Drapelul Roşu, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 5521-5546)

1962-10-10 / nr. 5528

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BANAT AL PH SI. AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 4 pagini 20 de bani Anul XVIII, nr. 5528 Miercuri, 10 octombrie 1962 VIZITA SOLILOR POPORULUI ÎN INDONEZIA DJAKARTA 9 (A­ger pres). — De la trimișii speciali: In continuarea vizitei în In­donezia, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu to­varășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu au vizitat marți insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumusețile ei naturale, vegetația luxuriantă și măiestria artistică a meșteșuga­rilor, cîntăreților și dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teritoriul insulei, mii și mii de oameni și­­au exprimat sentimentele de prietenie față de poporul român, cu aceeași însuflețire ca pretu­tindeni în cursul vizitei prin In­donezia a înalților oaspeți ro­­mîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înșirau prin locurile vizitate împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradițională, sem­­nificînd dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prospe­ritate. In drum oaspeții s-au oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1.800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cu­ vezi cu ochii pînă la țărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sunt tot terenurile cultivate cu orez. Ore­­zăriile sunt așezate în terase, pe povîrnișuri. Țăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la ge­nunchi în apă, folosind milenare­le pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea ore­zului. In timpul opririi pe culmea Batur, președintele Sukarno a explicat că în Indonezia există condiții foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului și de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. îna­inte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac și o dezvoltată industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vîndă propriile lor produse textile. Industria in­­doneziană a decăzut și cultiva­rea bumbacului a dispărut, luîn­­du-i locul plantele în a căror cultivare erau interesați colonia­liștii. In prezent, Indonezia im­portă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile naționale și în afară de aceasta, importă și tex­tile. A fost vizitat Kintamani, situat în­apoi satul munții cu același nume. Casele sînt împrej­muite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, așa cum sînt, de altfel în întreaga insulă. In in­teriorul curților, în afară de locuințe, sunt construite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sunt aproape toate din bambus și sunt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți. O orchestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului roman au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al insulei Bali, re­numit centru al turismului inter­național. A fost vizitată o expo­ziție locală de artizanat și pictură.­­Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a elogiat realismul și valoa­rea artistică . Oaspeții au putut multor lucrări, urmări felul în care lucrează în atelierul ală­turat expoziției meșteșugarii foar­te îndemînatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o școală nou construită, oaspe­ții români și gazdele lor indone­ziene au rămas două ore în­­tr-un pavilion situat cin­ pe plaja Oceanului Indian, asistînd cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un adevărat centru al cîntecului, dansului și portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeți­lor romîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele dansul Kijak, astfel conceput în­­cît se dansează numai la apusul soarelui. Străbătind drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula paradisului", vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani