizăm munca în așa fel ca pînă la sfîrșitul anului colectivul secției să raporteze îndeplinirea sarcinilor de plan la foțt indicii. In ce mă privește, mă angajez să muncesc mai mult și mai bine. Șeful sectorului „Insla­a­ H pentru ridicat", tov. IANCU SPERNEAC, a Adunări de dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid subliniat inițiativa bună a organizației de partid de a repartiza să lucreze, pe lângă comuniști cu o mai bună pre­gătire profesională, cum sunt tovarășii Ion Roșu, Ladislau Lucska, Constantin Munteanu, Anton Klein și alții, pe unii muncitori mai puțin inițiați în ale meseriei. Ajutați de comuniști, ei au dobîndit o serie de cunoștințe. Aceasta însă nu este suficient­­­ remarcă­tor. Sperneac. Biroul organizației de bază ar trebui să inițieze și cursuri de ridicare a calificării profesionale. Buna pregătire teoretică, împletită cu prac­tica ar fi contribuit mai mult la obți­nerea unor rezultate mai bune. Orga­nizația de partid a scăpat însă din vedere inițierea acestor cursuri. In 1963 ne așteaptă sarcini și mai mari. Ele trebuie să stea încă de acum în atenția noastră — a comuniștilor. Cu atît mai mult se cere, deci înfiin­țarea unor cursuri profesionale. — Socotesc că nu numai lipsa de documentație și a unor materiale ne­­au împiedicat să fim acum cu planul îndeplinit la zi, — a spus tov. ION ROTĂRESCU. ... In darea de seamă a fost arătat că, de la începutul anu­lui, au fost înregistrate peste 2.000 de ore absente nemotivate. Aceasta nu mai este o cauză obiectivă. De aceas­tă situație trebuie să se ocupe mai mult biroul organizației de bază. Sectorul „turnătorie“ întîmpină unele greutăți care ne țin în loc cu îndepli­nirea planului — a spus tov. GAVRILA POP. Angajamentul nostru de a turna piese de bună calitate nu a fost în­­deplinit întocmai. De multe ori se în­tîmplă să muncim în salturi. Nu o dată a trebuit să îndeplinim planul lunar în ultimele 10 zile ale lunii. De ce! Din cauza lipsei periodice a pietrei de var. Aceasta e adusă de la cariera Colțan, la numai cîțiva kilometri de noi. Asalturile de la sfîrșitul lunii au fost, întotdeauna, in dauna calității. Organizația de partid ar fi putut să ia măsuri operative pentru aproviziona­rea ritmică a turnătoriei. ★ Străduința pentru a munci mai bine, pentru a recupera rămînerile în urmă, pentru a îndeplini planul la toți indicii și a pregăti condiții cît mai bune pro­ducției din anul următor, s-a desprins din cuvîntul tuturor participanți­lor la discuții, din angajamente­­le lor. Organului nou ales îi re­vine o sarcină imediată de a lua măsuri care să ducă la eliminarea ab­sențelor nemotivate, la asigurarea unei aprovizionări ritmice a locurilor de muncă, la înfăptuirea hotărîrilor luate, de adunarea generală. F. DEMENDY Ar«««­ Avansuri bănești periodice Munca rodnică a colectiviștilor din comuna Mîndruloc, raionul A­­rad, face ca gospodăria, viața lor să înflorească pe zi ce trece. Pă­­mîntul lucrat cu pricepere, după reguli agrotehnice înaintate este darnic la rod. Vînzarea produselor pe bază de contract aduce gospo­dăriei colective însemnate venituri bănești. Averea obștească sporește continuu, valoarea zilei-muncă este an de an mai mare. Un indice e­­locvent în această direcție îl con­stituie valoarea avansului bănesc acordat membrilor gospodăriei pen­tru munca efectuată. Astfel, în cursul anului curent s-au împărțit colectiviștilor patru avansuri bă­nești, a cîte 10 lei pentru fiecare zi-muncă. De pildă, îngrijitorul de anima­le Petru Ștefănuț, a prim­it pen­tru cele 750 de zile-muncă efectua­te împreună cu soția, 7.500 lei, iar colectivistului Dimitrie Cristi, pen­tru cele 350 zile lucrate i-au reve­nit 3.500 lei. Frumoase avansuri bănești a primit și mulgătoarea Ma­ria Voica și alți tovarăși, în total, pe anul în curs, au fost împărțite colectiviștilor