Drapelul Roşu, iulie 1963 (Anul 19, nr. 5752-5777)

1963-07-02 / nr. 5752

Sporirea productivității muncii-obiectiv de seamă al activității politice de masă in toate secțiile Întreprinderii „Teh­­nometal“ domnește o atmosferă de muncă avîntată. Colectivele de mun­citori, tehnicieni și ingineri depun tot mai multă sîrguință pentru îndepli­nirea planului la toți indicii. Sporirea într-un ritm viu a productivității mun­cii este obiectivul principal al întrece­rii socialiste ce se desfășoară cu avînt în secțiile întreprinderii. Comitetul de partid din întreprindere îndrumă în permanență organizațiile de bază și conducerea administrativă, ajutîndu-se să inițieze acțiuni concrete în vederea sporirii productivității muncii. Periodic, comitetul de partid analizează felul cum sînt îndepliniți principalii indicatori de plan, elabo­rează hotărîri menite să ducă la îmbu­nătățirea muncii politice de masă pen­tru valorificarea rezervelor existente, folosirea din plin a capacității de pro­ducție a utilajelor și mașinilor, extin­derea experienței și metodelor avan­sate de muncă, în a doua jumătate a lunii aprilie, de exemplu, într-o ședință a comi­tetului de partid, la care au participat membrii birourilor organizațiilor de bază, șefi de secții și servicii, s-a dis­cutat despre ante acțiunile felul cum sunt îndepli­prevăzute în sprijinul sporirii productivității muncii. Din discuții s-a desprins că organizațiile de bază și-au lărgit simțitor sfera preo­cupărilor în această privință, tn adu­nările generale, comuniștii, dezbat, cu mult spirit de răspundere, activitatea dusă pentru îndeplinirea principalilor Indici de plan. Colectivele de agitatori, agitația vizuală sunt folosite mai bine în mobilizarea colectivelor de muncă la obținerea unor succese cît mai bune în întrecerea socialistă. în fiecare lună, organizațiile de bază se îngrijesc de introducerea unor mă­suri tehnico-organizatorice, inițiază acțiuni largi pentru îndeplinirea sar­cinilor de plan, și sporirea productivi­tății muncii. La secția I-a mecanică, bunăoară, se întîmpinau greutăți în­deosebi datorită faptului că unele ma­șini erau prea mult solicitate în pri­mul schimb. Biroul organizației de bază a studiat îndeaproape posibilită­țile de lichidare a acestui neajuns a­­jungînd la concluzia că e bine să introducă la mașinile de găurit și pre­se­rat lucrul și în schimburile II și III; în scurt timp, această măsură și-a ară­tat eficacitatea. Tot din inițiativa organizației de bază, din secția I-a a fost analizată problema confecționării sculelor li­niare, în urma studiului efectuat, s-a constatat că e nevoie să se intensi­fice confecționarea lor, folosindu-se mașina existentă în atelierul de per­forat. In momentul de față un colectiv larg, format din membri ai biroului organi­zației de bază, maiștri, muncitori cu experiență studiază organizarea mai bună a fluxului tehnologic și mărirea turației la mașinile de împletit, în ve­derea sporirii productivității muncii în secția a II-a — țesătorie-împleti­­torie. O grijă deosebită s-a acordat ur­măririi felului cum sunt îndeplinite VIIA DE PARTID lllllllllllllllllllllllllilHllllllllllllllIflIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII) măsurile tehnico-organizatorice. Exis­­tînd un control temeinic s-a reușit să se respecte termenele de aplicare a mă­surilor, în lunile care au trecut, așa cum s-a prevăzut, au fost executate noi garnituri de matrițe necesare la turna­rea pieselor din zamac, pentru cabluri de kilometraj, a fost terminat un sta­bilizator de tensiune a miezurilor, au fost organizate cursuri de calificare, pentru lăcătuși, sudori, electricieni și țesători-împletitori în sîrmă, am mărit numărul de S.D.V.