trudind pe ogoare cu unelte din moși strămoși, și alături școli noi, lumi­noase construite în ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința arzătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialismului, pentru ca țara lor frumoasă și bogată să pășeas­că mereu înainte. In după-amiaza zilei de marți, la palatul Tampaksiring, reședin­ța oaspeților romîni și a președin­telui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta. ROMAN Noi construcții de interes obștesc încă din primăvară, în circum­scripțiile electorale din raionul Sînnicolaul-Mare, deputații, îm­preună cu cetățenii, au discutat cu interes despre obiectivele chemării la întrecerea patriotică adresată de Sfatul popular al raionului Arad, către toate sfaturile populare raio­nale din regiune. Și, în scurt timp, în raion au în­ceput zeci de lucrări de interes obștesc. La Cenad, deputații Aurel Perian, Ion Socol, Petru Mitu, Constantin Popescu, împreună cu alegătorii din circumscripții, au început construirea în centrul co­munei a trotuarelor din plăci de beton. Balastul a fost extras și transportat din Mureș, iar meșteri pricepuți s-au găsit în gospodăriile agricole colective. Alți locuitori au trecut să-și dea sprijinul la efec­tuarea lucrărilor pentru deschide­rea unui cinematograf de vară, la amenajarea unei cofetării. In jurul clădirii noi a căminului cultural din Șondra întîlnește ade­seori pe membrii comitetului execu­tiv, pe deputații sfatului popular comunal. Ei au muncit,­ alături de ceilalți cetățeni, la transportul și pregătirea materialelor; în scurt timp, constructorii — sutele de ce­tățeni din comună — vor putea urmări în noul lăcaș de cultură programele cultural-educative ale formațiilor de amatori. Locuitorii din Comloșul­ Mare au îndeplinit de mult unele din obiec­tivele întrecerii patriotice: amena­jarea unui dispensar de pediatrie, extinderea rețelei electrice, intro­ducerea iluminatului fluorescent pe 1,5 km și refacerea parcului din fața sfatului popular, între Bulgăruș și Satul-Nou, cir­culația era destul de anevoioasă. Sfatul popular, răspunzînd propu­nerii făcute de cetățeni, a inițiat construirea unei căi de acces între cele două localități. De la cariera locală au fost aduse sute de căruțe de nisip. Cetățenii au efectuat 2.780 zile-muncă voluntară la transportul și așternerea materialelor, economi­sind aproape 38.000 lei. Și în alte localități au fost des­chise șantiere locale de interes obștesc. La Igriș și Iecea-Mică se lucrează la construirea a cîte 3 săli de clasă, iar la Iecea-Mare cetățenii ridică localul unei noi școli. La Lenauheim au fost începute săpă­turile pentru temelia noului cine­matograf, în alte comune se ame­najează drumuri, se construiesc trotuare de asfalt. Noile construcții de interes obștesc adună zilnic tot mai mulți participanți care-și d­a și priceperea. Pînă arată vredni­acum, la construcțiile de interes obștesc din raion au luat parte peste 107.600 participanți. B. STANCIOIU **+**+■ ★ ■ Toata ate­nfia prepu­rilor pentru iarnă la căminele culturalei — Raid-anehetă — C ''aminele culturale sînt adevărate­­ focare de răspîndire a culturii și a științei în rîndul oamenilor mun­cii de la sate. în perioada de iarnă, ele au largi posibilități de a-și îndeplini sarcinile politice și culturale de ma­să, de mare însemnătate în etapa ac­tuală. Consiliile de conducere ale cămine­lor culturale, cu sprijinul comitetelor executive ale sfaturilor populare, tre­buie să acorde de pe acum atenția cu­venită asigurării bazei materiale a ac­tivității culturale, care să îngăduie du­cerea unei munci care să contribuie la întărirea economico-organizatorică G.A.C. și a educării țărănimii munci­­­toare în spiritul moralei socialiste. în cele ce urmează. Vom reda aspec­te din pregătirile activiștilor culturali din raionul Oravița, pentru activitățile ce se vor desfășura în timpul iernii, precum și