avansuri bănești în sumă de 540.000 de lei. TIBERIU HOTÂRAN corespondent Sporește numărul inovațiilor Cabinetul tehnic al uzinelor „O­­țelul­ Roșu“ condus de tov. inginer Radu Bungescu, cu sprijinul comi­tetului sindicatului, a întreprins a­­nul acesta mai multe acțiuni me­nite să lărgească mișcarea de inova­ții și raționalizări. Au fost organiza­te mai multe concursuri pe te­mă, expoziții, au fost popularizați sub diferite forme inovatorii frun­tași, iar dosarele cu inovații îna­intate cabinetului s-au rezolvat cu promptitudine. Ca urmare, la o re­centă analiză a activității cabine­tului tehnic s-a constatat că pînă la data de 20 septembrie au fost făcute atîtea propuneri cît în între­gul an 1961. Din cele 187 propu­neri de inovații înregistrate, 101 au și fost aplicate în practică. Prin introducerea acestora în producție se obține o economie antecalculată de peste 1.128.000 lei. Dintre cei 129 inovatori ai uzi­nei, cei mai activi sunt tovarășii Iosif Nărozescu, Ioan Țeli, Iosif Ga­­ser, Alex. Deacu și alții. ILEANA STANCOVICI corespondentă DRAPELUL ROȘU ~ f& cu.ph.mmip.fodzi . nun ii ii 1111 iHiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimilllllIllllllIlllllllllin CRESC INDICII DE MECANIZARE IN INDUSTRIA FORESTIERA .țț. Exploatările forestiere din țară au fost dotate de la începutul anului și pînă în prezent, cu încă 1.200 de fierăstraie mecanice, 150 funiculare pentru scosul și apropiatul materialului lemnos, 400 tractoare rutiere și alte asemenea utilaje. Gradul de mecanizare a lucrărilor din pădure care cer un volum mare de muncă a crescut astfel simțitor. Comparativ cu anul trecut volumul lucrărilor executate mecanizat la faza doborî­ și secționat arbori, de exemplu, s-a mărit în acest an de la 28 la sută la 45 la sută. Folosind din plin capacitatea tutu­ror mijloacelor de mecanizare, munci­torii forestieri din numeroase regiuni, printre care Bacău, Brașov, Crișana, Suceava și altele au îndeplinit înainte de termen planul de producție pe pri­mele 9 luni ale anului, indici mai înalți de mecanizare s-au înregistrat și la operațiile de scos­ apropiat, ca și la încărcarea buștenilor. NOI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE IN REGIUNEA ARGEȘ p In urma cercetărilor arheologice pe care le face, colectivul Muzeu­lui raional din Rîmnicul Vîlcea în comuna Rîureni, a fost descoperită o așezare ce aparține neoliticului — cultura Starcevo-Griș. Aceasta are o vechime de peste 6.000 de ani. Sondajele făcute au arătat că așe­zarea se întinde pe o mare supra­față. Obiectele găsite și cercetate reprezintă o mare importanță în cunoașterea istoriei comunității gen­­tilice din această parte a țării. PESTE 6.700 LOCUINȚE NO! tN SATELE HUNEDORENE . In satele regiunii Hunedoara au fost construite în ultimii ani 6.700 de case, în comunele Pricaz și Șibot din raionul Orăștie, de exemplu, unde gospodăriile colective și-au dezvoltat averea obștească, iar­ colectiviștii și-au sporit veniturile, mai mult de o treime din numărul caselor sunt noi sau reno­vate. în comuna Teiuș, raionul Alba, numai în acest an 22 familii de colec­tiviști și-au ridicat case noi. 1.200.000 DE LEI ECONOMII . Mecanizatorii din regiunea Crișana au realizat în primele 8 luni ale anului economii în valoare de 1.200.000 de lei. Aceasta a fost posibil ca urmare a folosirii cu randament sporit a mașinilor și tractoarelor. Organizînd lucrul în două schimburi la peste 400 de tractoare, tractoriștii au depășit planul de producție de la începu­tul anului și pînă acum cu peste 85.000 de hantri. Totodată au re­dus simțitor prețul de cost pe fie­care hantru, iar randamentul pe tractor fizic a fost sporit cu 52 de lianuri. DISPOZITIVE DE MICA MECANIZARE . Două benzi rulante au fost montate de curînd în secția de confecții a Combinatului de cauciuc Jilava. Ele micșorează efortul