Drapelul Roşu, iulie 1963 (Anul 19, nr. 5752-5777)

1963-07-10 / nr. 5759

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA: ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BANAT ALPIN _____ȘT AL SFATULUI POPULAR REGIONAL "11 Miercuri, 10 iulie 1963 4 pagini 20 de bani Anul XX, 5759 Citiți în interiorul ziarului: — Fiecare tânăr — participant activ în producție (pag. a 2-a) — Jurnal de vacanță (pag. a 2-a) — Din activitatea sfaturilor popu­lare: Cu dragoste de gospodar (pag. a 3-a). — La G.A.C. Gălaia: Preocupări susținute pentru sporirea pro­ducției animale (pag. a 3-a) — Știri de peste hotare (pag. a 4-a) Pe ogoarele Cărășene Lanurile aurii din cîmpia Carașului sint pline, în aceste zile, de combine, secerători-legători și cosași. Bătălia pentru strînsul recoltei de cereale păioase este în toi și aici în gospodăriile colective din raionul Ora­­vița. La Răcăjdia și Naidăș, la Ciuchici și Bobiiște, la Iam, la Vrani și în toate celelalte comune din raion colectiviștii lucrează din zori pînă-n seară la recoltatul griului. Pină la ora cînd apar aceste rînduri, colectiviștii din raionul Oravița au recoltat orzul în proporție de peste 90 la sută, iar griul de pe cîteva mii de hectare. Munca de recoltare continuă cu intensitate. Paralel cu recoltatul, în multe gospodării colective au început să se desfășoare cu intensitate lucrările de eliberare a terenului de paie după combine, precum și arăturile adinei de vară și însămînțatul culturilor duble. In fotografiile alăturate vă prezentăm două aspecte de la executarea acestor lucrări : strînsul paielor după combine cu presa de balotat condusă de tractoristul Ion Cotrani (fotografia de sus) și efectuarea de către tractoristul Cornel Păsui, a arăturii adinei de vară pe miriștea eliberată de paie, la gospodăria colectivă din fam. (Fotografia de jos). Agenda recoltatului . Ieri muncitorii de la gospodăria agricolă de stat din Giera, raionul Deta, au terminat recoltatul griului de pe cele 885 hectare. La această lucrare au folosit din plin 21 combine. S-au evidențiat tovarășii Mih­ai Marcu, Iosif Faur, am Loch, Francisc Karacsai, care au recoltat zilnic cu combinele lor d­­e 15—22 tone gri.­­ Și lanurile de grîu ale G.A.C. „Scînteia“ din co­muna Saravale, raionul Sînnicolaul-Mare sunt pline în aceste zile de mașini și oameni. Colectiviștii lucrează la recoltat cu 12 combine, 7 secerători-legători și 150 de coase. Pină în seara zilei de 8 iulie, aici au fost re­coltate aproape 500 ha de grîu. (Gh. Matei, corespon­dent). în ultimele zile, recoltatul cerealelor păioase se desfășoară cu intensitate și în raionul Caransebeș, unde grînele au ajuns mai tîrziu la coacere decît în zona de șes a regiunii. Gospodăriile colective din raion au ter­minat recoltatul orzului, iar acum și-au îndreptat forțele principale spre grăbirea lucrărilor de recoltare la grîu. Colectiviștii din Obreja, Buchin, Lacul și alte localități au recoltat pînă acum suprafețe însemnate de grîu. (N. Pîrvu).­­ 950 ha. Aceasta este suprafața ocupată cu grîu în gospodăria colectivă din Visag, raionul Lugoj. înce­­pînd din 8 iulie, colectiviștii de aci au trecut în front larg la strînsul recoltei. La marginea lanului s-au aliniat 250 de cosași cărora li s-au alăturat și mecanizatorii cu 7 combine. Colectiviștii din Visag sînt hotărîți ca în 6 zile lucrătoare să termine recoltatul griului. (S) Cei mai buni mecanizatori de la S.M.T. Gottlob muncesc în această perioadă la recoltat cu combinele. Pînă acum ei au strîns recolta de cereale păioase de pe circa 50 la sută din suprafețele cultivate în gospodăriile colective pe care le deservesc. Combinerii Ion Iakoby, Vasile Țurcan, Ion Woltz, Frideric Ley, Ion Almășan și alții recoltează