-uri pentru vîntu­­rătoarele mecanice, au fost modernizate unele războaie de țesut (sîrmă) etc. Rezultatele activității desfășurate de organizațiile de partid n-au întîrziat să se arate. Productivitatea muncii pe primele 6 luni ale anului a fost în­deplinită în proporție de 101 °/h. De altfel, și la ceilalți indicatori de plan colectiv al nostru a dobîndit realizări însemnate. Planul producției globale și marfă a fost îndeplinit în această perioadă în proporție de 104 °/C, iar la producția comparabilă, prin reducerea prețului de cost, s-au obținut econo­mii de peste 1 milion lei. Firește, realizările dobîndite nu ne mulțumesc, deoarece avem încă posi­bilități de sporire a lor, în acest scop ne îngrijim de organizarea unei intense munci politice pentru realiza­rea ritmică a sarcinilor de producție, reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale, introduce­rea de noi procedee tehnologice, spo­rirea preocupării pentru ridicarea calificării muncitorilor și folosirea ju­dicioasă a timpului de lucru. Pentru organizarea cît mai bună a locului de muncă și asigurarea ritmicității pro­ducției au fost întocmite, pe locuri de muncă, grafice de producție și grafice pentru utilajele unde pot apărea stran­gulări. în fiecare din secțiile întreprinderii a sporit exigența membrilor de partid și a altor muncitori pentru întărirea disciplinei în muncă, lichidarea ab­sențelor învoirilor nemotivate, a întîrzierilor și nejustificate din produc­ție. Cu toate acestea, întărirea dis­ciplinei ta muncă va trebui să stea în centrul preocupărilor organizațiilor de partid, comitetului sindicatului și organizațiilor U.T.M. în această pri­vință vor trebui folosite cu mai multă operativitate formele adecvate de e­­ducare ale muncitorilor. Consfătuiri ca cele organizate de secțiile intîia și a doua, unde au fost citați cei ce absentează nemotivat — arătîn­­du-se produsele ce puteau fi realizate in plus de către secții într-o lună sau intr-un trimestru dacă ei ar fi parti­cipat zi de zi la lucru, alături de ceilalți sositoare, muncitori — s-au dovedit fo­educative. Ele vor trebui să fie continuate: în grupele sindicale va trebui dezvoltată o puternică opinie de masă împotriva indisciplinei în producție. Comitetul de partid este conștient că pentru îndeplinirea sarcinilor sporite ce revin întreprinderii e necesar să se acționeze cu energie în vederea îm­bunătățirii, în permanență, a muncii politice de masă. Ne vom strădui să îndrumăm și să ajutăm continuu or­ganizațiile de bază pentru folosirea din plin a mijloacelor activității politice și educative de masă, pentru dezvolta­rea conștiinței socialiste a muncito­rilor în așa fe­­ricit ei să participe cu forțe sporite la îndeplinirea sarcinilor de plan, la creșterea productivității muncii., IOSIF JIV.’­a secretar al comitetului de partid, întreprinderea „Tehnometal“ Timișoara In sprijinul dezvoltării sectorului 0<X><XX><<><X><>0<X>0<X><X><><><><X>0<><XXX><><X>00<><><>0<><XX>C>00<X>} OOOCxXXXXXXXXV zootehnic ^<XX)0Ö660Ó0ÓÖÖ60Ó Pe pășunile din raion în primăvară și acum vara, una din preocupă­rile Consiliului agricol raional Oravița, este or­ganizarea și buna func­ționare a taberelor de vară pentru animalele proprietate obșteasca a gospodăriilor agricole colective din raion. Ți­­nînd seamă de faptul ca 5 gospodării colective din zona de șes a raio­nului nostru — cele din Berliște, Iam, Ciuchici, Vrani și Vrăniuț — nu au pășuni suficiente pen­tru tineretul bovin, con­siliul agricol raional a repartizat acestor uni­tăți o suprafață de­­ 150 ha de pășune în punc­tul denumit „Racovi­ța". Pe această pășune unitățile respective au organizat la îndemnul și cu sprijinul consiliu­lui agricol, tabere de vară în care au dus peste 500 capete tineret bovin. Gospodăriile respective au amenajat acolo adăposturi pentru animale și au asigurat condiții bune de cazare pentru îngrijitori. Sursa de apă necesară este a­­sigurată de la cele 3 izvoare existente pe pă­șune, iar asistența sani­tară de către circuit­­scripția veterinară din Oravița. Celelalte unități din raion și-au organizat ta­băra de vară pe pășu­nile din raza