Drapelul Roşu, decembrie 1963 (Anul 19, nr. 5882-5908)

1963-12-01 / nr. 5882

« în fiecare zi, poșta aduce la redac­­­­ție mesaje din cele mai îndepărtate­­ colțuri ale regiunii, în care cores­­­­­pondenții voluntari ai ziarului fac­­ cunoscute înnoirile care au loc în­­ satele bănățene, preocuparea activiș­­­­tilor culturali de a organiza la cămi­­­­nele culturale și biblioteci, activități­­ interesante și atractive, cu o largă sferă de cuprindere. Să spicuim din conținutul scrisorilor primite. Mai intîi să ne oprim asupra a trei scrisori, care au aceeași tema­tică : popularizarea și răspindirea cărții. „Nouă sute de cititori“, așa își intitulează corespondența tot 10AN POTOILAC, care relatează des­pre activitatea bibliotecii comunale din Jebel. Datorită preocupării bi­bliotecarei Dominica Ceregni, sprijinită de responsabilii bibliotecilor de casă și de cadrele didactice — ne scrie co­respondentul — de­ la începutul anu­lui au fost înscriși 900 de cititori care au citit peste 7 000 de volume Printre cititorii fruntași se numără Petru Murari, Iosif Peche­te, Ioan Jurma, Ecaterina Cocotia și­ alții Aceste rezultate au fost obținute în urma organizării unor acțiuni­ de masă, a activității desfășurate de cele B biblioteci de casă, dintre care se remarcă cele­ de care răspund tova­rășii Gheorghe Vitici, Lunella Popo­­vici, Iosif Cereguț, Varvara Podea. Un alt corespondent al ziarului, TIBERIU HOTĂRAN, ne scrie despre­ impresia plăcută pe care îi o lasă o vizită la biblioteca din comuna Vladimirescu, raionul Arad. ..Cele aproape 8 000 de volume pe care le are biblioteca sînt frumos orînduite în rafturi, iar pe mese — colecții de ziare, reviste, broșuri. Pe un perete un panou al cititorilor fruntași Bi­bliotecara Lucreția Stanca, împreu­nă cu colectivul bibliotecii, din care amintim pe: Floarea Stancu, Francisc Pretz, Ella Gauer se îngrijesc ca vo­lumele din bibliotecă să fie populari­zate, iar fondul de cărți mereu re­împrospătat Recent, biblioteca a fost înzestrată cu încă 144 de volume. Cele aproape 00 de acțiuni cu car­tea­ organizate de la începutul anului au făcut ca numărul cititorilor să a­­jungă la 1.170, iar al cărților ci­tite la 8.565. Cititorii sunt de vîrste diferite, au preferințe diferite, dar toți manifestă interes crescând pen­tru citit, Iată, îngrijitorul de vaci Ioan Bala a citit cu același interes operele lui Sadoveanu și cartea ,,Pen­tru o produ­cție de 5 000 litri de lapte", iar colectivista E­lisa­beta Giurgiu, „Povestea unui om adevă­rat“ și „Peste 40.000 kg legume la hectar“. Tov. DORU STEFANIA infor­mează ziarul ieșire un reușit con­curs ..Cine știe, răspunde", organi­zat de cătro biblioteca din comuna Morga, raionul Caransebeș. Cores­pondentul arată că în ultima vreme au fost organizate și alte acțiuni de masă: W infirmări politice, 5 prezentări de cărți, 4 recenzii, 4 seri literare, o seară de întrebări și răspunsuri pe tema : „Ce știm despre zborurile cosmice", un jurnal vorbit­, „Probleme de pomicultură și întreținerea culturilor", două con­sfătuiri cu cititorii. Despre înnoirile care au loc în satele bănățene au ținut să infor­meze ziarul alți corespondenți. Lo­cuitorii din satul Globul Craiovei, au hotărît ca în cursul anului 1963, să treacă prin contribuția voluntară