Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)
1962-10-10 / nr. 5528
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BANAT AL PH SI. AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 de bani Anul XVIII, nr. 5528 Miercuri, 10 octombrie 1962 VIZITA SOLILOR POPORULUI ÎN INDONEZIA DJAKARTA 9 (Ager pres). — De la trimișii speciali: In continuarea vizitei în Indonezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat marți insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică a meșteșugarilor, cîntăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teritoriul insulei, mii și mii de oameni șiau exprimat sentimentele de prietenie față de poporul român, cu aceeași însuflețire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalților oaspeți romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșirau prin locurile vizitate împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, semnificînd dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prosperitate. In drum oaspeții s-au oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cu vezi cu ochii pînă la țărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sunt așezate în terase, pe povîrnișuri. Țăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno a explicat că în Indonezia există condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac și o dezvoltată industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesați colonialiștii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile naționale și în afară de aceasta, importă și textile. A fost vizitat Kintamani, situat înapoi satul munții cu același nume. Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, așa cum sînt, de altfel în întreaga insulă. In interiorul curților, în afară de locuințe, sunt construite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sunt aproape toate din bambus și sunt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului roman au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al insulei Bali, renumit centru al turismului internațional. A fost vizitată o expoziție locală de artizanat și pictură.Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a elogiat realismul și valoarea artistică . Oaspeții au putut multor lucrări, urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziției meșteșugarii foarte îndemînatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o școală nou construită, oaspeții români și gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavilion situat cin pe plaja Oceanului Indian, asistînd cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un adevărat centru al cîntecului, dansului și portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeților romîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijak, astfel conceput încît se dansează numai la apusul soarelui. Străbătind drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula paradisului", vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani trudind pe ogoare cu unelte din moși strămoși, și alături școli noi, luminoase construite în ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialismului, pentru ca țara lor frumoasă și bogată să pășească mereu înainte. In după-amiaza zilei de marți, la palatul Tampaksiring, reședința oaspeților romîni și a președintelui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. ROMAN Noi construcții de interes obștesc încă din primăvară, în circumscripțiile electorale din raionul Sînnicolaul-Mare, deputații, împreună cu cetățenii, au discutat cu interes despre obiectivele chemării la întrecerea patriotică adresată de Sfatul popular al raionului Arad, către toate sfaturile populare raionale din regiune. Și, în scurt timp, în raion au început zeci de lucrări de interes obștesc. La Cenad, deputații Aurel Perian, Ion Socol, Petru Mitu, Constantin Popescu, împreună cu alegătorii din circumscripții, au început construirea în centrul comunei a trotuarelor din plăci de beton. Balastul a fost extras și transportat din Mureș, iar meșteri pricepuți s-au găsit în gospodăriile agricole colective. Alți locuitori au trecut să-și dea sprijinul la efectuarea lucrărilor pentru deschiderea unui cinematograf de vară, la amenajarea unei cofetării. In jurul clădirii noi a căminului cultural din Șondra întîlnește adeseori pe membrii comitetului executiv, pe deputații sfatului popular comunal. Ei au muncit, alături de ceilalți cetățeni, la transportul și