comune­lor în care se află. Ast­fel, G.A.C. Ilidia care are pășunea la 3 km de sat a organizat acolo o tabără pentru 100 de bovine, precum și adă­post pentru îngrijitori. Această gospodărie a a­­menajat și o stînă pen­tru 400 oi. Gospodăria colectivă din Ciclova-Română și-a organizat și ea tabăra de vară cu adăpost pen­tru 60 capete bovine și pentru 1.000 ovine, pe pășunea comunală. De asemenea, G.A.C. Sur­­duc a dus în tabere 210 bovine și 750 ovine (pe pășunea din jurul co­munei și pe cea de la Forotic, situată pe va­lea Ciornîțului). Tabere de vară bine organizate, cu adăpostu­ri corespunzătoare, au și gospodăriile colective din Comorîște, Cacova, Slatina-Nera și altele. Unele dintre gospodării­le colective din raion printre care și cea din Slatina-Nera, și-au or­ganizat taberele de va­ră pentru animale in mai multe locuri în func­ție de suprafața pășuni­lor și numărul de anima­le pe care le au. în raionul nostru au fost or­ganizate tabere de vară și pentru cîteva gospodă­rii colective din alte raioane , printre care G.A.C. Liebling, Denta, Petroman, Deta și Căr­­piniș. Acum în perioa­da cît funcționează ta­berele de vară Consiliul agricol raional Oravița se ocupă cu atenție de îndrumarea activității lor, de rezolvarea proble­melor privind sănătatea animalelor și procesul de reproducție al acestora. LUNGU ȘOFRONIE medic veterinar vicepreședinte al Consi­liului agricol raional Oravița Măresc rezerva de furaje Pe baza experienței bune cîștigate în anul trecut, consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective din Sacoșul Turcesc a hotărit ca și în a­­cest an să se adune toată pleava de orz și ovăz. Acest produs a fost folosit anul trecut ca furaj în combinație cu capitulele de floarea-soarelui, prin în­­silozare. Datorită conservării corespun­zătoare a acestor nutrețuri și folosirii lor în furajarea animalelor, laptele ob­ținut de la vacile gospodăriei a avut un procent ridicat de grăsime: însi­­lozarea capitulelor de floarea-soarelui în combinație cu pleavă, a contribuit la completarea necesarului de furaje. Tot pentru asigurarea bazei furajere, se va însămînța aici cu porumb siloz întreaga suprafață de 85 ha cultiva­tă cu orz — imediat după recoltarea acestuia. Anul acesta gospodăriile agricole co­lective din raionul Sînnicolaul-Mare a­­cordă o atenție mărită asigurării fu­rajelor pentru efectivul de animale care este în continuă creștere. Pînă în pre­zent, în raion au fost recoltate și adu­nate peste 600 vagoane de fînuri cul­tivate și naturale, ceea ce este egal cu mai mult de 75 la sută din necesa­rul gospodăriilor colective. Prin munca susținută a harnicilor colectiviști din raion, cantitatea de fînuri recoltate pînă la ora actuală depășește întregul volum de fînuri pregătite anul trecut pentru iernatul animalelor. Numai gospodăria agricolă colectivă din Pesac a recoltat mai bine de 18 va­goane. Prin aceasta și-a asigurat în­treaga cantitate de fînuri necesare pen­tru animalele existente în gospodărie și ce se vor mai cumpăra. i­ Acțiunea de recoltare și depozitare a finului la G.A.C. Făget se apro­pie de sfîrșit. Muncind cu însuflețire colectiviștii au recoltat pînă acum final pe 110 ha din 130 ha planificate. Cea mai mare cantitate a și fost depozitată în fite. Fotografia ne reprezintă pe comunistul Ștefan Magiar împreună cu c­țiva colectiviști din echipa sa terminînd o nouă șiră. Grija pentru depozi­tarea în bune condiții a finului este sporită. De această lucrare depinde în mare măsură și calitatea furajelor. DRAPELUL ROȘU l­»t de stom educat&lt; jy­­ a fost ușor să-l întîlnesc pe tovarășul Tiberiu Iancu, pro­fesor de matematică la Grupul școlar „Electromotor" Timișoara. Cind mi s-a vorbit despre dînsul, despre munca sa rodnică, despre rezultatele bune obținute în procesul de învăță­mint, despre intensa activitate obș­tească pe care o desfășoară, mi l-am închipuit ca un om trecut de prima