Drapelul Roşu, ianuarie 1966 (Anul 22, nr. 6530-6552)

1966-01-05 / nr. 6530

# 2 # Studiind cu interes și îndeaproape documen­tele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. și ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie 1965 precum și proiectul noului Statut al cooperati­vei agricole de producție, care constituie legea de bază a dezvoltării lor, țăranii cooperatori Își manifestă bucuria și încrederea în politica înțe­leaptă a partidului care le călăuzește pașii pe calea bunăstării. In pagina de față aducem unele păreri și con­cluzii desprinse din studierea proiectului noului Statut al cooperativei agricole de producție, de câțiva lucrători ai ogoarelor raionului Deta, ra­ion în care avuția obștească a cooperativelor a ajuns la finele anului trecut la peste 1S4.000.000 lei. BOGĂȚIA NOASTRĂ 1 1 In proiectul de statut al coo­perativei agricole se arată că dezvoltarea proprietății coope­ratiste este izvorul sporirii con­tinue a producției vegetale și a­­nimale, a­ creșterii nivelului de viață al cooperatorilor. Sunt în­­trutotul de acord cu această precizare. Noi am pus un ac­cent deosebit pe sporirea avu­ției obștești și drept rezultat, ea a ajuns să depășească 5.400.000 lei. Cum am obținut aceste rezul­tate ? în primul rînd am cău­tat să dezvoltăm acele ramuri de producție care au cele mai bune condiții în cooperativa noastră. Fiind situată în șes acordăm atenție mărită culturii plantelor și creșterii animalelor, în afara cerealelor culti­văm însemnate suprafețe de sfeclă de zahăr și floa­­rea-soarelui, care ne-au adus întotdeauna venituri mari, în sectorul zootehnic mergem pe creșterea taurinelor și a pom­ii­cinelor. în anul trecut bună­oară, am contractat cu sta­tul vînzarea a 2.600 hectoli­tri de lapte și 54 de tone de carne de porc. La lapte de­pășirea nu este prea mare, dar la carnea de porc trece de 11 tone și jumătate. De fapt și veniturile aduse de creșterea animalelor sînt mai mari cu 87.000 lei decât cele planifi­cate. Cu­ privesc veniturile coope­rativei, vrem să arătăm că su­ma de 3.900.000 lei planifica­tă a fost depășită cu mai bine de 437.000 lei. Am vrea să ne oprim aici și asupra unui alt articol din proiectul de statut. Este vorba de articolul 26 care reglemen­tează problema proporției din­tre fondul de acumulare și fondul de consum și să arătăm care a fost orientarea noastră în privința întăririi fondului de acumulare și, totodată, care este structura lui. Noi anual am vărsat acestui fond câte 10 la sută din totalul veniturilor bănești. Și în anul acesta vom proceda la fel. Socot foarte binevenită precizarea din ar­ticolul 26 cu privire la reți­nerea a 18—25 la sută nu din totalul veniturilor, ci din valoarea producției nete, după scăderea din valoarea produc­ției globale a cheltuielilor ma­teriale de producție. Aceasta, întrucît soluționează o serie de neajunsuri legate de nivelul fondului de acumulare și a celui de consum, de corelațiile dintre ele. Cu­ privește structura fon­dului de acumulare ea se pre­zintă, în cooperativa noastră, la sfîrșitul anului 1964 ast­fel : 3.068.000 lei în clădiri și construcții speciale, 347.000 lei în mașini și unelte agri­cole, aparate de măsurat, in­strumente, 357.000 lei în mij­loace de transport, 232.000 lei în inventarul gospodăresc, 962.000 lei în animale de pro­ducție, 111.000 lei în anima­le de muncă, 237.000 lei în materiale de investiții, 43.000 lei în plantații de pomi și 241.000 lei erau mijloace bă­nești. Cu­ privesc debitorii, aceștia sunt pe lichidate. în anul trecut, am mai construit un grajd în valoare de 240.000 lei, un saivan în va­loare de 45.000 lei și s-a fă­cut instalația electrică in tot complexul zootehnic în care lucrare am investit o sumă de 145.000 lei. Așadar, noi am orientat fondurile spre sectoa­rele productive, spre lucrări de necesitate imediată, în încheiere am dori să fa­cem și o propunere cu privire la sistemul de evidentă con­tabilă al cooperativelor deoa­rece socotim că actualul sis­tem este depășit de vreme și nu mai corespunde cerințelor, prin el neputîndu-se urmări destul de operativ situația e­­conomică și financiară a unită­ții. în plus, acest sistem nu permite nici calcularea prețului de cost al producției, deși la nivelul la care au ajuns azi cooperativele noastre s-ar cere și asta, cu atît mai mult cu cit acest element ar putea fi un semnalizator care să ne îndrepte atenția asupra lacune­lor ce le mai avem în folosirea judicioasă a tuturor resurse­lor de venituri. Un sistem de evidență asemănător din gospodăriile de stat, cu cel pe bază de fișe analitice operati­ve, ar fi în actualul stadiu de dezvoltare al cooperativelor mult mai adecvat, mult mai folositor. PARTENIE LUCA, președinte, KONRAD HEIBACH, contabil-șef, cooperativa agricolă din Liebling tu mmm -PMcrut M statui M mmm mm tt tmrni RETRIBUȚIA PUTERNIC STIMULENT •> • & . "•>, ■' ■ *,­­SE ' •• W- - ■ •' . v­ . • Vorbind despre avuția ob­ștească, de factorii care