la construirea unui nou local de școală, corespunzător cerințelor în­vățământului general de­ 8 ani — ne­scrie tov. 1OAN RĂCRITOV­AN, șeful secției organizatorice a Sfatu­lui popular raional Orșova Pe ba­za devizului, construcția trebuia rea­lizată cu suma de 250 000 lei Dar prin procurarea unor materiale de construcție pe plan local : piatră, nisip, pietriș, cărămidă, precum și prin cele 23 280 ore de muncă pa­triotică efectuate de cetățeni au fost realizate economii în valoare de cca 180 000 lei. In această frumoa­să acțiune s­au­ evidențiat deputații și cetățenii Gheorghe Orza, Vasile Vellenescu, Mihai Truțan, Gheorghe culturală Răduță, Ianăș Vrăncuța, Atanasie­­ Borolca, Vasi­le G­her­escu, Iconic­ă Rostescu, Dumitru Șandru, Iosif * Gherescu. Datorită hărniciei cetățe­­­­nilor, edificiul, a fost terminat într - un timp scurt, numai in 7 luni de 1 zile. Acu­m, școala nouă,­ cu 4 săli­­ de clasă, dotată cu mobilier nou și­­ iluminată fluorescent încălzește la­­ flacăra științei de carte copiii satu­­­lui. Construcția scolii este o măr­­t­­urie a transformărilor ce au loc în cele mai îndepărtate sate. Tot despre o școală nouă ne scrie­m cu mîndrie și tov. IOAN OANCEA,­­ președintele comitetului executiv al­­ Sfatului popular al comunei Benii,­­ raionul Deta. La începutul anului­­ școlar au fost date în folosință două săli de clasă, iar restul lucrărilor­­ sunt pe­ terminate. Organele raiona­­­­le s-au îngrijit și de repartizarea­­ materialului didactic necesar, pre­­­­cum și a unor cadre didactice tinere In felul acesta sunt asigurate con­­­­diții optime de școlarizare pentru­­ cei 110 elevi. * Alți corespondenți ai ziarului au­­ scris despre activitatea extrașcolară Tov IONEL BOGDAN din Foeni, 1, informează ziarul că formațiile ar­­­­tistice ale Școlii medii din Ciacova­­ au prezentat recent la căminul cul­­­­tural din Foeni un reușit program­­ artistic. $i-au dat concursul forma­­­­ția de­ jocuri populare și cea de­­ teatru. De remarcat că artiștii ama­­­­tori au făcut în acest an încă 14­0 deplasări. Programul s-a bucurat­­ de succes. *¥ Un program artistic interesant , compus din cântece de masă, pionie­­r iești și populare, recitări au prezen­­­­tat elevii școlii de 8 ani din comuna­­ Turnu-Rueni, raionul Caransebeș . Despre acest program ne-a scris pro­­­­fesoara LIDI­A MED­IA. Activități culturale, acțiuni extra-­­ școlare, înnoiri în satele bănățene Despre asemenea fapte sosesc zi­­ Í g­nie scrisori la redacție Căci ele­­ au intrat în mod firesc în viața­­ așezărilor de pe meleagurile bană­­­­țene... S C. MUSTATA In satele bănățene Bogată activitate Oglinzi înnourate Magazinul universal din Orșova se număra printre cele mai aspec­­tuoase clădiri din oraș. De cum îi pășești pragul, privirile îți sunt atrase de rafturile ra­­ionate, pline cu măr­furi, care însăilează o salbă de cele mai fe­lurite articole industria­le. Atît la parter, cît și la etaj, ele se re­flectă multiplu și plăcut în oglinzile de propor­ții mari ce stîlpii și pereții îmbracă inte­­riori ai magazinului. Totul este organizat bine. Munca se desfă­șoară la nivelul cerințe­lor, dar ... Căci este și un „dar“, în oglinzi­le despre care vorbim se.