unele constatări critice. PREOCUPĂRI VREDNICE DE LAUDĂ în multe comune și sate la cămi­nele culturale, ca urmare a măsurilor luate de organele de partid și de stat, pregătirile de iarnă sunt avansate. Primul popas l-am făcut la Căminul cultural din comuna Răcăjdia, al că­rui director este tov. Corneliu Toma. Stînd de vorbă cu membrii consiliu­lui de conducere al căminului din ca­re fac parte tov. Petru Goian, pre­ședintele sfatului popular, Constantin Falcă, președintele G.A.C. din comu­nă, Pavel Brînda, secretarul sfatului popular, Gheorghe Luca, directorul școlii de 8 ani, și mai mulți colecti­viști, am aflat lucruri demne de luat în seamă. De exemplu, intr-o sesiune a sfatului popular, s-a analizat nu de mult activitatea căminului cultural. Cu acest prilej au fost luate măsuri în vederea pregătirilor de iarnă. în pre­zent se poate spune că la acest cămin și la bibliotecă sunt pregătite lemnele de foc, procurate pe plan local. Trans­portul lor s-a făcut prin muncă vo­luntară de către activiștii culturali. Pen­tru păstrarea lor în bune condiții pe timpul iernii, sfatul popular s-a în­grijit de ridicarea unei construcții pen­tru adăpostirea lor. Din fondurile sfa­tului popular au fost virați coopera­­­­tivei de consum din localitate 3.700­­ lei pentru cumpărarea a cca. 3.000 de­­ țigle, cu care se vor face unele repa­rații. De asemenea, din fondurile că­minului cultural s-a cumpărat o cor­tină nouă, hîrtie pentru camuflarea gea­murilor cînd se fac matinee de filme (duminica, pentru cei mici). Sala de spectacole are 4 sobe bine întreținu­te: în ultima perioadă, biblioteca de pe lingă căminul cultural și-a sporit nu­mărul de cărți, ajungînd în prezent la 5.000 de volume. Pentru ca ele să fie frumos rînduite, pe specialități, comi­tetul executiv al sfatului popular a înzestrat-o cu incă 3 dulapuri încăpă­toare, prevăzute cu uși de sticlă. Au fost cumpărate și perdele de mătase, pentru ferestre. Și în sala de spectacole a căminului am văzut lucruri frumoase. Totul este curat, aranjat, numărul scau­nelor și al băncilor a fost completat. Concomitent cu crearea bazei materia­le, ne spune tov. Corneliu Toma, am AUREL PUICA (Continuare în pag. a ll-a). Știri din întrecerea socialistă Cu planul lunar depășit în luna septembrie, laminatorii reșițeni depunînd un efort sporit au obținut noi realizări în întrece­rea socialistă. Astfel, laminatorii de la linia de profile mijlocii au reușit să dea peste plan 384 tone de laminate de bună calitate. S-au evidențiat schimbul III care a avut o depășire a planului de producție de 4,7 la sută și schimbul l cu o depășire de 2,4 la sută, iar din aceste schimburi amintim pe tovarășii Lupașcu Nicolae, Pușa Mihai, Sandu Gheorghe, Valentin Calcatinge, laminatori și Ștefan Ko­vács manevrant. Putem să arătăm că harnicii laminatori de la această linie au laminat de la începutul anului și pînă în prezent 27.966,5 tone la­minate la toleranță negativă. Cu randament sporit s-a lucrat și la linia de profile ușoare care a reușit în luna septembrie să-și îndeplinească și să depășească sar­cinile de plan. Astfel, schimbul II condus de comunistul Budriș Sofro­­nie a depășit planul de producție cu 2,9 la sută, iar schimbul I con­dus de comunistul Olariu Ion cu 1,3 la sută Și laminatorii liniei fine au laminat 18.250,6 tone la toleranțe negative. GAVRIL ALBU corespondent —— Laminarea La toleranțe negative — în centrul preocupării Sub îndrumarea organizației de partid, colectivul laminorului de platine de la uzina „Oțelul Roșu“, a obținut în cele trei trimestre ale anului succese de seamă, îmbunătă­țind continuu procesul tehnologic, prin încălzirea corespunzătoare a materiei prime și reglării mecani­ce a casei finisoare, muncitorii de aici au laminat la toleranțe nega­tive 92% din întreaga producție, în acest fel s-a realizat o economie de 2.277,3 tone de metal. Fruntaș în această acțiune este schimbul III