zilnic între 16—20 tone de grîu fiecare. (Augustin Pîrvu, corespondent). Pentru a asigura strînsul recoltei în cel mai scurt timp și fără nici o pierdere, membrii gospodăriei colective „8 Mai“ din Neudorf, raionul Lipova, spri­jiniți de mecanizatori, folosesc din plin fiecare zi și oră bună de lucru. Ei au lucrat la strînsul recoltei și în cursul zilei de duminică, 7 iulie, cînd, pînă seara, cu 10 combine, au recoltat grîul de pe o suprafață de 68 ha. Pînă acum în magaziile colectivei au și fost depo­zitate aproape 10 vagoane de orz și peste 20 vagoane de grîu. (Francisc Wild, corespondent). Respectă viteza zilnică Raionul . Timișoara continuă să se mențină printre cele fruntașe pe regiune la­ strînsul re­coltei de cereale păioase. Pînă în seara zilei de 8 iulie gospodăriile co­lective din acest raion au recoltat orzul de pe suprafața de peste 4.200 ha și grîul de pe aproape 15.000 ha, adi­că de pe mai mult de ju­mătate din suprafața cultivată. Colectiviștii din Ca­­rani sunt primii pe ra­ion. Ieri ei mai aveau de recoltat doar 30 ha de grîu, în cursul zilei de luni, prin folosirea din plin a celor peste 300 de combine, zeci de se­cerători-legători, pre­cum și a multor sute de cosa și gospodăriile colective au recoltat circa 3.000 ha de grîu realizînd viteza zilni­că planificată pe raion. Pînă la data amin­tită colectiviștii din Ote­­lec au recoltat grîul de pe o suprafață de 537 ha (din 620 ha cultiva­te), cei din Jimbolia de pe 800 ha (din 1.000 ha cultivate), iar cei din Becicherecul-Mic de pe 500 ha (din 650 ha cultivate). lucrările de avansate cu strângerea recoltei de grîu sunt și gospodăriile colective din Bazoșul-Vechi, Bu­­covăț, Remetea Mare, Parța, Beșenova-Nouă și din alte localități din ----------------------------------------Șt INOVAȚIILE - pas important pentru introducerea cu succes a noului la adevărați gospodari, direct interesați în creșterea producției și reducerea prețului de cost, mase tot mai largi de muncitori se înrolează în activitatea de perfecționare a procesului de producție, de ridicarea gradului de tehnicitate în întreprinderile în care lucrează. Inovatorii sunt acei care muncesc cu pasiune creatoare și în­drăzneală, pentru promovarea a tot ce este nou și înaintat în tehnica producției. Pentru a cunoaște îndeaproape activitatea inovatorilor, a mișcării de i­nvații din întreprinderile raionu­lui Caransebeș, colectivul subredacției noastre din care fac parte Nicolae Pîrvu, M. Mutașcu, J. Mugurel, M. Trică, M. Munteanu, A. Stepan au întreprins zilele trecute un raid anchetă. Redăm mai jos o parte din constatările făcute cu acest prilej, în mai toate întreprinderile Indus­triale au fost luate, în ultimul timp, măsuri care să conducă la îmbunătă­țirea muncii cu inovatorii. Cabinetele tehnice sprijină mai mult pe cei care se străduiesc să perfecționeze procesul de producție, a fost întărită munca de propagandă tehnică. Măsurile luate își arată roadele. în cele 5 luni de zile din anul acesta, la cabinetele teh­nice au fost înregistrate mai inovații. La uzina Oțelul Roșu multe s-au­­ înregistrat 96 de propuneri de inova­­­­ții din care 56 sunt de acum aplica­­­­te. Economiile postcalculate se ridi­că la mai bine de 1.000.000 lei. I Amintim două dintre acestea: „Apa­rat pentru sortatul laminatelor în funcție de conținutul de carbon, rea­lizată de ing. Nicolae Suciu împreu­nă cu Alexandru Bocșaiu, „Dispozi­tiv pentru tăiat tuburi flexibile“ ce a­­parține lui Ion Olariu și Ion Birou. La I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată a­­tenția celor peste 40 de inovatori a fost îndreptată îndeosebi spre reali­zarea unor inovații care să ușureze procesul tehnologic, să mărească pro­ductivitatea muncii și să