„ oglindește și altce­va , pardoseala magazi­nului acoperită mai tot timpul de gunoaie. Ci­neva folosind o expresie satirică, aprecia acea­stă stare de fapt ca o „oglindă“ a șefilor de raioane. Se pare că satira nu este necunoscută celor în cauză. Ei, pentru a o curma, de la un timp aplică o măsură al că­rei efect a fost contrar scopului propus. Iată de ce : Cu o oră, une­ori dona, înainte de în­chiderea magazinului vînzătoarele Petria Wag­ner, Elena Costescu, E­­caterina Cacea și toate celelalte se apucă, și fac „curățenie“, cu a­­tîta zel, nicit nu numai rafturile cu mărfuri de­vin înnourate, ci și o­­glinzile pălesc în ase­menea momente. Conducerile coope­rativei orășenești și U.R.C.C. Orșova se complac în această si­tuație. Din moment ce nu pleacă urechea la sesizările ce li se aduc, ce altceva putem spu­ne ? C. PETRE 4 Luna cadourilor Ca în fiecare an la 1 decembrie în întreaga țară va începe Luna cadou­rilor. Pentru a da posibilitatea cum­părătorilor să-și procure produsele necesare în Vederea sărbătorilor de iarnă, O.C.L. comerț mixt Reșița a luat din timp măsuri în vederea buflei aprovizionări a unităților de speciali­tate din oraș și teritoriul aparținător. In numeroase Unități alimentare și in­dustriale se vor pune în vînzare pungi cu dulciuri, produse zaharoase, obiec­te de parfumerie, galanterie și jucării. Se vor organiza, de asemenea, tonete speciale pentru desfacerea acestor pro­duse în numeroase magazine din Re­șița și Bocșa. în magazinul aniversar, recent renovat, ca și în restaurantele „Banatul“ și „Victoria“ din Reșița se vor organiza expoziții cu vînzare. DRAPELUL ROȘU „AUTOMATE FINITE CU ELEMENTE LOGICE PNEUMATICE ȘI HIDRAU­LICE“ de LEON LIVOVSCHI Leon Livovschi, autorul lucrării, es­te primul cercetător român în direcția teoriei algebrice a schemelor cu con­tacte și relee, din care s-a dezvoltat teoria mecanismelor automate. Volumul prezentat este prima carte din litera­tura universală dedicat studiului auto­matelor cu elemente logice, pneumati­ce sau hidraulice. Lucrarea studiază descrierea și func­ționarea elementelor logice pneumatice și hidraulice, metoda grafurilor și al­tele. Volumul de față se adresează cer­cetătorilor, proiectanților, cadrelor di­dactice din învățămîntul superior, tu­turor celor ce se interesează de noile probleme ale automaticii. „ANTON PANN, CÎNTECELE DE LUME ȘI FOLCLORUL BUCUREȘTILOR“ de OVIDIU PAPADIMA Situîndu-se la hotarul dintre isto­ria literaturii și folcloristică, lucrarea „Anton Pann — cîntecele de lume — și folclorul Bucureștilor“, are ca o­­biect de studiu una din laturile operei lui Anton Pann , poezia lirică din pu­blicațiile sale. în cuprinsul cărții auto­rul ridică o serie de probleme legate de specificul și natura cîntecelor de lume , ce erau ele, care este raportul lor cu literatura cultă și populară, ca­re era „lumea“ care a generat și favo­­rizat circulația „cîntecelor“, care este contribuția poetică a lui Anton Pann ? Atrage atenția în mod deosebit faptul că autorul a reușit să identifice sursele exacte ale celor mai multe din poezii­le publicate în creații culte sau popu­lare. Nr. 5888 Construită în anii puterii populare, uzina „Electroputere", cea mai mare întreprindere craioveană, aduce o con­tribuție de seamă la opera de electrificare a țării. ** De la Cabinetul regional de partid Cursurile Universității