care singur a economi­sit 777 tone metal. ILEANA STANCOVICI corespondentă Economii de metal Preocupați de nentă a greutății reducerea perma­produselor prin redimensionarea unor repere și în­locuirea altora cu mase plastice, co­lectivul uzinelor „Magheru“ Topleț a obținut o serie de succese. De pildă, a fost reproiectat bătătorul batozei mecanice de porumb, care era confecționat din fontă cenușie, înlocuindu-se cu un cilindru din oțel. Prin aceasta a fost redusă greutatea cu 104 kg iar procesul de fabricație s-a simplificat mult. Roțile de rulare de la grapele cu 6 cîmpuri, produs care se fabrică în serie mare, erau confecționate din fontă, prin reproiectare, greu­tatea fiecăreia a scăzut cu 1,250 kg înregistrîndu-se în același timp și o însemnată economie de manoperă și plăcuțe Vidia. O altă preocupare de seamă întreprinderii noastre a fost înlo­­­cuirea unor repere din metal cu mase plastice. Și în această direcție s-au obținut rezultate bune. La tararele de grîu, decojitoarele Eu­reka și decojitoarele cu șmirghel au fost înlocuite 18 repere metalice cu mase plastice, realizîndu-se numai in cursul trimestrului III o econo­mie de 277 kg metal. NICOLAE POPESCU inginer, uzina „Magheru“ din Topleț­­k —;— Cu întreaga capacitate Sub îndrumarea organizației de ba­ză, consiliul de conducere al gospodă­riei agricole de stat din Făget urmă­rește zi cu zi înfăptuirea planului în­tocmit pentru buna desfășurare a lu­crărilor agricole de toamnă. Cele 10 semănători, 28 pluguri, 10 grape etc., funcționează zilnic fără întrerupere. Hărnicia și priceperea cu care lu­crează mecanizatorii Andrei Szabó, Pa­vel Craici, membrii de partid, Angh­el Crăinicescu, Ștefan Balázs, Gheorghe Mircea și alții, au determinat folosirea deplină a capacității mașinilor și trac­toarelor. Drept urmare, pînă în prezent au fost însămânțate cu grîu peste 500 de ha, din cele 1.400 planificate. IOAN POVEANU corespondent Ritm viu lucrărilor de toamnă! Mai multă operativitate Colectiviștii din Petrovaselo, ra­ionul Lugoj, lucrează din plin la recoltatul porumbului, tăiatul transportul cocenilor, eliberînd ast­și­fel terenul pentru semănatul griu­lui. Pentru ca tractoriștii să aibă un­de lucra, consiliul de conducere al gospodăriei (președinte tov. Nico­lae Belici), a organizat în așa fel munca ca ziua să se recolteze po­rumbul, iar noaptea să se taie tuleii (cocenii). Așa se explică faptul că pînă în ziua de 8 octombrie a și fost strîns porumbul de pe 350 ha din cele 430 ha cultivate. La rîndul lor, tractoriștii, care și ei sînt membri ai gospodăriei colective, în frunte cu șeful de brigadă, B. Nica, caută să folo­­sească din plin întregul utilaj la arat și semănat. Pînă la data de mai sus, s-au semănat cu grîu 239 ha din cele 500 ha planificate. Dar, aceste eforturi sunt stînjenite de faptul că timp de 5 zile una din cele patru mașini de semănat stă defectă. Deși stațiunea se află la numai 6—7 km, tovarășii de la S.M.T. Topolovățul­ Mare n-au „reușit“ încă s-o pună la punct. Socotind de fiecare zi de stațio­nare numai cîte 10 ha de grîu nese­mănat înseamnă că gospodăria co­lectivă a rămas în urmă cu 40—50 ha de grîu nesemănate. Cînd au de gînd tovarășii de la S.M.T. Topolovățul-Mare să repare semănătoarea, atunci cînd trece mo­mentul optim de însămînțare ? f.Pentru 5,000 kg porumb boabe la hectar în cultură nefrînată Angajament realizat Despre priceperea recășenilor în cultura porumbului se spun numai lucruri frumoase. An de an, colec­tiviștii de aici obțin succese tot mai însemnate în mărirea producției pe unitatea de suprafață la această im­portantă cultură cerealieră. De aceea este bine ca experiența acumulată de ei să fie împărtășită și altor uni­tăți. în acest an, de exemplu, gospo­dăria colectivă „înfrățirea“ din Re­­caș și-a propus ca de pe 560 de hec­tare din cele 773 cultivate cu po­rumb să obțină cel puțin 5.000 kg boabe la hectar în cultură neirigată. Pentru