tinerețe, cu tîmplele argintate. Cînd l-am văzut, am rămas puțin sur­prins , e încă un om tînăr, plin de viață, cu o lucire în priviri care dovedește pasiunea pentru munca pe care o îndeplinește de peste 12 ani. — La început, cînd am fost re­partizat în învățămînt, după ce am absolvit Facultatea de matemati­­că-fizică din Cluj, eram puțin nemul­țumit. Am fost repartizat la o școală tehnică. De atunci îmi închipuiam că în felul acesta voi fi rupt de o activitate didactică profilată pe specialitatea mea. Insă cu timpul, trecînd pe la o școală de energie electrică, la Școala profesională de ucenici din Reșița și apoi iar la cîteva școli tehnice din Timișoara, ajungînd la Grupul școlar „Electro­motor"", mi s-a definit pasiunea. Am ajuns să-mi iubesc nespus profe­sia. Pentru că am ajuns s-o înțeleg pe deplin". Tinărul profesor ne-a vorbit de satisfacția pe care o încearcă aproa­pe zilnic atunci cînd elevii lui, de la școala tehnică și de maiștri oameni maturi, în plină putere crea­toare, vin la el cu diferite proble­me legate de activitatea lor practică. Adeseori îi caută la uzină, ca să-i cunoască mai bine și să-i poată a­­juta mai apropiat. Nu mică i-a fost de aceea bucuria cînd elevii săi, Iosif Tettambel, Oscar Sipoș și Ioan Müller, au avut prilejul să pu­nă imediat în practică o problemă de geometrie, „relațiile metrice în poligoanele regulate înscrise în cerc". Ei trebuiau să realizeze o piesă mai dificilă și, cu ajutorul teoriei învățate cu o zi înainte la cursul de geometrie, au ajuns la un rezultat pozitiv. Roadele muncii sînt și mai pline de satisfacții atunci cînd, în urma muncii depuse de-a lungul anilor, foștii săi elevi, întîi la profesională, apoi la școala­ medie, ajung să fie studenți la Institutul politehnic. Cu multă dragoste ne-a vorbit profeso­rul Tiberiu Iancu despre foștii săi elevi Liviu Iacob și Ion Popescu, care se numără astăzi printre stu­denții fruntași la învățătură, la Fa­cultatea de mecanică din Timișoara. Aceeași mîndrie îl încercă atunci cînd ne vorbește tot despre un elev de-al său, care acum este inginer și lucrează în cadrul ministerului; este vorba de Ioan Iacob, fost mun­citor la U.M.T. Cu cuvinte pline de căldură ne-a vorbit și despre șefii de echipă Gavrilă Pop și Teo­dor Popovici, care in producție ob­țin bune rezultate. — Sînt mîndru cînd aflu că e­­levul meu Victor Marin, strungar, este evidențiat în producție, reali­­zînd depășiri de plan cu peste 40 la sută. Profesorul Iancu lucrează cu oameni de vîrsta sa. Cu oameni la care metodele pedagogice obișnuite nu sînt totdeauna indicate. Elevii, preocupați de problemele sectorului de producție de care aparțin, avînd grevate o parte din timpul liber cu școală și cu unele activități ob­ștești, au puțin timp pentru în­vățătură; de aceea lecțiile trebuie predate în așa fel, încît la sfîrși­­tul orei, materia să fie în bună parte asimilată de ei. Aceasta presu­pune ca profesorul să fie totdeauna pregătit temeinic, să nu aibă lacune în predare, să predea la un nivel corespunzător, cu mare grijă pen­tru realizarea accesibilității. Pentru activitatea rodnică pe care o desfășoară profesorul Tiberiu Ian­cu, din punct de vedere profesio­nal, pentru activitatea obștească pe care o duce cu dăruire, de cu­­rând, tovarășii săi de muncă, orga­nizația de bază a școlii, i-au a­­cordat o deosebită încredere, primin­­du-l în rândul candidaților de partid. De asemenea, i-a fost confe­rit, cu prilejul „Zilei învățătorului” înaltul titlu de „profesor fruntaș". E un stimulent care îi va da pu­teri noi acestui destoinic educator al tinerei generații. Duminică, de „Ziua învățătorului“, bucuria lui au trăit-o alte mii de cadre didactice, care simt din plin răsplata muncii conștiente și plină de dăruire pe frontul formării omului nou, a con­științei sale socialiste. DIM. BĂLAN în ziarul nostru nr. 5719 din 25 mai a.c. a apărut articolul „Completări la un proces-verbal“ ., în care erau arătate deficiențele din activitatea Că­minului cultural din satul Moceriș, ra­ionul Bozovici. Comitetul raional de cultură și ar­tă Bozovici ne răspunde : Cele semnalate în articol sunt juste. Pentru remedierea lipsurilor a fost trimis un inspector metodist al comi­tetului pentru a ajuta pe directorul că­minului cultural la întocmirea eviden­ței zilnice a activității culturale, a fost reorganizat consiliul de conducere al căminului cultural, în urma apariției articolului, numă­rul de cititori s-a ridicat, numai în de­curs de 3 săptămîni, de la 30 la 100 și este în continuă creștere. Au început lucrările de finisare la căminul cultu­ral, urmînd ca în maximum două luni să fie dat în folosință. De comun a­­cord cu secția de învățămînt, s-a ho­­tărît să se repartizeze la începutul nou­lui an școlar un cadru didactic tînăr care se pricepe la coregrafie pentru reactivizarea echipei de dansuri. Referitor la articolul „Ținută artis­tică și un conținut mai bogat al pro­gramelor“, publicat în ziarul nostru nr. 5732, în care era apreciat ca slab conținutul programelor unor brigăzi artistice de agitație prezentate la faza orășenească din Arad a concursului artistic. Sfatul popular al orașului A­­rad ne răspunde următoarele : „în ședința comisiei orășenești de organizare a celui de-al VII-lea con­curs artistic s-au discutat și lipsurile arătate în articol, precum și măsurile prin care ele pot fi remediate. Au fost stabiliți specialiști care să meargă in întreprinderi pentru a-i ajuta în mod practic pe instructorii brigăzilor și co­lectivele de creație la pregătirea unor programe cu un conținut cît mai bo­gat“. • ★ Agendă culturală FILMELE SAPTAMINII Lumină de Iulie Noul film romînesc, distribuit în premieră la cinematograful „I. L. Ca­­ragiale“, realizat după un scenariu de Fănuș Neagu și V. Ornaru, de către regizorul Gheorghe Nagy, aduce pe e­­cran orîmpeie din viața satului con­temporan, cîteva figuri surprinse cu naturalețe și autenticitate. Sînt dezbătute cîteva probleme de eti­că socialistă într-un conflict axat pe lupta pentru consolidarea unei gos­ „tol Un film al prieteniei a trei tineri medici, absolvenți ai Institutului din Leningrad, totodată, un film al forma­ției morale, învingînd asperitățile nor­dului îndepărtat și propriile slăbiciuni. Căci drumul spre înțelegerea profesiei, e un drum al înțelegerii de sine. „Sun­tem­ oare capabili noi, tineri orășeni, amatori de jazz și de sport, să tre­cem această probă a curajului și a în­crederii?“ — reflectează ei. Răspun­sul nu e dat dintr-o dată. Pentru doi din cei trei colegi, el vine nu fără ezitări Dar Zelenin (interpretat de actorul V. Livanov), găsește sensul adevărat al podării colective care e și o luptă cu inerția, rutina, cu deprinderile și pre­judecățile unora. Față de elementele înapoiate cu Papa Leon, îngrijitorul de vaci, scenariul și regizorul au folosit cu succes arma satirei. Din distribu­ție fac parte, printre alții, artiștii po­porului Gr. Vasiliu-Birlic, (Papa Leon) și Gheorghe Calboreanu (Ilie Manu), Colea Răutu (Toader Gruia), Mircea Cosma (Luș) ș.a. • -­n­­egii vieții, fericirea de a trăi, in exercitarea modestei și asprei profesii de medic într-un îndepărtat orășel forestier, dînd­ dovadă nu o dată de adevărat eroism. Pilda sa, încărcată de adinci sensuri morale, o vor înțelege bine ceilalți doi colegi ai săi, Lioșka (Vasili Lanovoi) și Karpov (O. Anofriev) , cei trei vor rămîne strîns uniți pe viață printr-un cald sentiment prietenesc. Realizat după romanul lui Vasili Axionov, filmul, programat la „Arta“, are toate calitățile unei pasionante dezbateri etice, plină de romantism și spirit tineresc.