serale de marxism-leninism se vor desfășura­­ după cum urmează : Luni, 3 decembrie 1963, ora 17 Economie politică anul I și II, seminar la Școala de meserii. Economie politică anul III, predare la Institutul de medicină. Filozofie anul I, seminar la Cabinetul de partid. Filozofie ani II și III, predare la Cabinetul de partid. Istorie anii I și II, seminar la Școala de meserii. Istorie anul III, predare la cabinet. ★ Pregătirea propagandiștilor se va desfășura după cum urmează : Miercuri, 4 decembrie 1963, ora 17, va avea loc pregătirea proagan­­diștilor de la cercurile de Istoria P.M.R. anii I și II și Bazele marxism­­leninismului anii I și II. Joi, 5 decembrie 1963, ora 17, va avea loc pregătirea propagandiști­­­­lor de la cercurile de Statut P.M.R. și Curs seral, anii I și II. a—misja Bai Sarcinile de plan și angajamentele­­ îndeplinite exemplar (Urmare din pag­­l­a) și hotarîrii de a participa activ la creș­terea prestigiului mărcii fabricii a avut un puternic ecou. Munca agitatorilor, gazetele de nerete, agitația vizuală a­u fost orientate, de asemenea, în această direcție. Eficacitatea acestor activită­ți s-a făcut din plin simțită. — Produsele care ies pe ușa fiecărui atelier — a arătat. Ion Gașpar — re­flectă, între altele, rezultatele muncii po­litice. Noi ne-am convins din plin de acest fapt. Organizația de bază de la turnătoria de cilindri a acționat în permanență în scopul dezvoltării spi­ritului de răspundere al muncitorilor și tehnicienilor pentru produsele fa­bricii, în așa fel ca ei să înțeleagă faptul că numai prin eforturi comune se pot realiza produse la nivelul ce­rințelor. Rezultatul ? Pe lîngă reduce­rea, simțitoare a rebuturilor, colectivul nostru a realizat 84 la sută din cilin­drii de calitatea I-a, față de 80 la sută cît era angajamentul. Și alți delegați s-au referit la exemple concrete care oglindesc eficacitatea muncii politico-educative. „Datorită în­drumării permanente a comitetului u­­zinal de partid, a discuțiilor operative purtate în cadrul organizațiilor de bază pe linia calității produselor — a ară­tat tov. Tănase Velceanu — procentul de rebut și declasare a fost redus la toate secțiile, cu exeepția lamino­rului de tablă, sub cel admis. Va tre­bui să se depună aceeași perseverență pentru ca toți beneficiarii să aibă nu­mai cuvinte de laudă la adresa produ­selor fabricate în secțiile uzinei noastre. Crearea de colective, formate din ingineri, tehnicieni și maiștri, tovarăși din activul de partid cu experiență, pentru a studia diferite aspecte ale procesului de producție, precum și fe­lul cum sunt îndeplinite hotârîrile ela­borate a fost, de asemenea, o metodă folosită cu bune rezultate de către co­mitetul uzinal de partid. Unu­l din a­­ceste colective a studiat, de exemplu, felul cum se desfășoară procesul teh­nologic la laminorul de platine. Pe baza constatărilor și propunerilor co­lectivului au fost stabilite numeroase acțiuni, care au dus la reducerea încăr­cării metalice la laminorul de platine. O dată cu înfățișarea experienței pozitive, a metodelor bune de lucru și succeselor din secții, delegații s-au oprit și asupra muncii politice și or­ganizatorice ce trebuie desfășurată în continuare pentru îmbunătățirea con­tinuă a activității colectivului. — Noi am