Drapelul Roşu, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 5829-5855)

1963-10-19 / nr. 5845

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE.UNIȚI­VA! ORGAN AL.COMITETULUI REGIONAL BANAT AL P.N.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL TEHNICĂ ÎNAINTATĂ - PRODUCTIVITATE SPORITA Cum valorificăm rezervele interne La capătul a nouă luni de muncă, colectivele întreprinderilor „Elec­tromotor" și „Electrobanat“ din Timișoara, aflate în întrecere, se prezintă cu un bilanț diferit. In timp ce primul a reușit să-și îndeplinească și chiar să depășească principalii indicatori ai planului, cel de-al doilea a înregis­trat unele rămîneri în urmă. Edificator în această privință este modul de realizare a sarcinii de creștere a productivității muncii — element esențial în realizarea cu succes a planului de producție. La „Electromotor“ acest indicator a fost îndeplinit în proporție de 101,35 la sută, în timp ce la ,,Elec­trobanat" doar în proporție de 95,8 la sută. De ce o asemenea diferență ? Una din cauzele care au determinat această stare de lucruri trebuie căutată în preocuparea ce a existat în cadrul fiecărui colectiv e­mitetului de partid. Sub îndrumarea cu­conducerea între­prinderii „Electromotor“ și comitetul sindicatului au acordat o atenție spo­rită realizării sarcinii de creștere a productivității muncii. Cea mai mare parte a celor 66 de prevederi ale pla­nului de măsuri tehnico-organizatorice, plan care a fost completat cu cîtva timp în urmă, au ca efect direct creș­terea productivității muncii. Mai mult decît atît, termenele de realizare a tuturor acestor măsuri nu depășesc trimestrul III — lucru important dacă ținem seama de efectul pe care acestea trebuie să-l aibă asupra îmbunătățirii în continuare a activității. O altă direcție căreia i s-a acordat multă atenție și unde au fost obținute succese însemnate este acțiunea de modernizare a unor mașini și utilaje. Prin automatizarea mașinii de ștanțat tale pentru productivitatea micromotoare, de pildă, muncii la această ope­rație a crescut de cîteva ori. în a­­ceastă direcție un aport deosebit îl aduce și mișcarea inovatorilor care este îndrumată cu competență și serio­zitate de către comitetul sindicatului. Cele aproape 100 de inovații aplicate în acest an — cea mai mare parte refe­­rindu-se la crearea de noi dispozitive și îmbunătățirea proceselor tehnolo­gice — aduc întreprinderii economii de peste 6.000.000 lei din care o mare parte ca urmare a reducerii consumu­lui de manoperă. Forțele colectivului pentru spo­rirea productivității muncii au fost mobilizate și ca urmare a îmbunătă­țirii defalcării principalilor indicatori de plan pe secții, în mai mare măsură Acest lucru a dat putința condu­cerilor administrative și comitetelor sindicale de secții să studieze rezervele interne de­­ la fiecare loc de muncă. O urmare directă a acestui fapt se re­flectă în ridicarea activității schimbu­rilor II și III cît mai aproape de nive­lul schimbului I. în toate secțiile și atelierele a fost întărită asistența teh­nică, prin repartizarea și în schimbu­rile II și III, a unui număr corespun­zător de tehnicieni și ingineri, precum și a membrilor comitetelor sindicale de secție în vederea desfășurării unei susținute munci cultural-educative. Ca urmare, capacitatea mașinilor și utilajelor a fost mai bine folosită. Urmări evidente în creșterea pro­ductivității muncii a avut folosirea cît mai completă a timpului de lucru, în această direcție comitetul sindica­tului a acționat cu bune rezultate, des­fășurând o susținută muncă educativă. Punerea în discuția grupelor sindicale a celor care întîrzie sau lipsesc nemo­tivat, folosirea mijloacelor multiple de îndreptare a celor obișnuiți cu plim­barea de colo-colo în timpul produc­ției, sunt numai cîteva din metodele fo­losite pentru întărirea disciplinei în muncă. Și la întreprinderea „Electrobanat“ există preocupare pentru