­ ­­ Ni­c­i­o­d­a­t­ă Filmul „Niciodată“, o producție a studioului cinematografic din Odesa, este programat la cinematograful „A­­lexandru Sahia". Acțiunea redă drama unui om al zilelor noastre, conducător pe un mare șantier naval. Directorul Alexandr Iva­­novici Alexin, om energic, bine pregă­tit profesional și bun organizator, își consacră zilele și nopțile realizării planului șantierului. Cu toate că e cin­stit și sever cu sine însuși, devotat trup și suflet șantierului, el apare în fața colectivului de muncă ca un om ciudat. Aceasta e drama sa : preocupat doar de problemele producției, Alexin devine un om izo­lat, rece, distant, care nu se intere­sează de problemele, gîndurile, sentimen­tele, de viața celor cu care lucrează. Izolarea sa îi va fi fatală, și propria lui viață este lipsită de bucurii, de des­tindere. Oamenii nu se pot apropia de el, nu-l iubesc, nu-l simpatizează. Pen­tru comportarea lui lipsită de sensibili­tate, de căldură și prietenie, îl părăsește și soția, Irina. Pentru meritele lui, la realizarea sar­cinilor șantierului, în construcția co­munistă este decorat. Dar oamenii în mijlocul cărora trăiește îl evită , prie­tenii îl părăsesc treptat. Filmul subliniază, așadar, ideea că un om cu muncă de răspundere nu-i de ajuns să aibă merite de bun condu­cător și organizator al producției; el trebuie să fie apropiat de colectivul de muncă în mijlocul căruia-și desfășoară activitatea. Singură această comuniune între viața personală și aceea a colec­tivului îi creează omului echilibrul mo­ral.­ ­ o imagine din filmul „Niciodată". ÎN CLIȘEU : cadru din filmul „Lumină de iulie“ în interpretarea actori­lor Maria Serea (Emilia Costa) și George Mottoi (Anton Vișan). Discuții în jurul mesei rotunde (Urmare din pag. I-a) prim pas spre rezolvarea fabricării tuburilor flexibile etanșate. Foarte u­­tile s-au dovedit legăturile noastre strînse cu Institutul de documentare tehnică, în studiul cilindrilor duri semiduri“. în acest an s-a acordat la uzina „Oțelul­ Roșu“ o atenție deosebită la­minării oțelului „G­R5“ întrucît tabla și benzile laminate din acest oțel sunt foarte căutate în­ construcția de ma­șini agricole. Primele produse de a­­cest fel au fost trimise la U.C.M.M.A. 1 Ș: La redacție a sosit o scrisoare Despre spațiul locativ și... timpul pierdut La parterul comitetului Sfatului popular orășenesc Anina se află un birou destinat „spațiului locativ". Aici, vin oameni ai muncii pentru a-și rezolva probleme legate de obținerea formelor legale pentru noua casă primită, sau să-și rezolve probleme legate de schimbarea locuin­ței. Faptul este semnificativ: în ultimul timp în orașul nostru au fost construite noi blocuri, unde zeci de apar­tamente au fost date in folosință oamenilor muncii. Ora­șul fiind un centru muncitoresc minier și cu o populație densă, spațiul locativ este o instituție foarte solicitată Dar, să intru în subiect! Așa după cum reiese din titlul scrisorii, de multe ori, ajunși aici, cetățenii au prilejul să constate o serie întreagă de lipsuri. Să vorbim numai de orarul afișat pe ușa de la intrare. Activitatea la spațiul locativ de rezolvare a problemelor legate de obținerea unei locuințe începe la ... orele 7, pînă la orele 12 în zilele de luni și miercuri ale săptă­­r,linii, iar în rezolvarea problemelor legate de schimbarea locuinței, vinerea, la aceleași ore. Acest program este cu totul nepotrivit pentru că ma­joritatea suntem­ în producție. Așa se face, că in anumite perioade la spațiul locativ este aglomerație. Oamenii așteaptă afară pînă la orele de deschidere spre a nu-și pierde toată dimineața la acest birou. La deschidere ce­tățenii intră care mai de care să-și facă loc în fața unicului ghișeu. Unii vor să solicite o simplă informație, dar aici nu există nici un ghișeu cu această destina­ție Așa că stau la rînd și cînd ajung în fața respecti­vului funcționar li se spune: „Aveți cerere? Dar timbru de 3 lei? dar . . .