dobîndit, datorită hăr­niciei echipelor de zidari, lăcătuși și oțelari rezultate foarte bune în efectua­­rea la timp a reparațiilor la rece a cuptoarelor — a spus tov. ing. Carol Bianchi, șeful oțelărei. Nu ne-am în­cadrat însă în consumul specific de păcură, cu toate că la consumul con­vențional de combustibil avem econo­mii. Cunoaștem de mult că avem de­pășiri din cauza arzătoarelor necores­­punzătoare. Va trebui să depunem mai multă străduință, să cerem sprijinul cuvenit pentru remedierea acestui ne­ajuns. Unii dintre vorbitori s-au referit la cauzele care au influențat neîndeplini­­rea planului la laminorul de profile. Ei au arătat că la aprovizionarea ne­ritmică cu materie primă și la defecte­le motorului principal, s-au adăugat, în ultima vreme, și întreținerea neco­respunzătoare a utilajului, indisciplina în muncă, cărora organizația de bază nu le-a acordat suficientă atenție, în conferință au fost făcute nume­roase propuneri pentru reducerea con­sumurilor specifice de materii prime și materiale, valorificarea de noi rezerve interne, folosirea tot mai raționala a capacităților de producție, încadrarea serviciilor tehnic, studii și cercetări și control tehnic cu noi cadre în măsură să-și aducă din plin aportul la îmbu­nătățirea procesului de producție și introducerea tehnicii noi. Participarea largă la discuții, analiza temeinica a desfășurării muncii politico-educative în uzină, propunerile judicioase au a­­rătat dorința și hotărirea comuniștilor din uzină de a contribui în permanență la obținerea unor rezultate cu care să se poată mîndri întregul colectiv. Lliboratorul de agrochimie­ in slujba dezvoltării producției agricole încheierea procesului de colectivi­zare a creat agriculturii posibilități nelimitate de dezvoltare. Un aport deosebit în această direcție îl aduc stațiunile experimentale agricole. Din larga rețea de cercetare face parte și laboratorul de agrochimie Timișoara, înființat în­ 1959, labora­tor care-și desfășoară activitatea în cadrul Stațiun­ii experimentale agri­cole Lovrin, în cele ce urmează vă prezentăm cîteva aspecte din activitatea colec­tivului acestui laborator. Laboratorul cuprinde două sectoa­re : Unul de cercetare și altul de pro­ducție. Sectorul de cercetare are ca tematică ridicarea fertilității soluri­lor în general și a celor acide în spe­cial. Aici se urmăresc modificările petrecute în sol și plante, în pro­duse, sporirea producțiilor în urma aplicării diferitelor amendamente și îngrășăminte și a altor măsuri agro­tehnice, fitotehnice și agrochimice. în clișeul nr. 1 vă prezentăm pe inginera Nona Bratu, făcînd analiza procentului de grăsime a unei probe de fin recoltată din cîmpul experi­mental de pe muntele Semenii. Unde au fost făcute experiențe cu îngrășă­minte minerale pe fond amendat și neamendat. Clișeul nr. 2 (grafic) pre­zintă rezultatele unei experiențe e­­fectuate la centrul experimental Gă­vojdia, raionul Lugoj, prin aplicarea diferitelor amendamente pe un teren îngrășat CU 96 kg azot, 64 kg fosfor și 40 kg potasiu — substanță activă la hectar. Planul de cercetare al laboratoru­lui se integrează în planul de cerce­tare al Stațiunii experimentale agri­cole Lovrin, în momentul de față la­boratorul are în studiu 11 teme, a­­cestea cuprinzînd probleme