ducă la îm­bunătățirea calității produselor. Una dintre inovațiile realizate în acest an, aparține tîmplarului Ioan Păun, și se referă la masă pentru montat scaune de tipul 189. Suma economiilor rea­lizate, ca urmare a aplicării acestei inovații, se ridică la 11.000 lei. Importante propuneri au fost în­registrate și în alte unități din raza raionului Caransebeș: întreprinderea forestieră, întreprinderea raională de industrie locală, Autobaza transporturi auto și altele. Ele sunt rod al mun­cii și activității cabinetelor tehnice, a oamenilor cu idei noi, îndrăznețe, care cu curaj introduc noul în producție. Un aport important la îmbunătă­țirea muncii cu inovatorii l-a consti­tuit și faptul că în multe unități in­dustriale, periodic activitatea cabine­telor tehnice este analizată în organi­zațiile de partid ca și de comitetele sin­dicatelor. Așa se procedează la între­prinderea raională de industrie locală, întreprinderea de gospodărie raională, I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată și altele. în urma unor asemenea analize sunt luate măsuri concrete, eficiente, lucru care duce la îmbunătățirea simțitoare a miș­cării de inovații. Cabinetele tehnice din întreprinde­rile industriale din raion s-au preocu­pat cu atenție de întocmirea și elabora­rea la vreme­a planurilor tematice de inovații. La uzina Oțelul Roșu, a­­ceste planuri au fost afișate în sec­ții la locuri vizibile. Același lucru s-a­­ acut și la I.P.R.O.F.I.L. Balta-Săra­tă, I.R.I.L. etc. Deși s-au obținut rezultate bune, trebuie să amintim că o mare parte Raid-anchetă organizat de subredacția voluntară din Caransebeș din temele stabilite în planurile te­matice nu au fost realizate. Așa stau lucrurile la Oțelul Roșu, unde nu a fost realizată nici o inovație prevăzută în planul tematic. Cum ar fi fost antrenați și îndrumați inovatorii în a­­ceastă direcție? Atenția inovatorilor trebuie îndrep­tată înspre realizarea inovațiilor pre­văzute în planurile tematice. Cînd lipsește preocuparea Cu aproape doi ani în urmă la exploatarea de marmură din Rus­­chi­a, tovarășul Ștefan Filimon, a rea­lizat o prețioasă inovație. Este vorba de înlocuirea dinților la mașina de tăiat marmură, înlocuire ce se rea­­lizează prin sudarea pastilelor, în fe­lul acesta este exclusă confecționarea din nou a dintelui întreg, evitîndu-se consumul unor materiale deficitare. Cu toate că această inovație este apli­cată cu mult succes de peste doi ani de zile întreprinderea de marmură Si­­meria a respins această propunere, alt­îm­ raidul­ nostru am întîlnit și un aspect: multe inovații respinse. La I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată, din cele 28 propuneri de inovații făcute acesta au fost respinse 10. De anul ce? Pentru că unele din propuneri au a­­bordat probleme laterale, neesențiale. Aplicarea cărora ar cere un volum mare de lucrări, fiind prea costisitoa­re. Faptul , acesta, arată slaba pre­ocupare a cabinetului tehnic de a-i orienta pe inovatori spre rezolvarea problemelor principale ridicate de procesul de producție. Cabinetele teh­nice trebuie să analizeze cu mult simț de răspundere problemele cele mai importante de rezolvat, să le pună în discuția inovatorilor, care apoi să vi­nă cu propuneri concrete. Colectivul depoului de locomotive C.F.R. s-a afirmat la numeroase con­cursuri de inovații obținînd locuri fruntașe pînă și pe țară. Dar, în ulti­ma vreme aici mișcarea de inovații es­te mai slabă. Cabinetul tehnic a elabo­rat planul tematic de inovații dar s-a preocupat în măsură mai mică de atragerea unui număr cît mai mare de muncitori în rîndul inovatorilor. E a­devărat că cei 38 de inovatori desfă­șoară o activitate bună. Dintre ei, 12 sînt tineri și acesta e