pregătirea materialelor; în scurt timp, constructorii — sutele de cetățeni din comună — vor putea urmări în noul lăcaș de cultură programele cultural-educative ale formațiilor de amatori. Locuitorii din Comloșul Mare au îndeplinit de mult unele din obiectivele întrecerii patriotice: amenajarea unui dispensar de pediatrie, extinderea rețelei electrice, introducerea iluminatului fluorescent pe 1,5 km și refacerea parcului din fața sfatului popular, între Bulgăruș și Satul-Nou, circulația era destul de anevoioasă. Sfatul popular, răspunzînd propunerii făcute de cetățeni, a inițiat construirea unei căi de acces între cele două localități. De la cariera locală au fost aduse sute de căruțe de nisip. Cetățenii au efectuat 2.780 zile-muncă voluntară la transportul și așternerea materialelor, economisind aproape 38.000 lei. Și în alte localități au fost deschise șantiere locale de interes obștesc. La Igriș și Iecea-Mică se lucrează la construirea a cîte 3 săli de clasă, iar la Iecea-Mare cetățenii ridică localul unei noi școli. La Lenauheim au fost începute săpăturile pentru temelia noului cinematograf, în alte comune se amenajează drumuri, se construiesc trotuare de asfalt. Noile construcții de interes obștesc adună zilnic tot mai mulți participanți care-și da și priceperea. Pînă arată vredniacum, la construcțiile de interes obștesc din raion au luat parte peste 107.600 participanți. B. STANCIOIU **+**+■ ★ ■ Toata atenfia prepurilor pentru iarnă la căminele culturalei — Raid-anehetă — C ''aminele culturale sînt adevărate focare de răspîndire a culturii și a științei în rîndul oamenilor muncii de la sate. în perioada de iarnă, ele au largi posibilități de a-și îndeplini sarcinile politice și culturale de masă, de mare însemnătate în etapa actuală. Consiliile de conducere ale căminelor culturale, cu sprijinul comitetelor executive ale sfaturilor populare, trebuie să acorde de pe acum atenția cuvenită asigurării bazei materiale a activității culturale, care să îngăduie ducerea unei munci care să contribuie la întărirea economico-organizatorică G.A.C. și a educării țărănimii muncitoare în spiritul moralei socialiste. în cele ce urmează. Vom reda aspecte din pregătirile activiștilor culturali din raionul Oravița, pentru activitățile ce se vor desfășura în timpul iernii, precum și unele constatări critice. PREOCUPĂRI VREDNICE DE LAUDĂ în multe comune și sate la căminele culturale, ca urmare a măsurilor luate de organele de partid și de stat, pregătirile de iarnă sunt avansate. Primul popas l-am făcut la Căminul cultural din comuna Răcăjdia, al cărui director este tov. Corneliu Toma. Stînd de vorbă cu membrii consiliului de conducere al căminului din care fac parte tov. Petru Goian, președintele sfatului popular, Constantin Falcă, președintele G.A.C. din comună, Pavel Brînda, secretarul sfatului popular, Gheorghe Luca, directorul școlii de 8 ani, și mai mulți colectiviști, am aflat lucruri demne de luat în seamă. De exemplu, intr-o sesiune a sfatului popular, s-a analizat nu de mult activitatea căminului cultural. Cu acest prilej au fost luate măsuri în vederea pregătirilor de iarnă. în prezent se poate spune că la acest cămin și la bibliotecă sunt pregătite lemnele de foc, procurate pe plan local. Transportul lor s-a făcut prin muncă voluntară de către activiștii culturali. Pentru păstrarea lor în bune condiții pe timpul iernii, sfatul popular s-a îngrijit de ridicarea unei construcții pentru adăpostirea lor. Din fondurile sfatului popular au fost virați cooperativei de consum din localitate 3.700 lei pentru cumpărarea a cca. 3.000 de țigle, cu care se vor face unele reparații. De asemenea, din fondurile căminului cultural s-a cumpărat o cortină nouă, hîrtie pentru camuflarea geamurilor cînd se fac matinee de filme (duminica, pentru cei mici). Sala de spectacole are 4 sobe bine întreținute: în ultima perioadă, biblioteca de pe lingă căminul cultural și-a sporit numărul de cărți, ajungînd în prezent la 5.000 de volume. Pentru ca ele să fie frumos rînduite, pe specialități, comitetul executiv al sfatului popular a înzestrat-o cu incă 3 dulapuri încăpătoare, prevăzute cu uși de sticlă. Au fost cumpărate și perdele de mătase, pentru ferestre. Și în sala de spectacole a căminului am văzut lucruri frumoase. Totul este curat, aranjat, numărul scaunelor și al băncilor a fost completat. Concomitent cu crearea bazei materiale, ne spune tov. Corneliu Toma, am