a-și respecta angajamen­tul, organizația de partid, consiliul de conducere, inginerul agronom și brigadierii, pe lîngă că au folosit experiența bună acumulată în ul­timii ani la această cultură au între­prins și o serie de alte noi măsuri menite să ducă la obținerea produc­ției planificate. Iată ce ne spune inginerul agro­nom, Ion Nichita, despre principalii factori care au contribuit în măsu­ră hotărîtoare la realizarea obiec­tivului propus — Aș vrea să amintesc că pe lîngă buna pregătire a terenului, ceea ce a făcut ca producția de po­rumb să crească au fost sămînța du­blu hibridă, densitatea plantelor, prașilele repetate și măsurile laute privind cointeresarea materială a colectiviștilor. Am semănat semințe hibride H.D. 409 și H.D. 306 asigu­­rînd o densitate de plante recolta­­bile de cca. 38.000 fire la hectar. Am dat apoi cîte 4 prașil­e meca­nice și pe alocuri chiar și cîte 5 precum și cîte 3 prașile manuale. Unele echipe au socotit că-i bine să facă chiar și cîte patru prașile ma­nuale. — Adunarea generală — a inter­venit în discuție tovarășul Ioan Pe­ter, președintele colectivei — a stabilit că echi­pelor care obțin 5.000 kg porumb boabe la hectar în teren neirigat să li se dea drept premii cîte 500 kg porumb (în știu­­leți) iar celor care depășesc această producție să li se dea 80 la sută din depășirea de plan. Mai trebuie aici subliniat faptul că toate lucrările ce­rute de agroteh­nica porumbului au fost făcute la timpul optim. O dată cu semăna­tul s-au dat și cîte 120 kg îngră­șăminte azotoase la hectar. Iată doar în linii generate cîteva din măsurile întreprinse. Rezulta­tele, după cum era și normal, nu s-au lăsat așteptate. încă din ziua de 15 septembrie colectiviștii din Recaș au început recoltatul po­rumbului. Ziua se recoltează, iar noaptea se taie tuleii (cocenii) și se transportă eliberîndu-se astfel terenul pentru grîu. De atunci pî­nă acum s-a strîns recolta de pe o suprafață ce depășește 200 ha (din lotul de „porumb 5.000“). Producția întrece așteptările. Pe unele parcele a ajuns la 5.500 kg boabe la hectar, în general pe în­treaga suprafață ea nu va fi mai mică de 5.100 kg boabe la hectar ceea ce înseamnă că angajamentul va fi depășit. La această bucurie a colectiviști­lor participă și Porumb-Voinicul. El a ținut să-i felicite personal pe șefii de echipe Irina Gabor, Matei Bunevaț și Ioan Cizmaș, pe briga­dierul Gh. Mata și alții pentru re­zultatele bune obținute în întrece­rea pentru „porumb 5.000“. Porumb-Voinicul a aflat că și pe restul de suprafețe cultivate cu po­rumb producțiile sunt bune. Planul de 3.300 kg boabe/ha pe gospodărie va fi depășit cu peste 700 kg/ha. Acest lucru i-a determinat pe mem­brii gospodăriei colective din Recaș să mai vîndă statului peste cele 32 vagoane de porumb contractate cu statul încă 10 vagoane*. Experiența acestui an constitu­ie pentru colectiviștii din Recaș un imbold puternic în lupta pentru ob­ținerea în anul viitor a unor canti­tăți și mai mari de porumb pe suprafețe întinse. B. BURZ Noile mașini, cu care a fost dotată întreprinderea „Nikos Beloiannis“ din Timișoara, și-au spus cuvîntul. Calitatea pantofilor este din ce în ce mai bună. UN CLIȘEU: Brigadierul Iosif Heiss, de la baridul 4 discută cu muncitorul Dumitru Mi­­clău despre calitatea pantofilor „duroflex", ...................sk —­ BUNA GOSPODĂRIRE A ORAȘULUI Prin grija sfatului popular orășenesc, și în orașul Oțelul-Roșu se fac impor­tante lucrări fie de noi construcții fie de diferite amenajări sau reparații. Ia­tă un scurt bilanț al celor mai impor­tante lucrări efectuate pînă la sfîrșitul trimestrului III, în stadiu avansat se află construcția unei case de cultură cu 600 de locuri. Suprafața totală a trotuarelor asfal­tate este de 2.000 mp, iar lungimea pe care s-a extins iluminatul fluores­cent în mai multe străzi, de asemenea ajunge la 1.000 ml. Pe o porțiune de 1.500 ml a fost pavat