fizic al muncitorilor, care efectuează întreaga gamă de a­­samblare a pieselor componente ale încălțămintei cu ajutorul unor dispo­zitive pneumatice. Introducerea ben­zilor rulante în secția respectivă a determinat o creștere a productivității muncii cu 8 la sută și totodată îmbu­nătățirea calității produselor. INSTALAȚII MODERNE DE IMBUTELIERE A APELOR MINERALE LA POIANA NEGRI Întreprinderea de industrie locală „Cheile Dornei“ a efectuat în acest an o serie de construcții în locali­tatea Poiana Negri, unde există bogate izvoare de ape carbogazoase. In vederea valorificării acestor ape au fost construite o stație de cap­tare și una de îmbuteliere, un grup social etc. Capacitatea de îmbute­liere a instalațiilor este de circa 1.000.000 de sticle pe an. APROAPE 200.000 DE CITITORI PERMANENȚI ÎN BIBLIOTECILE DIN REGIUNEA SUCEAVA Numărul fișelor de cititori ai biblio­tecilor din regiunea Suceava a crescut anul acesta cu aproape 80.000 față de anul 1960; în prezent, bibliotecile nu­mără aproape 200.000 de cititori per­manenți. Multe biblioteci comunale, cum sunt cele din Bucecea, Dolhești și Horodnic au fiecare peste 2.000 de cititori permanenți. Fabrica de zahăr din Luduș, regiunea Mureș-Autonomă ma­ghiară, produce intens din noua recoltă de sfeclă. UN CLIȘEU : Stația automată de centrifugare a zahărului. In unitățile alimentației publice Deservire atentă a consumatorilor în orașul Timișoara, în ultimul timp s-a acordat o mai mare aten­ție îmbunătățirii activității în sec­torul de alimentație publică. S-au deschis noi unități de deservire, s-a înmulțit numărul preparatelor culi­nare. Trustul alimentației publice caută să vină în ajutorul muncii menajere a gospodinelor prin noi forme de deservire. Pentru a afla ce s-a făcut în această direcție s-a luat un interviu tov. Eugen Ioviță, directorul T.A.P.L. Timișoara. Întrebare: Ce măsuri a luat con­ducerea T.A.P.L. Timișoara în pro­blema specializării unităților din re­țeaua de desfacere ? Răspuns: în unitățile alimenta­ției publice, desfacerile de prepa­rate din producția proprie trebuie să atingă o greutate specifică de 35 la sută din totalul vînzărilor. A­­ceasta preocupă în mod deosebit pe lucrătorii din acest sector. Spori­rea desfacerii de preparate culinare și produse de cofetărie, de exemplu, pretinde luarea unor măsuri teh­­nico-organizatorice, în acest scop noi am trecut la specializarea rețe­lei pentru a asigura consumatori­lor o gamă mai largă de preparate culinare. Din totalul unităților de desfa­cere permanente, 23,7 la sută repre­zintă procentul unităților speciali­zate. Printre unitățile cu profil spe­cializat enumerăm: 2 ospătării, un restaurant cu linie de autoservire, o cramă de vin, un restaurant pen­siune, 2 unități specializate în des­facerea de meniuri fixe, un restau­rant și un bufet zah­ana, 2 bodegi, o berărie, un bufet facto, 3 bufete expres și altele. Datorită activității desfășurate în cadrul unităților specializate, planul de producție propune pe pri­mele 8 luni ale anului 1962 s-a rea­lizat în proporție de 104,6 la sută. Întrebare: Care sunt unitățile spe­cializate cu rezultate mai bune în activitatea economică a întreprin­derii ? Răspuns: în general se poate a­­firma că toate unitățile cu profil specializat obțin bune rezultate în activitatea economică. Pentru stimularea și organizarea unităților specializate, Ministerul Comerțului a inițiat un concurs pe țară. în cadrul acestui concurs s-a acordat diploma de „unitate frun­tașă pe țară“ restaurantului cu au­toservire „Timiș“, unitate condusă de tov. Iosif Crăciun. Această unitate și-a depășit lună de lună planul de desfacere la producția proprie servind în medie zilnic pînă la 1.000 meniuri com­plete la prînz. Rezultate economice bune are de asemenea, bufetul expres condus de Desideriu Szalma și Teodor Mure­­șan. La