AUREL PUICA (Continuare în pag. a ll-a). Știri din întrecerea socialistă Cu planul lunar depășit în luna septembrie, laminatorii reșițeni depunînd un efort sporit au obținut noi realizări în întrecerea socialistă. Astfel, laminatorii de la linia de profile mijlocii au reușit să dea peste plan 384 tone de laminate de bună calitate. S-au evidențiat schimbul III care a avut o depășire a planului de producție de 4,7 la sută și schimbul l cu o depășire de 2,4 la sută, iar din aceste schimburi amintim pe tovarășii Lupașcu Nicolae, Pușa Mihai, Sandu Gheorghe, Valentin Calcatinge, laminatori și Ștefan Kovács manevrant. Putem să arătăm că harnicii laminatori de la această linie au laminat de la începutul anului și pînă în prezent 27.966,5 tone laminate la toleranță negativă. Cu randament sporit s-a lucrat și la linia de profile ușoare care a reușit în luna septembrie să-și îndeplinească și să depășească sarcinile de plan. Astfel, schimbul II condus de comunistul Budriș Sofronie a depășit planul de producție cu 2,9 la sută, iar schimbul I condus de comunistul Olariu Ion cu 1,3 la sută Și laminatorii liniei fine au laminat 18.250,6 tone la toleranțe negative. GAVRIL ALBU corespondent —— Laminarea La toleranțe negative — în centrul preocupării Sub îndrumarea organizației de partid, colectivul laminorului de platine de la uzina „Oțelul Roșu“, a obținut în cele trei trimestre ale anului succese de seamă, îmbunătățind continuu procesul tehnologic, prin încălzirea corespunzătoare a materiei prime și reglării mecanice a casei finisoare, muncitorii de aici au laminat la toleranțe negative 92% din întreaga producție, în acest fel s-a realizat o economie de 2.277,3 tone de metal. Fruntaș în această acțiune este schimbul III care singur a economisit 777 tone metal. ILEANA STANCOVICI corespondentă Economii de metal Preocupați de nentă a greutății reducerea permaproduselor prin redimensionarea unor repere și înlocuirea altora cu mase plastice, colectivul uzinelor „Magheru“ Topleț a obținut o serie de succese. De pildă, a fost reproiectat bătătorul batozei mecanice de porumb, care era confecționat din fontă cenușie, înlocuindu-se cu un cilindru din oțel. Prin aceasta a fost redusă greutatea cu 104 kg iar procesul de fabricație s-a simplificat mult. Roțile de rulare de la grapele cu 6 cîmpuri, produs care se fabrică în serie mare, erau confecționate din fontă, prin reproiectare, greutatea fiecăreia a scăzut cu 1,250 kg înregistrîndu-se în același timp și o însemnată economie de manoperă și plăcuțe Vidia. O altă preocupare de seamă întreprinderii noastre a fost înlocuirea unor repere din metal cu mase plastice. Și în această direcție s-au obținut rezultate bune. La tararele de grîu, decojitoarele Eureka și decojitoarele cu șmirghel au fost înlocuite 18 repere metalice cu mase plastice, realizîndu-se numai in cursul trimestrului III o economie de 277 kg metal. NICOLAE POPESCU inginer, uzina „Magheru“ din Toplețk —;— Cu întreaga capacitate Sub îndrumarea organizației de bază, consiliul de conducere al gospodăriei agricole de stat din Făget urmărește zi cu zi înfăptuirea planului întocmit pentru buna desfășurare a lucrărilor agricole de toamnă. Cele 10 semănători, 28 pluguri, 10 grape etc., funcționează zilnic fără întrerupere. Hărnicia și priceperea cu care lucrează mecanizatorii Andrei Szabó, Pavel Craici, membrii de partid, Anghel Crăinicescu, Ștefan Balázs, Gheorghe Mircea și alții, au determinat folosirea deplină a capacității mașinilor și tractoarelor. Drept urmare, pînă în prezent au fost însămânțate cu grîu peste 500 de ha, din cele 1.400 planificate. IOAN POVEANU corespondent Ritm viu lucrărilor de toamnă! Mai multă operativitate Colectiviștii din Petrovaselo, raionul Lugoj, lucrează din plin la recoltatul porumbului, tăiatul transportul cocenilor, eliberînd astșifel terenul pentru semănatul griului. Pentru ca tractoriștii să aibă unde lucra, consiliul de conducere al gospodăriei (președinte tov. Nicolae Belici), a organizat în așa fel munca ca ziua să se recolteze porumbul, iar noaptea să se taie tuleii (cocenii). Așa se explică faptul că pînă în ziua de 8 octombrie a și fost strîns porumbul de pe 350 ha din cele 430 ha cultivate. La rîndul lor, tractoriștii, care și ei sînt membri ai gospodăriei colective, în frunte cu șeful de brigadă, B. Nica, caută să folosească din plin întregul utilaj la arat și semănat. Pînă la data de mai sus, s-au semănat cu grîu 