drumul națio­nal ce traversează orașul, iar acum se execută lucrări de pavare pe strada Filimon Sîrbu precum și lucrări de îndiguire la rîul Bistra. Și lucrările de instalații a conductelor pentru apă potabilă în cartierul Gai au fost de asemenea terminate. PENTRU SĂNĂTATEA OAMENILOR MUNCII La spitalul din Caransebeș se mani­festă o atenție continuă pentru a se crea cu­ mai bune condiții îngrijirii bolnavilor. Astfel, la secția boli interne s-a ame­najat un punct de transfuzii de singe pe lângă cel care exista în secția ma­ternitate și chirurgie, în ultimul timp spitalul a fost înzes­trat cu aparate noi ca : aparat röntgen la secția T.B.C., aparat röntgen dentar la cabinetul stomatologic. La fel și un aparat unit dentar. Totodată s-a mai ridicat în roșu o clădire la secția epidemică a spitalu­lui. Ea cuprinde o spălătorie, uscăto­­rie, atelier de tîmplărie etc. La con­struirea acestei clădiri s-a realizat o economie în sumă de 50.000 lei prin folosirea resurselor interne și prin munca patriotică prestată de muncito­rii sanitari. în această acțiune s-au evi­dențiat comunistul Vasile Parcan, Ni­colae Fiat și alții. (L. BOHATIR). LA ODIHNA O grijă permanentă a comitetului sindicatului de la întreprinderea „Mondial“ Lugoj este și aceea de tri­mitere a muncitorilor în stațiuni balneo-climatice pentru odihnă sau tratament. Numai în vara acestui an și-au petrecut concediile la munte și la mare de trei ori mai mulți munci­tori decît în perioada anului trecut. Printre cei care și-au petrecut con­cediul se numără : Ioan Ladislau, Ion Zegheș împreună cu familiile lor, Szabó Viorica, Petru Smadl, precum și alții. ACȚIUNI CULTURALE CU FEMEILE Din inițiativa Comitetului orășe­nesc al femeilor Timișoara, comisia de femei din circumscripția electo­rală 149 cartierul III/B a organizat mai multe acțiuni cultural-educa­tive. Ca urmare, un număr de 22 femei și-au făcut abonamente pen­tru vizionarea în colectiv a specta­colelor și filmelor pe timpul toam­nei și al iernii. O altă acțiune tot pentru această perioadă este organizarea unor du­minici culturale atît pentru femei cît și pentru copii. în cadrul acestor manifestări copiii vor putea viziona filme cu povești și basme iar fe­meilor li se vor ține informări poli­tice după care vor putea audia muzică înregistrată pe discuri- Timpul probabil Centrul meteorologic Timi­șoara anunță timpul probabil pentru regiunea Banat : ASTĂZI: vreme călduroa­să și relativ frumoasă cu ce­rul schimbător. Temperatura staționară, ziua va urca în­tre 20 la 26 grade, iar noap­tea va coborî între 5 la 10 grade. Vîntul va sufla potri­vit cu intensificări locale din sud-est. PENTRU URMATOARE­­­­LE 3 ZILE , vremea devine­­ schimbătoare, favorabilă ploi­­i lor la sfîrșitul intervalului. IDE PF§¥E 1HIm¥ %fffi?F LONDRA. Comunistul scoțian Nail Milligan, a fost ales membru al Comi­tetului executiv național al Sindicatului unificat al mecanicilor și fochiștilor de locomotivă. El va reprezenta secțiile din Scoția și Irlanda ale acestui sin­dicat. GEORGETOWN. După cum anunță agenția U.P.I., primul ministru al Guia­­­ nei Britanice, Cheddi Jagan a protes­ tat împotriva refuzului guvernului bri­tanic de a acorda vize unei delegații comerciale sovietice, alcătuită din trei persoane, care dorea să viziteze Guia­na Britanică. Dr. Jagan a afirmat că refuzul guvernului britanic constituie un amestec în treburile interne ale Guianei Britanice și o încălcare a liber­tăților prevăzute prin Constituția acor­dată coloniei de Marea Britanie. ROMA. La 8 octombrie muncitorii metalurgiști au început a cincea săptă­­mînă de luptă pentru încheierea pe timp nelimitat a contractelor de mun­că. Muncitorii au reînceput­­ grevele la întreprinderile metalurgice particulare din Milano. Luni la Genoa a continuat greva muncitorilor metalurgiști. La mișcările revendicative care au avut loc la Milano și Torino au participat 100.000 muncitori.

Next