această unitate se produc zilnic 40—50 sortimente de prepa­rate culinare și de patiserie, 10—15 sortimente de prăjituri de cofetărie, desfăcîndu-se zilnic peste 8 mii porții de mîncare. Întrebare: Ce măsuri ați prevăzut în viitor în problema specializării? Răspuns: în ultima vreme T.A.P.L. Timișoara a trecut la ex­tinderea specializării unităților. Vom deschide în curînd noi unități specializate, bine amenajate și do­tate cu utilaj comercial modern în care să se îmbine utilul cu frumo­sul spre a crea o ambianță plăcu­tă consumatorilor. Printre unitățile noi ce s-au deschis recent amintesc Lacto-bar „Bulevard“. în curînd se va des­chide bucătăria de bloc „Arta culinară“ din biv. „30 Decembrie“. Tot în viitorul apropiat vom mai deschide două unități de tip­feu“ în Piața Vasile Roaită și „Ca­în Piața Traian, o braserie în biv. Re­publicii, o cofetărie pe biv. Eroilor, precum și alte unități specializate. întrebare: Din cele relatate reiese că T.A.P.L. a obținut unele succese în domeniul specializării. Dar oare s-a făcut totul? Răspuns: Cu toate realizările ob­ținute în problema specializării re­țeaua noastră de desfacere nu in­clude încă toate tipurile de unități de alimentație publică și nici unele unități de interes general ca bucă­tărie bloc, gospodina, etc. Aseme­nea unități nu sunt încă suficiente. La fel, aspectul unor unități e neco­respunzător. De aceea, în problema specializării și modernizării rețelei de desfacere, noi mai avem multe de făcut. Este necesar să depunem eforturi susținute pentru a crea în orașul Timișoara mai multe uni­tăți corespunzătoare nevoilor de consum ale populației. Duminică, la galeriile de artă ale Fondului plastic din Timișoa­ra a avut loc descinderea festivă a expoziției, etapa regională, în cadrul Bienalei de artă plastică. Expun lucrări de pictură, sculptură, grafică artiști amatori din Timișoara, Arad, Reșița, Lugoj, Ca­ransebeș, Făget și din alte locuri. ÎN CLIȘEU: aspect din expoziție. . j' ile de lectură. Poezia lui Nicolae Labiș are farme­cul generozității ideilor, al echilibru­lui statornic, al imaginilor tulburătoare, descinzînd din realitatea concretă, des­fășurată pe toate dimensiunile vieții. Răsfoim volumul recent apărut, „Pri­mele iubiri“, cuprinzînd întreaga sa o­­peră poetică și ne gîndim ce noi valori ar fi cîștigat poezia sa, dacă nu se în­tâmpla dureroasa sa stingere prematură, din decembrie 1956. Primele poezii aduc imaginea copilă­riei petrecută în munți, învăluită în umbrele durerii pricinuite de război, acest monstru îngrozitor care și-a trecut șenilele și peste satul său mărunt, în­­trerupîndu-i cîntecul și jocul, strivind flori­le și ierburile pădurii, tulburînd primii ani ai tinereții poetului. Pentru acele zile, Labiș are cuvinte grele, care acuză și condamnă pe criminalii cu svastici negre. Nu numai tinerețea lui a fost rănită, ci și a întregii sale gene­rații. Înțelegînd aceasta, vocea lui a exprimat ura neiertată, pentru ca nici­odată să nu „mai zboare pereții în lături“, ci toți să trăiască asemeni unui fluviu al vieții. („Versuri de dimineață“, „în ziua neuitată“, „Biestern“, „Ion“). Pe urmele materialelor publicate Propuneri valoroase dar... nevalorificate la Reșița există un colectiv harnic de oțeluri, înalta lor calificare a per­mis ca ani la rînd să obțină rezultate tot mai bune în între­cerea pentru sporirea producției de oțel. Ținînd seamă de această valoroasă experiență trebuie arătat că realizările din acest an nu reflectă întrutotul posibilitățile existente. Deși, începînd din luna aprilie au fost crea­te condiți pentru recuperarea răm­înerii în urmă din primul trimestru, lucrurile nu s-a petrecut așa. Principala cauză care a dus la nerealizarea producției preconizate este exploatarea și între­ținerea necorespunzătoare a cuptoare­lor. Astfel se propusese printre