privind­­ caracterizarea solurilor regiunii sub raportul însușirilor fizico-chimice și biologice ; stabilirea indicilor canti­tativi de apreciere a influenței îngră­șămintelor ; stabilirea celor mai e­­ficace norme și forme de amenda­mente pentru solurile acide din Ba­nat precum și alte probleme. Sectorul de producței se ocupă cu cartarea agrochimică a solurilor din gospodăriile agricole de stat și co­lective în vederea stabilirii necesită­ții de aprovizionare cu elemente fer­­tilizante și amendamente calcăroase. în acest sector lucrează 22 de tova­răși din cei 33 de lucratori ai labo­ratorului. Urmărind în continuare activitatea acestui colectiv observăm că volumul lucrărilor efectuate de laborator a sporit an de an. Față de 1959 bună­oară, cînd au fost recoltate și anali­zate 16.244 d­e probe care reprezen­tau 33.000 ha din 6 unități agricole socialiste, în 1960 s-a ajuns la 50.571 probe, recoltate de pe 109.391 hec­tare din 33 de unități, iar în 1963 la 54.028 probe care reprezintă 131.592 hectare din 5? de unități a­gricole socialiste. Numai în raioanele Lugoj și Făget, raioane care dețin suprafețe întinse de soluri podzolice cu aciditate pro­nunțată, mim sunt bunăoară cele din Cliciova, Băsești Bethausen, Dum­brava, Făget, Leucușești, Sudriaș, Gă­­vojdia și altele, au fost studiate și cartate solurile din 25 de gospodării colective. In clișeul tu­ 3 tovarășele Mariana Szhmelga, Aretina Konicska și Gest­geta Uzat, lucrind la determinarea fosforului în probele de sol recoltate de pe terenurile gospodăriei colecti­ve din Drăgoești, raionul Lugoj. Făcînd o sumă a tuturor probelor recoltate, a hectarelor analizate și a unităților care au beneficiat de mun­ca acestui colectiv prin primirea deja a dosarelor cu cartarea agrochimică trusea, fotoreporte­rul l-a surprins pe tehnicianul Gheor­ghe Chisăliță, în­tocmind­ cu ajuto­rul pantografului a schița agrochimică gospodăriei co­lective din Sacoșul­ Mare, raionul Lu­goj. Aruncînd o pri­vire peste planul laboratorului pen­tru anul 1964, Con­statăm că volumul lucrărilor sporeș­te foarte mult față de anii precedenți. Se vor recolta și analiza 100.000 de probe care vor reprezenta 250.000 de ha și acestea în special in zona solurilor acide. De remarcat este și faptul că para­lel cu infăptuirea celor arătate, co­lectivul laboratorului a desfășurat o vie activitate și în domeniul perfec­ționării aparaturii și utilajului de care se deservește, în această direc­ție au fost înregistrate 10 inovații. Printre acestea merită a fi amintie : mașina de pilat și cernut probe de sol cu care se realizează 800 de probe pe zi față de 20 probe cit se realiza manual , agitatoarele meca­nice , bateria pentru dezagregarea probelor la determinarea azotului și altele. In momentul de față colecti­vul laboratorului lucrează la Un­ am­plificator electronic pentru determi­narea magneziului cu fotometrul cu flacără. Cu acest aparat se vor pu­tea face circa 2.000 de determinări pe zi față de 10—12 determinări care se făceau după vechea metodă. Activitatea colectivului acestui la­borator are și alte aspecte. Ne-am li­mitat doar la cîteva, mai semnifica­tive, care contribuie din plin la îm­bunătățirea solurilor, la sporirea pro­solurilor, putem cita în perioada 1959—1963, urmă­toarele