239 ha din cele 500 ha planificate. Dar, aceste eforturi sunt stînjenite de faptul că timp de 5 zile una din cele patru mașini de semănat stă defectă. Deși stațiunea se află la numai 6—7 km, tovarășii de la S.M.T. Topolovățul Mare n-au „reușit“ încă s-o pună la punct. Socotind de fiecare zi de staționare numai cîte 10 ha de grîu nesemănat înseamnă că gospodăria colectivă a rămas în urmă cu 40—50 ha de grîu nesemănate. Cînd au de gînd tovarășii de la S.M.T. Topolovățul-Mare să repare semănătoarea, atunci cînd trece momentul optim de însămînțare ? f.Pentru 5,000 kg porumb boabe la hectar în cultură nefrînată Angajament realizat Despre priceperea recășenilor în cultura porumbului se spun numai lucruri frumoase. An de an, colectiviștii de aici obțin succese tot mai însemnate în mărirea producției pe unitatea de suprafață la această importantă cultură cerealieră. De aceea este bine ca experiența acumulată de ei să fie împărtășită și altor unități. în acest an, de exemplu, gospodăria colectivă „înfrățirea“ din Recaș și-a propus ca de pe 560 de hectare din cele 773 cultivate cu porumb să obțină cel puțin 5.000 kg boabe la hectar în cultură neirigată. Pentru a-și respecta angajamentul, organizația de partid, consiliul de conducere, inginerul agronom și brigadierii, pe lîngă că au folosit experiența bună acumulată în ultimii ani la această cultură au întreprins și o serie de alte noi măsuri menite să ducă la obținerea producției planificate. Iată ce ne spune inginerul agronom, Ion Nichita, despre principalii factori care au contribuit în măsură hotărîtoare la realizarea obiectivului propus — Aș vrea să amintesc că pe lîngă buna pregătire a terenului, ceea ce a făcut ca producția de porumb să crească au fost sămînța dublu hibridă, densitatea plantelor, prașilele repetate și măsurile laute privind cointeresarea materială a colectiviștilor. Am semănat semințe hibride H.D. 409 și H.D. 306 asigurînd o densitate de plante recoltabile de cca. 38.000 fire la hectar. Am dat apoi cîte 4 prașile mecanice și pe alocuri chiar și cîte 5 precum și cîte 3 prașile manuale. Unele echipe au socotit că-i bine să facă chiar și cîte patru prașile manuale. — Adunarea generală — a intervenit în discuție tovarășul Ioan Peter, președintele colectivei — a stabilit că echipelor care obțin 5.000 kg porumb boabe la hectar în teren neirigat să li se dea drept premii cîte 500 kg porumb (în știuleți) iar celor care depășesc această producție să li se dea 80 la sută din depășirea de plan. Mai trebuie aici subliniat faptul că toate lucrările cerute de agrotehnica porumbului au fost făcute la timpul optim. O dată cu semănatul s-au dat și cîte 120 kg îngrășăminte azotoase la hectar. Iată doar în linii generate cîteva din măsurile întreprinse. Rezultatele, după cum era și normal, nu s-au lăsat așteptate. încă din ziua de 15 septembrie colectiviștii din Recaș au început recoltatul porumbului. Ziua se recoltează, iar noaptea se taie tuleii (cocenii) și se transportă eliberîndu-se astfel terenul pentru grîu. De atunci pînă acum s-a strîns recolta de pe o suprafață ce depășește 200 ha (din lotul de „porumb 5.000“). Producția întrece așteptările. Pe unele parcele a ajuns la 5.500 kg boabe la hectar, în general pe întreaga suprafață ea nu va fi mai mică de 5.100 kg boabe la hectar ceea ce înseamnă că angajamentul va fi depășit. La această bucurie a colectiviștilor participă și Porumb-Voinicul. El a ținut să-i felicite personal pe șefii de echipe Irina Gabor, Matei Bunevaț și Ioan Cizmaș, pe brigadierul Gh. Mata și alții pentru rezultatele bune obținute în întrecerea pentru „porumb 5.000“. Porumb-Voinicul a aflat că și pe restul de suprafețe cultivate cu porumb producțiile sunt bune. Planul de 3.300 kg boabe/ha pe gospodărie va fi depășit cu peste 700 kg/ha. Acest lucru i-a determinat pe membrii gospodăriei colective din Recaș să mai vîndă statului peste cele 32 vagoane de porumb contractate cu statul încă 10 vagoane*. Experiența acestui an constituie pentru colectiviștii din Recaș un imbold puternic în lupta pentru obținerea în anul viitor a unor cantități și mai mari de porumb pe suprafețe întinse. B. BURZ Noile mașini, cu care a fost dotată întreprinderea „Nikos Beloiannis“ din Timișoara, și-au spus cuvîntul. Calitatea pantofilor este din ce în ce mai bună. UN CLIȘEU: Brigadierul Iosif Heiss, de la baridul 4 discută cu muncitorul Dumitru Miclău despre calitatea pantofilor „duroflex", ...................sk — BUNA GOSPODĂRIRE A ORAȘULUI Prin grija sfatului popular orășenesc, și în orașul Oțelul-Roșu se fac importante lucrări fie de noi construcții fie de diferite amenajări sau reparații. Iată un scurt bilanț al celor mai importante lucrări efectuate pînă la sfîrșitul trimestrului III, în stadiu avansat se află construcția unei case de cultură cu 600 de locuri. Suprafața totală a trotuarelor asfaltate este de 2.000 mp, iar lungimea pe care s-a extins iluminatul fluorescent în mai multe străzi, de asemenea ajunge la 1.000 ml. Pe o porțiune de 1.500 ml a fost pavat drumul național ce traversează orașul, iar acum se execută lucrări de pavare pe strada Filimon Sîrbu precum și lucrări de îndiguire la rîul Bistra. Și lucrările de instalații a conductelor pentru apă potabilă în cartierul Gai au fost de asemenea terminate. PENTRU SĂNĂTATEA OAMENILOR MUNCII La spitalul din Caransebeș se manifestă o atenție continuă pentru a se crea cu mai bune condiții îngrijirii bolnavilor. Astfel, la secția boli interne s-a amenajat un punct de transfuzii de singe pe lângă cel care exista în secția maternitate și chirurgie, în ultimul timp spitalul a fost înzestrat cu aparate noi ca : aparat röntgen la secția T.B.C., aparat röntgen dentar la cabinetul stomatologic. La fel și un aparat unit dentar. Totodată s-a mai ridicat în roșu o clădire la secția epidemică a spitalului. Ea cuprinde o spălătorie, uscătorie, atelier de tîmplărie etc. La construirea acestei clădiri s-a realizat o economie în sumă de 50.000 lei prin folosirea resurselor interne și prin munca patriotică prestată de muncitorii sanitari. în această acțiune s-au evidențiat comunistul Vasile Parcan, Nicolae Fiat și alții. (L. BOHATIR). LA ODIHNA O grijă permanentă a comitetului sindicatului de la întreprinderea „Mondial“ Lugoj este și aceea de trimitere a muncitorilor în stațiuni balneo-climatice pentru odihnă sau tratament. Numai în vara acestui an și-au petrecut concediile la munte și la mare de trei ori mai mulți muncitori decît în perioada anului trecut. Printre cei care și-au petrecut concediul se numără : Ioan Ladislau, Ion Zegheș împreună cu familiile lor, Szabó Viorica, Petru Smadl, precum și alții. ACȚIUNI CULTURALE CU FEMEILE Din inițiativa Comitetului orășenesc al femeilor Timișoara, comisia de femei din circumscripția electorală 149 cartierul III/B a organizat mai multe acțiuni cultural-educative. Ca urmare, un număr de 22 femei și-au făcut abonamente pentru vizionarea în colectiv a spectacolelor și filmelor pe timpul toamnei și al iernii. O altă acțiune tot pentru această perioadă este organizarea unor duminici culturale atît pentru femei cît și pentru copii. în cadrul acestor manifestări copiii vor putea viziona filme cu povești și basme iar femeilor li se vor ține informări politice după care vor putea audia muzică înregistrată pe discuri- Timpul probabil Centrul meteorologic Timișoara anunță timpul probabil pentru regiunea Banat : ASTĂZI: vreme călduroasă și relativ frumoasă cu cerul schimbător. Temperatura staționară, ziua va urca între 20 la 26 grade, iar noaptea va coborî între 5 la 10 grade. Vîntul va sufla potrivit cu intensificări locale din sud-est. PENTRU URMATOARELE 3 ZILE , vremea devine schimbătoare, favorabilă ploii lor la sfîrșitul intervalului. IDE PF§¥E 1HIm¥ %fffi?F LONDRA. Comunistul scoțian Nail Milligan, a fost ales membru al Comitetului executiv național al Sindicatului unificat al mecanicilor și fochiștilor de locomotivă. El va reprezenta secțiile din Scoția și Irlanda ale acestui sindicat. GEORGETOWN. După cum anunță agenția U.P.I., primul ministru al Guia nei Britanice, Cheddi Jagan a protes tat împotriva refuzului guvernului britanic de a acorda vize unei delegații comerciale sovietice, alcătuită din trei persoane, care dorea să viziteze Guiana Britanică. Dr. Jagan a afirmat că refuzul guvernului britanic constituie un amestec în treburile interne ale Guianei Britanice și o încălcare a libertăților prevăzute prin Constituția acordată coloniei de Marea Britanie. ROMA. La 8 octombrie muncitorii metalurgiști au început a cincea săptămînă de luptă pentru încheierea pe timp nelimitat a contractelor de muncă. Muncitorii au reînceput grevele la întreprinderile metalurgice particulare din Milano. Luni la Genoa a continuat greva muncitorilor metalurgiști. La mișcările revendicative care au avut loc la Milano și Torino au participat 100.000 muncitori.