altele respectarea graficelor de reparare a cuptoarelor, folosirea unor metode noi utilizate la Hunedoara, îmbunătățirea muncii în hala de turnare. Concluziile care s-au desprins cu prilejul analizei amintite au fost publicate în ziarul „Drapelul Roșu" în luna iulie, într-un ciclu de patru articole. Trebuie spus, totodată, că în același timp la oțelă­­rie au avut loc și unele consfătuiri în care muncitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea muncii. Au trecut mai bine de două luni de la publicarea acelor articole. Cu­­noscînd aceste deficiențe, redacția a consultat un mare număr de muncitori, tehnicieni și ingineri asupra măsurilor care trebuiau luate pentru îmbunătă­țirea muncii. Cu acest prilej au fost scoase la iveală rezervele care mai exis­tă în organizarea muncii, în reduce­rea duratei de elaborare a șarjelor, în îmbunătățirea calității. Să vedem ce s-a întreprins la oțelă­­ria Martin din Reșița în ultimele două luni pentru mai buna valorificare a rezervelor interne, cum au fost apli­cate propunerile făcute. De la început trebuie spus, că situa­ția nu s-a îmbunătățit prea mult. Con­ducerea secției nici nu a găsit nece­sar să studieze propunerile făcute de muncitori în coloanele ziarului. Tov. ing. Iancu, șeful secției și tov. Tota secretarul comitetului de partid nici măcar n-au citit articolele. E drept, s-a făcut cîte ceva în urma unei consfă­tuiri cu inginerii și tehnicienii din secție în care au fost analizate pro­blemele legate de reducerea duratei de elaborare a șarjei, au fost luate unele măsuri privind sporirea canti­tății de fontă lichidă din încărcătură, respectarea procesului tehnologic, a fost modificat sistemul de eviden­ță a rezultatelor, punîndu-se ac­cent pe rezultatele obținute de toate echipele care deservesc un cuptor și nu numai aparte, pe fiecare echipă. (în tolul acesta echipa dintr­­un schimb este cointeresată și de munca schimbului următor, pregătind în acest scop cu grijă cuptorul). Dar în activitatea secției continuă să se manifeste o mare parte din lipsurile semnalate în articolul „Hotă­­rîrile luate trebuie aplicate“, publicat în ziarul nostru din 27 iulie a.c. De ce această situație ? Pentru că condu­cerea secției n-a ținut seama de păre­rile muncitorilor, făcute în repetate rînduri. Așa cum s-a subliniat și atunci, co­lectivul de oțelari a apreciat că o mă­sură eficientă pentru reducerea pier­derilor de metal și pentru îndeplini­rea sarcinilor de plan este întocmirea și respectarea graficelor de reparare și întreținere a cuptoarelor. Comiteuul de partid a organizat chiar o consfă­tuire cu toți inginerii, tehnicienii și șefii de echipe și a elaborat o hotă­­rîre în acest sens. Era de așteptat ca conducerea secției să ia toate m­ăsu­­­rile necesare aplicării acestei hotărîri. Lucrurile nu s-au petrecut însă așa și, ca urmare situația nu a fost îmbuna­tățită. Din discuțiile avute cu unii to­pitori a reieșit că nu se respectă ni. termenele reparațiilor și nici durata lor După cum se vede, unii tovarăși care răspund de bunul marș al oțelariei nu vor să țină seama de aceste proble­me. Articolul amintit a criticat fapii că la oțelărie nu se respectă fermi... de reparație a cuptoarelor, că tovarășul Nisipeanu, directorul tehnic al combi­natului dă uneori dispoziții care ne­socotesc procesul tehnologic. Nici în urma acestei critici, conducerea sec­ției n-a tras cele mai bune concluzii. Astfel, s-a făcut că și în luna august au fost date indicații să se prelun­gească timpul de funcționare a cup­torului ,­ cît mai mult posibil. La prima vedere această indicație pare a fi bună, dar în esență ea nu ajută cu nimic continuității procesului de pro­ducție. Pentru că, astăzi sau mîine reparația cuptorului tot trebuie să se facă. Și atunci de ce să nu lucrăm după un plan bine precizat, de ce să lăsăm lucrurile