realizarea sarcinii de creștere a productivității muncii. Acest lucru este dovedit de faptul că, multe luni acest indicator a fost îndeplinit. Cu toate acestea aici se face simțită o lipsă de organizare temeinică a producției care, firesc, își arată urmările. Să luăm pentru în­ceput tot planul M.T.O. Nu s-ar pu­tea spune că el nu cuprinde măsuri judicioase cu eficacitate în creșterea productivității muncii. Se poate arăta, de asemenea, că în ultima vreme el a fost completat cu noi măsuri: în ce privește realizarea acestora lucrurile stau însă altfel. Din măsurile cu ter­mene scadente în trimestrele I—III a.c., 29 n-au fost realizate. Este vorba de măsura privitoare la executarea simultană a zincuirii și filetării capa­celor la duliile metalice care ar fi adus întreprinderii o economie de 1.050 de ore și de altele ; din cele înfăptuite foarte multe au fost puse în aplicare cu o întîrziere de cîteva luni. De pildă, cea referitoare la confecționarea unei scule succesive pentru reflectoarele lanternelor „Focus“ cu diametrul 60, a fost executată cu 5 luni întîrziere, iar alta pentru cutiile lanternelor nor­male, cu 3 luni întîrziere. în acest fel din economia de peste 3.200 de ore prevăzută prin aplicarea acestor două măsuri, pînă la sfîrșitul anului n-o să se realizeze decît o mică parte. Un alt grup de măsuri au fost scoase din planul M.T.O. — deși eficacitatea lor fusese luată în calcul. E drept că o parte vor apare în planul pe 1964, dar pe 1963, pînă acum cel puțin, sar­cina de creștere a productivității muncii este nerealizată. Neîndeplinirea unor măsuri, precum și întîrzierea altora se datorește fap­tului că între proiectare și execuție n-a fost stabilită concordanța nece­sară. Cînd proiectele au fost gata n-au existat utilaje libere la scularie sau în altă parte, iar cînd acestea au existat nu erau gata proiectele. Este deci vorba de o problemă internă de organizare vită cu toată care dacă ar fi fost ori­răspunderea de către conducerea întreprinderii nu se putea să nu fi fost rezolvată. în direcția respectării planului de modernizări s-au depus mai multe eforturi, realizîndu-se lucruri fru­moase. Dar și aici apare un aspect, care lasă să se întrevadă tendința de a se rezolva cu prioritate sarcinile mai simple. Modernizarea unei prese de 63 de tone, este pe cale să se rea­lizeze abia acum, deși acest lucru era prevăzut cu luni în urmă. Cauza ? S-a așteptat prea mult ajutorul din afara întreprinderii ca, în cele din urmă, lucrarea să se facă tot cu mij­loace interne. Cît de mare ar fi fost aportul acestei prese la bunul mers al producției ni-1 arată faptul că un utilaj asemănător, modernizat în 1962, lucrează cu o productivitate de 12 ori mai mare decît cea inițială . Folosirea cît mai completă a mașini­­ i. CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 111-a) La Muzeul regional al Banatului con­tinuă să fie deschisă expoziția grafi­cianului Iosif Molnár, care cuprinde 49 de exponate de grafică și afișaj. Zilnic expoziția este vizitată de nu­meroși oameni ai muncii. In fotogra­fie , unul din afișele prezentate în cadrul expoziției. Escpoei tit*'­HIRTA poppy Citiți în interiorul ziarului pagina: „Să grăbim semănatul griului, să executăm lucrări de calitate!" Muncitorul Gh. Diță pe care-l vedeți în clișeul de mai sus, este unul din strungarii evidențiați în întrecerea socialistă de la secția mecanică mijlocie și ușoară a Uzinei constructoare de mașini din Reșița. Ca urmare a folosirii mai bune a timpului de lucru el își depășește norma cu peste 30 la sută și asigură piese de precizie. Importante economii de metal Angajamentul anual, de a realiza 1.300.000 lei economii peste plan la prețul de cost, a fost îndeplinit și de­pășit de către constructorii de nave gălățeni. La obținerea acestui succes a contribui reducerea consumurilor spe­cifice de metal. Ca urmare a îmbună­tățirilor constructive aduse navelor și în