cifre: 233.144­ probe r­o­o­r­t­a­t­e, 488.351 hectare în 182 de analizate, unități agricole socialiste. In clișeul al pa — pro docila dV Cloto - fo ff extrai djăos­­­ pH pkffys idl/n Curbele de vă­nade ate a foi­­lor pH a Roiului brun mediu podzoidl pseudogleizat în urma aph'urii unor amendamente­ conc urme­ ducțiilor și prin aceasta la întărirea puterii economice a unităților agri­cole socialiste. Foto: G. STOICOVICI și G. PANTEA Text: R. OLARIU SPECTACOLE -TELEVIZIUNE DUMINICĂ, 1 DECEMBRIE 1963 TEATRUL ROMÂN DE STAT : Pan­­tofiorul de aur (ora 10) ; Îmblînzirea scorpiei (ora 19,30). OPERA DE STAT: Cavaleria rusti­cană și Trit­ornul (ora 15). TEATRUL MAGHIAR DE STAT: Azilul de noapte (ora 10) ; Cred în tine (ora 15,30). TEATRUL GERMAN DE STAT: Portretul (ora 19,30). TEATRUL DE PĂPUȘI : Băiatul și paiața (ora 17). CINEMATOGRAFE : MODERN : (15, 17,15, 20,30) Tu­dor (seriile I-a și a II-a) ; ARTA : (11, 15, 17, 19, 21) Strict secret : PARC : (10, 14, 16, 18, 20) Escondida ; ME­LODIA : (10, 15, 17, 19, 21) Ordinul Ana; STUDIO: (11, 15, 17, 19, 21) Oameni de afaceri : VICTORIA : (10, 16, 18, 20) Rîul și moartea­­ TINE­RETULUI : (II, 15, 17, 19, 21) Po­vestiri despre revoluție : MUNCITO­RESC (Fratelia) : (10, 15, 18, 21) Că­lătorie spre centrul pămîntului : (se­riile I-a și a II-a) ; MUNCITORESC (Freidorf) : (15, 17, 19) Cabotinul ; STEAUA ROȘIE (Mehala) : (10, 15, 17, 19) Patru inimi . CLUBUL C.F.R.: (11, 15, 17, 19, 21) Balada steagului roșu. LUNI: 2 DECEMBRIE 1963 OPERA DE STAT : Silvia (ora 19,30) TEATRUL MAGHIAR DE STAT : Fata cu pistrui (ora 19,30). CINEMATOGRAFE : MODERN : (15, 17,15, 20.30) Tu­dor (seriile I-a și a II-a) ; ARTA : (I1, 15, 17, 19, 21) O fi asta dragoste ? ; PARC : (10, 14, 16, 18, 20) cumpărat un tată ; MELODIA : Mi-am (10, 15, 17, 19, 21) Floarea de fier ; STU­DIO : (10, 15, 17, 19, 21) Taxiul mor­ții ; VICTORIA : (10, 16, 18, 20) Doc­tor în filozofie; TINERETULUI: (11, 15, 17, 19, 21) Moby-Dick­ ; MUNCI­TORESC (Fratelia) : (15, 17, 19) Tur­neul veseliei : MUNCITORESC (Frei­dorf) : (17, 19) Luna de miere fără bărbat ; STEAUA ROȘIE : (Mehala) : (15, 17, 19) Mongolii. CLUBUL C.F.R. : (15, 17, 19, 21) Balada stea­gului roșu. TELEVIZIUNE DUMINICĂ, 1 DECEMBRIE 8,50 Gimnastica de înviorare la do­miciliu, 9 Emisiunea pentru copii și tineretul școlar. Telejurnalul pionierilor. 10,30 Rețeta gospodinei, 11 Emisiunea pentru sate. 18 Varietăți, 19 Jurnalul televiziunii. 19,15 Partea a II-a a emi­siunii de varietăți. 20,30 Telem­agazin, 21,30 Comici vestiți ai ecranului, în încheiere , buletin de știri, sport, bule­tin meteorologie. LU*I. 2 DECEMBRIE 19 Jurnalul televiziunii. 19,10 Din istoria mineritului. 19,40 Revista spec­tacolelor. 20,25 O artă veche Și totuși mereu nouă. 20,45 Recital vocal instru­mental susținut de Violonista Lola Bo­­bescvi și violoncelistul Vladimir Orlov* artist emerit. 21,30 Telesport, în în­cheiere , buletin de știri, buletin me­teorologic. MARȚI, 3 DECEMBRIE 18,30 Universitatea tehnică la tele­viziune. Betonul precomprimat pe șan­tierele de construcții. 19 Jurnalul tele­viziunii. 19,10 Pentru pionieri și șco­lari , De la Cîmpulung și Bran. 19,30 Transmisiune de la Teatrul I. C. No­­ttara „Steaua polară“, în încheiere : buletin de știri, buletin meteorologic,

Next