la voia întîmplării ? Plus de aceasta, se știe că efectuînd o reparație normală evităm una care du­rează de trei ori mai mult. Pentru că pînă acum de cîte ori nu s-a respec­tat graficul de reparații, durata aces­­tor lucrări s-a prelungit ulterior. Pe lîngă întreținerea necorespunză­­toare a cuptoarelor, la rezultatele slabe ale b­erăriei mai contribuie și pierderi­le de metal. In luna august prin erupții, scurgeri și alte deficiențe din timpul elaborării șarjelor, s-au pierdut peste 700 tone de oțel. Aceste pierderi ne­­justificate pot fi prevenite dacă maiștrii, inginerii și tehnologii secției îndrumă și controlează mai perseverent proce­sul de producție, dacă se iau măsuri eficiente pentru eliminarea cazurilor de­­­ laborare a șarjelor prea reci sau prea albe, a montării defectuoase a dopu­­­lor la oalele de turnare, a pregătiri­­i necorespunzătoare a garniturilor de urnare. Ni­veta­ care se menține în vitares în oțelăria reșițeană își găsește explicația și în faptul că or­ganizațiile de bază din această sec­ție, insuficient de temeinic îndrumate de comitetul de partid, n-au urmărit îndeaproape cum se respectă propriile lor hotărîri. Pentru că așa cum s-a ară­tat la început, la oțelărie au fost fă­cute multe ședințe, s-au luat multe hotărîri bune, dar ele nu sunt aplicate cu consecvență. Or, trebuie înțeles că eficacitatea unei consfătuiri constă în măsurile aplicate, în rezultatele con­crete și nu în numărul propunerilor făcute și păstrate cu „grijă“ în dosare. Oțelarii reșițeni au posibilitatea să obțină rezultate mai bune, să recupe­reze rămînerea în urmă. Pentru aceas­ta trebuie însă mai multă preocupare pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne și mai ales pentru folosirea lor. Este necesar să fie mo­bilizate toate forțele existente la apli­carea măsurilor luate în cadrul con­sfătuirilor de producție. Nu de mult a avut loc dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1963 pe ramură de producție. Cu această ocazie s-a scos în evidență, încă odată, ce anume trebuie să întreprindă oțelurii, conducerea combinatului pentru spo­rirea producției de oțel, pentru înde­plinirea planului pe 1962. Deficiențe­le care au cauzat rămîneri în urmă sînt cunoscute. Au fost preconizate și mă­surile de îmbunătățire a muncii. De acum înainte se impune ca întregul colectiv al combinatului și în primul rînd colectivul de oțelari să-și con­centreze forțele pentru aplicarea ho­­tărîrilor luate, știind că astfel se poa­te asigura realizarea integrală a planului pe 1962. C. PETRE E. FIERARU Np. 5Î21 Pregătiri pentru iarna La întreprinderea de panificație din A­­rad au început pregă­tirile de iarnă, în a­­cest scop întreprinde­rea a procurat mate­rialul necesar la înlo­cuirea celor 22 de ve­tre din secții. La fel 4i ■** s-au terminat lucrările la înlocuirea unui nu­măr de 500 geamuri ale brutăriilor. S-au verificat de asemenea toate coșurile de la secții. Tot pentru buna desfășurare a proce­sului de lucru pe timp de iarnă, de curînd s-a pus în funcție un cuptor „Dami“ cu a­­buri, avînd o capaci­tate de 7 tone în de­curs de 24 de ore. „PRIMELE IUBIRI" imaginile războiului îi pătrund în su­flet asemenea unui fior de toc: pleca­rea tatei, mama rămasă „mută și rea ca fierul“, soldații trecînd în rafale pe uliți, întoarcerea tatălui fără un braț, îl fac pe poet să adreseze acest neier­tător blestem­: „Vă pălmuiască mînecile goale/ Sbăluie-n vini, a mii de invalizi". Dar în acea perioadă grea, glasul lui, atent la înnoire, înregistrează trezirea oamenilor la luptă, începutul unei vieți noi. Sînt cunoscute poeziile „După se­cetă“, „Prietenul Glad“, cel ucis mișe­lește de dușmanul de clasă, „Comunis­tului“. Cea mai autentică și vibrantă rămîne însă poezia „Moartea căprioa­rei“ — un tablou al vieții înfometate și răvășite, care-l face pe om să