special, a perfecționării albumelor de croire, anul acesta consumul de metal pe fiecare cargou de 2.000— 4.500 tone a scăzut cu 100 tone față de primele nave. Prin aplicarea și extinderea unor noi procedee de prelucrare a metalului și muncitorii din alte întreprinderi con­structoare de mașini obțin însemnate economii. Colectivul Uzinelor de va­goane din Arad, de exemplu, a intro­dus procedeul matrițării directe a unor piese în locul preforjărilor manuale. Noul procedeu aplicat la un reper al vagonului a permis reducerea consu­mului de oțel cu 4 kg, îmbunătățind în același timp calitatea pieselor și eli­­minînd complet rebuturile. în prezent în secția forjă a uzinelor arădene se fac pregătiri în vederea extinderii ma­trițării directe la alte 5 piese necesare vagoanelor. Pînă la sfîrșitul anului, conform prevederilor, după metoda a­­mintită se vor prelucra peste 4.100 to­ne de metal. Stație modernă de întreținere auto începută în trimestrul IV 1962, construirea stației de întreținere pentru autobaza I.R.T.A. Oravița se apropie de terminare. Stația va fi dată în folosință la sfîrșitul lunii după ce se vor efectua ultimele lu­crări pentru asigurarea încălzirii, a sursei de apă și pavajul curții. Construcția, care asigură parca­rea a 200 autovehicule și dispune de o hală centrală pentru reparații cu 7 ateliere anexe, este realizată după soluții moderne : centrală ter­mică, alimentarea automată cu ben­zină prin electropompe etc. Măsuri pentru aprovizionarea populației Magazinele și punctele de desfacere a produselor legumicole din orașele și centrele muncitorești din Banat pri­mesc zilnic cantități tot mai mari de legume, fructe și alte produse necesare aprovizionării de iarnă. Pentru desfa­cerea rapidă a acestora, în diferite lo­calități din regiune au fost 45 de centre sezoniere, s-au deschise stabilit grafice de livrare și transport în ca­drul unor întreprinderi și la domici­liul cumpărătorilor. O dată cu acea­sta, au fost luate măsuri de pregătire a spațiilor de însilozare a produselor legumicole și de amenajare a noi de­pozite, sporindu-se astfel capacitatea de însilozare cu 1.600 tone de cartofi, 750 tone de legume și rădăcinoase și peste 800 tone de fructe. De aseme­nea, la dispoziția consumatorilor au fost puse legume și fructe conservate, murături, precum și noi sortimente de produse semiindustrializate, ca ar­dei de umplut, verdețuri, foi de viță de vie etc. Extinderea bazinelor legumicole din regiune și crearea de noi zone pen­tru cultura legumelor permit să se pună la dispoziția oamenilor muncii din Banat, pînă la sfîrșitul anului, cu peste 55 la sută mai multe legume de­cît în anul trecut. (Agerpres) Vizita conducătorilor de partid și de stat la Hidrocentrala „16 Februarie” de pe Argeș Au trecut aproape trei ani de cînd tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și alți conducători ai partidului și statului nostru au vizitat valea Argeșului, examinînd amplasamen­tul și schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Țara întreagă a aflat atunci că acolo, in inima munților, se va înălța încă una din mărețele construcții ale socialismului. în scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Argeșului a început să se desfășoare activitatea însuflețită caracteris­tică marilor șantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răs­timp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîn­­tul partidului devine faptă !“. Nu peste mulți ani, hidrocen­trala de pe Argeș își va trimite prețioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeți dragi. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceaușescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la șan­tierul Hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeș. Con­ducătorii de partid și de stat au fost însoțiți de tovarășii Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeș al P.M.R., Constantin Sandu, președintele Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional, de activiști de partid și de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de șan­tiere, oaspeții au fost întîmpinați de ministrul minelor și energiei electrice, Bujor Almășan, Nicolae Gheorghe ad­junct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcții hidrotehnice, Nicolae Ștefan, șeful grupului de șantiere, Radu Gaurie, inginer-șef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-șef al I.S.P.H., Francisc An­ton, secretarul Comitetului de partid al șantierelor, de ingi­neri și specialiști. La sediul conducerii șantierelor, tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej și celorlalți conducători de partid și de stat le-au fost prezentate de către șeful proiectului, ing. Mircea Lipiceanu, soluțiile adoptate pentru construirea acestui important nod hidro-energetic proiectat în între­gime în țara noastră, precum și stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe rîul Argeș va avea o putere insta­lată de 220 MW, iar producția ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potențialul hidroenergetic al Argeșului va fi utilizat pe o distanță de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, rîul Doamnei, Vîlsanul și alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de jumătate de miliard metri cubi de apă. Specialiștii hidrocentralei au relevat și alte avantaje ale construirii acestui nod hidroenergetic. St’ creează, astfel, posibilitatea irigării a peste 100.000 hectare în bazinul Argeșului, vor fi ferite de inundații importante supra­fețe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui șantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Mașinile urcă spre fabrica de betoane pe șoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătînd tunele și trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală și măiestrie, de constructori, în aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici poteci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate și ciment. încă înainte de definitivarea drumului, con­structorii au reușit, învingînd serioase greutăți, să trans­porte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele­­funicular. La fabrica de betoane specialiștii au arătat oaspeților că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumatică, vor asigura cantitățile mari de beton cerute de construcția barajului. La cota 834, la punctul numit Vidraru, unde s-a amplasat coronamentul barajului, conducătorii de partid și de stat au discutat cu ing. Radu Prișcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat și organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălțime de 165 m este conceput pe baza celor mai recente realizări ale teh­nicii mondiale. Soluția adoptată este cea mai economică în comparație cu alte variante studiate. Conducătorii de partid și de stat au apreciat pozitiv faptul că în soluțiile adoptate proiectanții s-au călăuzit atît de principiul economicității, cît și de cel al obținerii unui grad ridicat de siguranță a construcțiilor hidroenergetice. Aici la baraj, frumusețea sălbatică a cheilor Arge­șului a fost sporită de mîna omului cu noi înfăptuiri, în­­fruntînd natura aspră, cățărîndu-se cu îndrăzneală pas cu pas pe stîncile golașe, constructorii au aruncat prima punte peste cheile macaralelor-funicular. Argeșului — cablurile de oțel ale­se aceste cabluri vor face zeci de mii de drumuri benele încărcate cu beton, ridicînd în calea apelor uriașul scut de 500.000 metri cubi beton al hidro­centralei. Oaspeții coboară apoi în vatra barajului pentru a asista la un eveniment important în istoria șantierului : începerea turnării betonului la baraj. Ing. Gh. Sălăjan, șeful acestui șantier, prezintă organizarea lucrărilor ; în jur, sute de constructori așteaptă cu nerăbdare. Din înălțimi, pe cablurile macaralei este coborîtă prima bcenă. Cu ea coboară teren al marilor muncitorul benist, Alexandru Ojog, un ve­șantiere ale socialismului și inginerul mecanic-șef, Ladislau Rakosi, unul din îndrăzneții con­structori care au adus o contribuție de seamă la pregăti­rea mijloacelor mecanizate pentru atacarea acestei impor­tante lucrări. Ambii au adus aici „școala“ Bicazului pe care Argeșul le-o îmbogățește necontenit. Lor le-a revenit cinstea de-a turna primele cantități de beton, în aplau­zele întregii asistențe „șarja“ este descărcată în corpul barajului. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej felicită pe con­structorii șantierului-baraj, le urează succes în muncă și îi asigură că partidul și guvernul îi vor sprijini și pe mai departe pentru a realiza în cele mai bune condiții această lucrare de mare proporție. Este vizitat apoi șan­tierul uzinei propriu-zise. Coliviile poartă pe oaspeți în adîncuri, la peste 100 m sub albia actuală a Argeșului. Printr-o galerie pătrundem într-o vastă încăpere subte­rană, săpată în stîncă , este locul unde vor fi instalate turbinele centralei. Inginerii Gheorghe Popescu, șeful șantierului, și Emil Nicolau dau explicații amănunțite. Sute de constructori au muncit cu abnegație, excavînd din inima muntelui zeci de mii de metri cubi de piatră. Echipe ca acelea conduse de minerii Irimuș Traian, Moș­­neguțu Constantin, Barta Ferencz, Cizmadi Mihai și alții sunt bine cunoscute pentru realizările obținute. Irimuș Traian, aflat acum în schimb, raportează cu mîndrie tova­rășului Gheorghe Gheorghiu-Dej stadiul lucrărilor încre­dințate brigăzii sale. Oaspeții sînt conduși apoi la locul unde se excavează galeria de fugă. Din centrala subterană, pe această galerie apele vor continua cale de 12 km, să străbată adîncurile pentru a reintra în vechea albie. Dînd o înaltă apreciere muncii și realizărilor constructorilor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat importanța și frumusețea aces­tei munci, arătînd că pentru proiectanții și constructorii hidrocentralei acest șantier este un prilej de valorificare a priceperii și capacității lor creatoare, de dobîndire a unor mari satisfacții. La ieșirea din subteran, ca și pretutindeni în locu­rile vizitate, miile de constructori au făcut oaspeților o caldă manifestare de dragoste și atașament, ovaționînd îndelung pentru partid și guvern. Vizita conducătorilor de partid și de stat a constituit pentru constructorii hidrocentralei un puternic imbold de a munci cu forțe spo­rite mărețe pentru ridicarea în cele mai bune condiții a acestei construcții a socialismului. După aceea, oaspeții au vizitat Stațiunea agricolă experimentală Ștefănești, unde s-au efectuat importante lucrări de punere în valoare, prin terasări și plantări cu viță de vie, a unor terenuri slab productive, însoțiți de tov. Nicolae Giosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, și de directorul stațiunii, tov. Constantin Budan, conducătorii de partid și de stat s-au deplasat la terasele Golească și Izvorani. în aceste locuri vor fi valorificate prin terasări încă 2.000 ha de terenuri. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat în­semnătatea muncii depuse în stațiune pentru valorifi­carea superioară a acestor terenuri și a arătat că ea tre­buie continuată și dezvoltată. Pretutindeni, pe drumul străbătut în regiunea Argeș — la Pitești, Curtea de Argeș și în numeroase alte localități — populația, aflînd despre vizita conducătorilor de partid și de stat, i-a întîmpinat cu deosebită căldură, sal­utîndu-i cu puternice urale și oferindu-le flori. ★ La Casa agronomului din Ștefănești a avut loc o masă la care au luat parte conducători de partid și de stat, miniștri, conducători ai organelor locale, cadre de conducere și specialiști, constructori și proiectanți ai hidrocentralei de pe Argeș, specialiști de la Stațiunea agricolă experimentală Ștefănești. (Agerpres). . La cîmp, munca se apropie de sfîrșit. Pînă la venirea anotimpului