un lucru lăudabil, însă, cele 8 inovații restan­te de anul trecut, vorbesc despre acti­vitatea „de mers“ a cabinetului tehnic de aici. Oamenii sunt interesați în introducerea cu succes a noului și fac prețiioase propuneri, însă necesar ca această activitate este să fie stimulată. Organizația de partid, comitetul sin­dicatului, au analizat în ședințe acti­vitatea inovatorilor. E bine ca apli­care hotărîrilor luate să fie urmărită permanent și cu atenție pentru ca ac­tivitatea pe linie de inovații să cunoas­că noi succese. Concursurile de inovații pot fi generalizate Un rol important în antrenarea unui număr mare de muncitori în mișcarea de inovații îl au concursurile organi­zate cu caracter intern în întreprin­deri. La indicația organizației de partid, cabinetul tehnic al întreprinde­ri raionale de Industrie locală din Caransebeș­ a organizat anul trecut un asemenea concurs, iar acum se desfă­șoară un altul în cinstea zilei de 23 August. Rezultatul n-a întârziat să se vadă. Pînă acum au fost propuse 13 teme de inovații din care 8 sunt aplicate. Această inițiativă nu este însă îmbrățișată de toate colectivele Deși au toate posibilitățile create, ca­binetele tehnice de la Oțelul Roșu, I.P.R.O.F.I.L. Balta-Sărată, întreprin­derea forestieră, nu au organizat ase­menea concursuri care s-au dovedit deosebit de utile. E indicat ca după terminarea unor asemenea concursuri, inovatorii fruntași, realizările lor, să fie larg popularizate, prin organiza­rea de expoziții, la gazetele de pere­te, panourile inovatorilor etc. Bine procedează în direcția aceasta cabinetul tehnic de la întreprinderea (Continuare în pag. a 11-a) ·i» A ·¹ A * Succese Odată cu încheierea primului se­mestru al anului harnicii noștri tri­­cotori pot raporta că și-au îndeplinit cu cinste sarcinile de plan ca­­­re re­veneau. Astfel, planul producției globale a fost­ depășit cu 3,41 la sută, cel al producției marfă cu 1,40 la depășirea realizată la tricotaje sută, din bumbac este de 4,67 la sută, iar cea față de planul de calitate este de 1,2 procente. Cerințele și exigența beneficiari­lor, ale cumpărătorilor, au stat tot timpul în centrul preocupărilor în­tregului colectiv al fabricii „Tricoul Roșu“. Așa se face că a fost îmbună­tățită continuu calitatea produselor, ceea ce face să crească prestigiul în­treprinderii și al colectivului, în acest scop au fost luate mai multe măsuri. De pildă, în fiecare săptămînă se anali­zează felul cum au muncit controlorii de calitate. De asemenea, acest impor­­ tn muncă tant serviciu a fost întărit, înfiin­­țîndu-se încă șase posturi de contro­lori tehnici de calitate. De mult folos a fost și darea în exploatare a unei mașini pentru us­carea tricoturilor-fileu. Ea a fost rea­lizată cu mijloace proprii. La fel s-au introdus rețete noi, care au dat po­­­sibilitate să se obțină o culoare al­bă corespunzătoare. Printre acei care s-au evidențiat prin buna îngrijire a mașinilor, pro­ducții peste plan și calitate superioară, se află și tovarășii Livia Totoreanu, Iuliana Kiss, Ileana Vîrtaci, Draghina Laza și Ileana Virág. Nu același lucru se poate spune însă despre Agneta Ordödy, Elena Deleanu și Ana Filip care deși sunt ajutate, lucrează ne­glijent. ELENA PANCRATOV corespondentă MASELE PLASTICE ÎNLOCUIESC MFIALUL Folosirea maselor plastice ca înlocuitoare ale me­­ului sau altor materiale constituie una din preocupări­­actuale ale colectivelor întreprinderilor din industria astructoare de mașini din țara noastră. în această ța­­­ră de producție, se prevede ca anul acesta să se înlo­cuiască cu mase plastice o cantitate de metal dublă față de anul trecut. Șantierele de construcții navale, uzinele producătoare de material rulant folosesc cel mai mult