“ etc. Neavîndu-le, cetățenii pleacă și vin cu ele altă dată . . . Urmează o nouă zi pierdută. Uneori ești purtat pe drumuri, deoarece nu are cine să-ți pună o ștampilă, sau o simplă iscălitură, în concluzie. Ca să vii la spațiul locativ, trebuie să te înarmezi cu multă, cu foarte multă răbdare. De multe ori chiar și acest program defectuos nu se respectă. Oare nu s-ar putea înlătura toate aceste lipsuri? Desi­gur că da. Se pot planifica ore acceptabile atît diminea­ța, cît și după-amiază, se poate înființa un ghișeu de in­formații etc. Comitetul executiv al sfatului popular oră­șenesc trebuie să se intereseze mai mult de acest lucru și să ia măsurile corespunzătoare pentru ca la spațiul loca­tiv oamenii muncii să fie deserviți în bune condiții și intr-un timp cît mai scurt. ILIE BARANGA muncitor la U.l.L. Anina Nr. 5751 Organizarea producției pe baza ștințifică Bocșa și la Independența Sibiu. La Bocșa s-au obținut rezultate bune la confecționarea discurilor din tablă de oțel G­65, pentru grape, pe cînd Sibiu benzile au corespuns numai par­la­țial. Din discuțiile purtate la masa rotundă a reieșit că de acum se cu­nosc cauzele produselor necorespunză­toare și se iau măsuri pentru îmbună­tățirea calității. — Ținînd cont de cerințele tot mai mari în privința tablelor din oțel si­­licios, în special în industria electro­tehnică, am luat în studiu elaborarea acestei mărci de oțel în uzina noastră — a spus printre altele ing. Gheor­ghe Dumitrache, de la serviciul tehnic. Am ajuns la concluzia că oțelul „E !“ primit de la Combinatul siderurgic Hunedoara poate fi fabricat și la noi. Prima șarjă elaborată a și fost lami­nată cu rezulta­te bune. — Prima șarjă nu trebuie însă să ne mulțumească — a completat ing. Andrei Dumitru, directorul uzinei, în­cercările trebuie continuate și abia rezultatele bune la beneficiar confirmă succesul. O experiență bună în ceea ce pri­vește asimilarea de noi sortimente a fost dobîndită cu oțelul semicalmat produs anul trecut. Este, deci, necesar a elabora și în continuare oțeluri se­­micalmate. în acest sens este necesar — spune directorul uzinei — ca Recent, comitetul de partid a luat inițiativa de a antrena la rezolvarea problemelor complicate care necesită un studiu mai îndelungat colec­tive de ingineri. Astfel, unii ingi­neri se ocupă, de exemplu, cu reducerea deșeurilor la laminarea de profile și platine, iar un alt colectiv și-a propus să rezolve problema încărcării cu su­dură a cilindrilor de grosisori și trata­mentul lor. Din discuțiile la masa rotundă și în baza realizărilor obținute a reieșit că personalul de la serviciile tehnice desfășoară o activitate rodnică, care are o influență pozitivă asupra mersului producției. Datorită modernizărilor efectuate, aplicării unor procedee avansate atît la laminoare cît și la oțelărie și datorită eforturilor întregului colectiv, la Uzina din Oțelul­ Roșu, planul de producție se îndeplinește ritmic și la toți indicii. În permanență există preocupare pentru îmbunătățirea calității produselor și de a asimila noi pro­duse. Multe colective ale altor intreprin­deri pot învăța din experiența siderur­­giștilor de la Oțelul­ Roșu. Lipsurile constatate cu ocazia discuțiilor consti­tuie un prilej de a se interveni pentru înlăturarea lor, pentru eliminarea unor dificultăți să îmbunătățim în continuare procedeul de elaborare, folosind în locul aluminiu­lui lichid chiar siliciu. în privința colaborării științifice tre­buie însă din păcate accentuat că prea puțin se apelează la oamenii de știință și cercetătorii din Timișoara. Astfel, s-ar fi putut rezolva împreună cu specialiștii de la Institutul poli­tehnic și centrul de cercetări tehnice al Bazei Academiei din Timișoara proble­ma sudabilității unor mărci de oțe­luri. Aceasta este valabil și în pri­vința folosirii gazului metan la elabo­rarea oțelului. Întrucît aici este vor­ba de un arzător, care nu poate fi pus la punct numai prin încercări practi­ce, în acest caz ar fi indicat a se ape­la la cercetătorii din Timișoara în domeniul termotehnic pentru a se eco­nomisi bani și timp. O inițiativă demnă de laudă

Next