rece a mai rămas puțin timp, care trebuie folosit în comunele regiunii pentru ca, pretutindeni, căminele cul­turale să fie bine pregătite în vede­rea perioadei de iarnă. Cum s-au pregătit conducerile că­minelor și bibliotecarii în vederea pe­rioadei de iarnă ? — acesta a fost obiectul raidului-anchetă pe care l-am întreprins zilele trecute în cîteva loca­lități din raioanele Lipova, Sînnico­­laul-Mare, Oravița, Lugoj și Deta. Cu simț de Buni gospodari La Cheglevici, din raionul Sînni­­colaul-Mare, pregătirile în bună mă­sură au și fost făcute. Comitetul exe­cutiv al sfatului popular comunal s-a îngrijit ca sălile să fie văruite, s-a reînnoit pavoazarea localului, astfel în­­cît este o adevărată plăcere să vizitezi acum căminul în care peste tot dom­nește o curățenie exemplară. La asi­gurarea condițiilor materiale a contri­buit în mare măsură și conducerea G.A.C. care, din fondul cultural, cumpărat 150 de scaune noi, iar al­­­te 40 au fost cumpărate din fonduri­le proprii ale căminului cultural. Pen­tru lunile de iarnă, căminului i s-au repartizat 2.000 kg lemne. Pe Jana Moldovan, directoarea Că­minului cultural din Căpîlnaș, nul Lipova, am găsit-o împreună raia­cu soțul ei, lucrînd alături de zugrav. Aici, o dată cu zugrăvitul, se repară și soba din sala de spectacole, iar în partea opusă a sălii, se mai constru­iește încă o sobă, căci sala e destul de mare. Directoarea căminului a ce­rut ajutorul comitetului executiv al sfatului popular comunal să facă și un gard nou împrejurul căminului. A­­cum, la atelierul de tîmplărie al G.A.C. se lucrează din plin pentru ca o da­tă cu curățenia să fie gata și gardul. S-au procurat și lemnele de foc. Pregătirile se află în toi și la Casa raională de cultură din Deta. Aici, majoritatea sălilor se zugrăvesc, s-a introdus lumina electrică, se repară și se vopsesc­ ușile și geamurile, s-au a­­dus 10.000 kg combustibil, s-au pro­curat nu de mult 300 de scaune, cos­tume pentru orchestră. La terminarea tuturor lucrărilor, casa raională de cultură va dispune de o frumoasă sa­lă de spectacole, de săli de repetiție, de camere pentru cercul muzical, de cabinet metodic, o sală de radio și te­levizor. Colectiviștii din comuna Păuliș, ra­ionul Lipova, dispun de un nou cămin cultural, în care sunt asigurate toate condițiile necesare pentru desfășura­rea unei activități culturale bogate, multilaterale. Nu numai căminul este nou, ci și mobilierul ce umple cele două încăperi mari, încă două săli mai mici pentru repetiții vor fi terminate în curînd. Pînă nu e tîrziu­ Conducerea Căminului cultural din Beba-Veche, raionul Sînnicolaul-Mare, a luat unele măsuri de pregătire, fiind ajutată de comisia de femei. Dar prin simplă văruire, sălile destinate să găz­duiască activitatea culturală nu capă­tă încă aspect adecvat ; ele trebuie să fie și frumos mobilate, pavoazate, căci numai astfel devin demne de un ade­vărat lăcaș de cultură care, prin în­suși aspectul lui, dezvoltă simțul fru­mosului, gustul estetic al maselor, în­deplinind și în felul acesta o funcție e­­ducativă. Subliniem acest lucru pen­tru a atrage și mai mult atenția asu­pra necesității ca și la Beba-Veche să se acorde toată grija înfrumusețării căminului cultural. Este necesar în ace­lași timp, să se solicite mai mult contri­buția G.A.C., ajutorul sfatului popu­lar. Actualmente, căminul cultural du­ce încă lipsă de anumite instrumente muzicale, de un număr corespunzător de jocuri distractive etc. Fondul cul­tural al G.A.C., al cooperativei, mij­loacele sfatului popular, fondurile pro­prii ale căminului cultural — folosi­te cu chibzuință — sunt suficiente pen­tru a umple mare parte din asemenea goluri. Căminul cultural din comuna Să­vîrșin s-a remarcat pînă acum printr-o frumoasă activitate cultural-educativă. La aceasta a contribuit și comitetul executiv al sfatului popular care a dat un sprijin eficient consiliului de con­ducere al căminului, în