ma­sele plastice, îndeosebi la armăturile interioare. Pentru troleibuze, autocamioane, autobuze și tractoare se produc volane, diverse garnituri rezistente la uleiuri, dispersoare pentru stopuri, plafoniere, pentru mașini agricole se fa­brică în cantități mari cilindri distribuitori de semințe pentru semănăturile de cereale etc. în prima jumătate din acest an, în industria constructoare de mașini s-au în­locuit cu mase plastice 450 tone de metal, ceea ce a adus uzinelor economii de aproximativ 8 milioane lei. PREGĂTIRI PENTRU NOUL AN ȘCOLAR ZECE ZILE ÎN EXCURSIE Elevii Școlii profesionale forestiere din Caransebeș, au întreprins o excursie prin țară, organizată de către școală. Autocarele au purtat pe excursioniști prin locuri ce-i interesa în mod deosebit. S-au oprit, de pildă, pen­tru a­­ vizita Capitala și aici printre alte numeroase obiec­tive, s-au dus să vadă și fabrica „Tehnica lemnului“. Din București au pornit apoi spre frumoasa Vale a Prahovei, au poposit la Sinaia, Predeal etc. în regiune, excursioniștii s-au oprit la Arad și Timișoara, unde au vizitat fabricile de industrializare a lemnului. Cele zece zile de drumeție, au­­ adăugat excursioniștilor caransebeșe și frumoase cunoștințe cul­tural-educative și de specialitate. Dovedind simț gospo­dăresc, conducerile mul­tor școli din raionul Lugoj au luat măsuri pentru începerea lucră­rilor de reparații și a­­menajări ale localurilor de învățămînt pentru noul an școlar. Așa se procedează la școlile din Ghizela, Ba­lint, Lugojel și altele. Paralel localurilor cu îngrijirea de învăță­mînt se efectuează apro­vizionarea cu combusti­bil. Școlile din Țipari, Coștei, Ghizela, Sinersig și altele, au tot total sau în transpor­tarte, lemnele repartizate. PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA BAZEI FURAJERE Luni și marți au avut loc la Cluj lu­crările consfătuirii interregionale pri­vind cultivarea plantelor de nutreț, or­ganizată de Consiliul Superior al Agri­culturii împreună cu Consiliul agricol regional Cluj. Au participat ingineri agronomi și zootehniști, medici veteri­nari, specialiști ai consiliilor agricole regionale și raionale, stațiunilor ex­perimentale agricole și din unitățile agricole socialiste din opt regiuni. în prima zi a consfătuirii au fost prezentate referate în legătură cu ex­tinderea în cultură a plantelor furaje­re de mare productivitate, agrotehnica acestor culturi, eficiența lor economică și a conveierului verde. în cea de-a doua zi, participanții la consfătuire au vizitat pășunile, fînețele și sectorul zootehnic al G.A.S. din comuna Mihai Viteazu, raionul Turda. Consfătuirea a adoptat o serie de mă­suri privind îmbunătățirea bazei fura­jere. CONSFĂTUIRE Timp de două zile, la Poiana Mă­rului și-a desfășurat lucrările consfă­tuirea organizată de filiala Banat a U.S.S.M. împreună cu secția sanitară și prevederi sociale a Sfatului popular regional Banat. Cu prilejul acesta cadrele de specialiști au relatat rezul­tatele dobîndite de unele unități sani­tare în privința chimioprofilaxiei și te­rapeuticii. (Dr. Gh. Rînjea). CU PARTICIPAREA CETĂȚENILOR Cetățenii din comuna Bouțar, la în­demnul deputaților participă cu însu­flețire la construirea noului dispensar medical. Acest edificiu este prevăzut cu săli de consultații pentru copii și adulți, cu bucătărie dietetică, cu baie etc. Muncile necalificate la ridicarea dis­pensarului medical sunt efectuate prin muncă patriotică. Pînă acum, la trans­portul nisipului, pietrișului, la săparea și turnarea fundației au fost efectuate cca. 500 zile muncă voluntară. (Ilie Rusu, corespondent). ÎN TURNEU Artiștii Teatrului de stat din Arad, în turneul pe care-l întreprind la Ti­mișoara prezintă în sala Operei, trage­dia