ucidă, să strivească frumusețea și gingășia. Dar poetul întrezărește conturul unei lumi noi, depline, idee care o va ex­prima mitic în poezia „Meșterul“. Labiș a publicat vreme de 3—4 ani și, deși la o vîrstă atît de tînără, el a înțeles că poetul e dator să îmbine avîntul generos al vieții socialiste cu tradiția poeziei romînești. Legătura cu înaintașii săi, Eminescu și Sadoveanu, e vizibilă în ciclul „Rapsodia pădurii“. Participarea activă la viața poporu­lui îi definește crezul poetic: comunis­mul, „roșia stea“, spre care înaintează, dăruindu-i toată energia, căci această stea îi răsfrînge sensul adevărat al lu­mii, exprimat atît de sugestiv: „Arde o stea Intre multele stele Arde pe ceruri și pe drapele, Capăt de osie — roșie stea — Osia trece prin inima mea“. Poezia lui Nicolae Labiș, de o mare forță sintetică, țîșnind din realitatea contemporană, exprimă sensuri majore. Cu un mers cosmic, versul său a atins țărmurile comunismului. Imaginile în­truchipează vibrații și năzuințe active, excluzînd arta contemplativă. Capacita­tea sa de a gîndi filozofic în imagini l-a dus la o poezie îndemnînd la per­fecțiune morală și la depășire, prin luptă a tuturor forțelor inerției sufle­tești. Căci lupta — spunea el — trebuie dusă nu numai în exterior, ci și în in­terior, cu noi înșine. Legătura cu viața nouă pe care poporul și-o făurește, sub conducerea partidului, năzuința către înfăptuirea acelui viitor luminos pen­tru care se cere un patos fierbinte și o putere de luptă nouă au dat aripi poe­ziei sale: „Trăim în miezul unui ev aprins Și-l dăm a­nsuflețirii noastre vamă Cel ce nu ard dezlănțuiți ca noi. In flăcările noastre se destramă“, în el frămîntările vieții au loc în con­dițiile unei dezbateri dramatice. Aspi­­rînd spre puritate, spre împlinire, păs­trează și în momentele depresive echi­librul lucidității („Confesiuni“). Labiș închină versuri demne de anto­logie, partidului, coordonatorul tuturor acțiunilor spre era comunismului, în mersul entuziast spre fericire. („Partidu­lui“). Tot sufletul său călit la focul pa­siunii, instruit de o flacără revoluțio­nară, pășește în ritmul entuziast al „în­noirii fără sfîrșit, pe spirala neconte­nitei perfecționări“. De aceea moartea prematură nu l-a smuls pe Nicolae Labiș dintre noi. El e prezent în ini­mile oamenilor, care i-au preluat poe­zia și o păstrează ca pe o floare etern înflorită, ca pe un izvor țîșnînd spre înalt și lumină. Avea 21 de anii, cel care ne-a lăsat acest mesaj de a apăra pacea și fericirea oamenilor: „Pentru ce­ l viu în noi to­i, Pentru ucișii, ucisele. Oameni, păziți de orori Via­a și visele I" AL. STEPANESCU A apărut: „Presa Noastră“ nr. 8 — 1962 DIN CUPRINS ! — ZIUA PRESEI ROMÂNE — în primele rînduri ale luptei pen­tru cauza socialismului și păcii. — NESTOR AURELIAN : Cel de-al V-lea Congres al O.I.Z. — CÎȚIVA DINTR-O MARE AR­MATĂ : Corespondenții voluntari scriu ziarului. — GRAȚIELA VÎNTU : Manuscrise pentru istorie. SCHIMB DE EXPERIENȚĂ — GH. CONSTANTINESCU : Un nu­măr de ziar obișnuit. — N. COPOSU și I. FELEA : Lu­crări ale lui V.I. Lenin apărute pentru prima oară în presa muncitorească din Romînia. — GAVRIL HORJA : patriotice ilegale apărute Unele ziare sub condu­cerea P.C. R. în Banat in perioada 1941—1944. — 25 DE ANI DE LA MOARTEA LUI ALEXANDRU SAHIA. — GH. DINU : o flacără vie ! MA­RIA ARSENE­I Redactorul. — ANCHETA NOASTRĂ s LUPTA DINTRE NOU­Ă ȘI VECHI. Răspund : prof. universitar MARCEL BREAZU , PETRE CAPRA, președintele Consiliu­lui orășenesc U.C.F.S. București. DISCUȚII — GHEORGHE ROȘU, redactor șef al ziarului „Steagul Roșu“ — Bacău t Părerea noastră. — P. DRAGULEA, redactor șef ad­junct al ziarului „Drum Nou“ — Bra­șov ! Intre dorință și necesitățile zia­rului. — CRONICA PUBLICISTICII de VIRGIL DANCIULESCU. — DIN ACTIVITATEA UNIUNII ZIARIȘTILOR DIN R.P.R.

Next