ultima vreme, însă, lucrurile s-au schimbat. De două luni de zile în patru din cele șase încăperi ale căminului cultural au fost cazați cîțiva lucrători și tehni­cieni, urmînd să rămînă acolo încă o vreme. Nimic de zis, undeva trebuiau să fie cazați și lucrătorii întreprinderii respective, dar acest lucru s-a făcut fără știrea organelor raionale și locale, așa încît la ora actuală la căminul cultural nu poate fi vorba despre pregătiri de iarnă. Co­mitetul executiv al sfatului popular comunal trebuie să găsească soluția potrivită pentru a se elibera cît mai repede localul căminului cultural și, în același timp, pentru a se efectua pre­gătirile necesare muncii căminului. Atenție și bibliotecilor Nu trebuie uitate de către sfaturile populare nici bibliotecile. Dar dacă în aceste zile treci pe la biblioteca din Cacova, raionul Oravița, te întîmpină o sală rece, nu tocmai curată. Nici pînă acum biblioteca nu a fost apro­vizionată cu lemne. Aceeași situație o întîlnești și la Vărădia, din raionul a­­mintit, unde, în plus, biblioteca nici nu este deocamdată încadrată. Vizitînd cîteva comune ale raio­nului Lugoj, unii activiști culturali ra­ionali au constatat, de pildă, că chiar acolo unde procurarea lemnelor nu e o problemă, cît de cît grea, sfaturile comunale o neglijează ; este cazul bi­bliotecilor din localitățile Zgribești, Vermeș, Brestovăț, Balinț. Pe de altă parte, e surprinzător că la Nițchidorf sfatul popular comunal s-a aprovizio­nat cu lemne, dar la cămin și biblio­tecă nu s-a gîndit, deocamdată. Timpul e scurt așa încît la Beba- Veche, la Săvîrșin, la Cacova, Vără­dia — Oravița, ori în raionul Lugoj, este momentul, pînă încă nu e tîrziu, pentru a se face pregătirile necesare, asigurînd căminelor și bibliotecilor condiții materiale optime pentru desfă­(Continuare în pagina a 3-a) pregătit căminul cultural pentru iarnă? RAID—ANCHETA Modernizarea drumului Margina—Tomești Zilele trecute au început lucrările pregătitoare pentru modernizarea drumului Margina — Tomești, pe o lungime de 15 km. Faptul se leagă de o recentă dotare cu utilaj a sec­ției de drumuri de pe lângă Sfatul popular raional Făget : un cilindru compresor, un greder și două trac­toare. înainte, în acest raion cunoscut pentru drumurile sale dificile, la întreținerea căilor rutiere, secția lu­cra numai manual. Pe noul șantier, unde vor intra pentru prima oară utilajele mecanizate, se va aplica în faza finală stropirea drumului cu gudroane rezultate de la Distileria din Margina, ușor de procurat și ieftine, contribuind la reducerea pre­țului de cost al lucrării. Șah . Ieri după-masă s-a disputat a IV-a rundă din cadrul semifinalei campiona­tului republican de șah — grupa Timi­șoara. S-au înregistrat următoarele re­zultate : Neamțu—Ciuruș 1—0 ; Par­­toș—Ardeleanu 0—1 ; Halic—Janos Vi—xk î Szabó—Nacht %—% ; Rei­ cher—Ungureanu 1—0. Partidele : Bu­za—Lazăr, Klein—Rozvan și Follert— Stepan s-au întrerupt. Cele 6 partide întrerupte se vor ju­ca azi dimineață, cu începere de la ora 9, iar după-masă, la ora 17, se va continua cu runda a V-a, la clubul I.R.E.B. Ajutor prețios al gospodinelor Comitetul orășenesc al femeilor Timișoara a luat inițiativa formării unor grupe de sprijin pe lingă spitale și policlinici. Ajutorul lor se face simțit în numeroase ocazii, cînd comi­tetele iau legătură cu familiile celor in­ternați, cînd ajută la confecționarea și repararea lenjeriei, la prepararea conservelor pentru iarnă și în dife­rite alte munci gospodărești. Acum cîteva zile un grup de 25 de femei din cartierul Fabric au dat un prețios ajutor cantinei spitalului epidemic „Victor Babeș" la selecțio­narea cartofilor ce vor fi însilozați pentru la iarnă. Ele au lucrat repede, cu multă pricepere și chibzuință gospodărească. La fabrica „Teba“­Arad, tovarășa bibliotecară Iudita Mișcoi distri­buie zilnic cărți muncitorilor și tehnicienilor din colectivul întreprinderii.

Next