în 4 acte „Othello“ de William Shakespeare și „Caleașca de aur“ Leonid Leonov. Primul spectacol ade fost susținut ieri seară la ora 20. PE PRIMUL SEMESTRU Colectivul de muncă de la întreprin­derea pentru contractarea și industria­lizarea laptelui din Arad, în prima ju­mătate a anului a dobîndit succese de seamă. Bunăoară, planul pro­ducției globale a fost îndeplinit în pro­porție de 103,2 la sută, iar la produc­ția marfă, sarcina de plan a fost rea­lizată cu 105,4 la sută. La Fabrica de ciorapi din Timișoara s-a realizat , curând un­­ nou sortiment — ciorapi supraelastici. Ei­unt mult apreciați de către cumpărători. Pentru trico­­area acestor ciorapi au fost montate mașini noi. ÎN CLIȘEU : Alexandru Czank, ajutor-maistru la sec­­olul II, în timp ce montează noile utilaje. Timpul probabil Centrul meteorologic din Ti­mișoara comunică timpul pro­babil pentru regiunea Banat. ASTĂZI, vreme nestabilă cu cerul mai mult noroi cînd lo­cal vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat din sectorul vest și nord-vest. Tem­peratura aerului va atinge ziua 23 la 28 grade, iar noaptea între 10 și 16 grade. PENTRU 3 ZILE, Vreme URMĂTOARELE nestabilă cu temperatura în creștere ușoară. La Uzinele „Oțelul Roșu", plan tematic DE INOVAȚII nu — Văd că există plan tematic, dar unde sunt ino­vațiile? — Aceasta este o „INOVAȚIE“ pe care numai cabine­tul tehnic o știe. Cu și fără garanție Nu știam ce se întîmplase cu ve­cinul Ne întîlneam în fiecare zi și ne întrebam de sănătate. Dimineața ne doream spor la muncă, la prînz „poftă bună" ... De la un timp, ne vedeam însă tot mai rar. Mi-am luat inima în dinți și l-am întrebat deunăzi : — Spune tovarășe Liuba, ai alt program, sau de ce ne vedem tot mai rar ? — Nu, tot programul vechi ! — Dar atunci ? — Știi, ceasul, mă cam trage pe sfoară. Cînd o ia înainte, cînd ră­­mîne în urmă. — Dacă o ia razna, du-l la re­parat ! — L-am dus ! — Și.. .? — Mai rău ! — Cum așa ? — Uite­am să-ți povestesc în­treaga tărășenie. Pe la jumătatea lunii mai l-am tras prea mult și arcul a cedat L-am dus imediat la cooperativa „Dinamo“ de pe biv. Jdanov. Responsabilul m-a asigurat că pînă la 21 mai va fi gata. Re­parație garantată, mi-a spus el. — Și acum, merge ? — Ai răbdare. La 21 ale lunii nu era gata. Și nici la 29 mai, nici la 10 iunie și nici în 21 iunie ! — De necrezut ! — Stai și ascultă. Cînd m-am dus a cincea oară, responsabilul Costache Boureanu, mi-a spus cam mieros, cerîndu-mi scuze. — Știți, ceasul dv. a fost pier­dut. Nu-l găsim și pace. Dar fiți li­niștit, am hotărît să vă dăm altul în loc. — Nu crezi ? Uite, am primit și un certificat de garanție. Poartă nu­mărul 13.499 din 6 iulie 1963. M-am uitat cam lung la ceasul ofe­rit. Nu-mi plăcea; cadranul purta o marcă, mecanismul alfa, capacele au culori diferite. E un fel de bo­­cus-pocus-preparatus, altă soluție. Decît cu Nu am avut nimic, mai bine cu ceasul oferit. M-a îndemnat la această hotărire și certificatul de garanție ! — Și cum merge ? — Prost, din prima zi prost! Am plecat de la cooperativă la ora 12. Am făcut unele cumpărături în oraș și am ajuns acasă tot la ora 12. L-am luat de pe mină și l-am așe­zat pe masă. Aceeași stare de re­paus. L-am învîrtit de cîteva ori, a pornit, dar iar a stat. Uite stă și acum. — Bine, dar cum rămîne cu ga­ranția ? — Asta nu știu nici eu ! Mă duc la Uniunea regională a cooperative­lor meșteșugărești. Doresc să aflu și părerea tovarășilor despre aceste practici, despre garanțiile responsa­bilului unității amintite. — Du-te frate Ionică, mergi și spune la tovarăși să comunice și redacției părerile lor ! Ne-ar inte­resa și măsurile luate, dar nu orice măsuri, ci numai din acelea care prezintă „garanții". I. ULARU#

Next