duc la întărirea ei, socot ca și retribuția suplimentară are o influență deosebită. O parte din depășire revenind mem­brilor și o parte coopera­tivei, desigur că atît coopera­tiva cit și aceștia au doar de cîștigat. Partea ce revine co­operativei se răsfrînge în mod inevitabil asupra averii ob­ștești. Noi, am dat retri­buție suplimentară d­­e 40 la sută din valoarea produc­ției date peste plan. Datorită măririi cointeresării, unii mem­bri au făcut eforturi mai mari, au lucrat mai bine și au obținut și producții spo­rite. Ana Ghilezan, bunăoară, a realizat la sfecla de zahăr, de pe lotul de 1 hectar ce i-a fost repartizat să-l lucreze, o medie de 30.900 kg, cu 10.900 kg peste sarcina de pian. în zootehnie este edificator exem­plul familiei Moise și Nasta Garău, care au realizat cu 16.000 litri lapte peste sarcina globală anuală de­ plan. ~ în articolul 22 din proiectul de statut, cu privire la retri­buirea președintelui, a vicepre­ședinților scoși din producție, a brigadierilor, contabililor și a celorlalte persoane cu func­ții administrative se arată că președintelui i se va acorda un număr de zile-muncă in funcție de zilele-muncă reali­zate de membrii cooperatori care participă cu regularitate la activitatea din cooperativă, astfel ca numărul lor să nu depășească de două ori și ju­mătate această medie. Se mai arată că la acestea se mai a­­daugă un plus de zile-muncă în raport cu valoarea produc­ției globale, mărimea suprafe­țelor de teren și numărul de animale proprietatea coopera­tivei. Socot util a se specifica cu­ anume la sută din valoarea producției globale sau aite zi­le-muncă la suta de hectare te­ren agricol sau la cîte unități vită mare se adaugă acest plus de zile-muncă. De aseme­nea, să se specifice dacă aceas­tă adăugare se face în toate cazurile sau numai in cazul cînd planul a fost realizat la toți indicatorii. De asemenea, socot necesar a se stabili exact cu cit anume vor fi retribuiți vicepreședinții, brigadierii, con­tabilii și celelalte persoane cu funcții administrative, din vo­lumul zilelor-muncă retribuite președintelui. ILIE ȘOLDEANU, președinte al cooperativei agricole din Voiteni ■"rr EVIDENTE CONTABILE CLARE SI LA ZI Experiența ne-a dovedit că ținerea la zi a evidențelor contabile prezintă o importan­tă deosebită pentru mersul înainte din punct de vedere economic și organizatoric, al cooperativei, pentru întărirea continuă a avuției ei obștești. Noi, datorită lipsei de răspun­dere a contabilului-șef, Ion Țăran, nu am putut pre­zenta băncii, timp de nouă luni, nici măcar o balanță. Care au fost repercusiunile acestei situații este lesne de înțeles. în primul rînd nu am putut urmări pe sectoare nici cheltuielile Ce s-au făcut nici veniturile ce au fost rea­lizate, ceea ce a împiedicat consiliul de conducere să facă analiza economică a coopera­tivei și să ia măsuri pentru lichidarea lipsurilor. Tot o consecință a lipsei de evi­dență contabilă este și impo­sibilitatea de­ a urmări și li­­chida debitorii. Ba mai mult,­­ lipsa de­ evidență contabilă și a gestiunilor a dus și la crearea unor pagube mate­riale care se ridică în trimes­trul IV al anului 1964 și pri­mul trimestru al anului 1965 la suma de 13.460 lei. Pentru a curma cu toate a­­ceste neajunsuri, consiliul de conducere al cooperativei a propus băncii înlocuirea con­tabilului șef. Așadar, abia după 30 septembrie 1965, cînd a fost numit contabil șef tovarășul Gheorghe Ciorogaru, cu sprijinul băncii și a patru contabili de la alte coopera­tive, am reușit să aducem la zi evidențele contabile ca la 18 octombrie să putem totuși depune și noi la bancă prima balanță. Din cele relatate rezultă des­tul de limpede de ce am so­­cotit necesar a ridica în dis­cuție problema evidențelor contabile. Pentru a evita ast­fel de situații cum s-au pe­trecut în cooperativa noastră propun ca în noul statut, al cărui proiect l-am studiat cu atenție să se specifice și atri­buțiile lucrătorilor de la con­tabilitate, în activitatea noastră de viitor, vom căuta să mun­cim mai bine, să înlătu­răm lipsurile de pînă acum pentru a asigura membrilor cooperatori un trai tot mai îmbelșugat. CORNEL BUGARIU, președinte al cooperative agricole din Macedonia Întărirea continuă a avuției obștești a stat în perma­nență în atenția conducători­lor de unități, a membrilor co­operatori, iar proiectul noului statut are aprobare unanimă în rîndul cooperatorilor din raionul Deta. El vine să sprijine dezvoltarea și în continuare a avuției obștești, să reglementeze anumite pro­bleme care s-au ivit pe par­cursul anilor de activitate a cooperativelor. La o ședință de lucru a șe­filor contabili din cooperative­le din raion, care a avut me­nirea să analizeze cum se des­fășoară activitatea economico­­financiară a cooperativelor, s-au desprins însă și alte aspecte care vin să arate că nu pes­te tot se acordă aceeași aten­ție păstrării și întăririi avuției obștești, să arate care este ur­marea faptului că în unele co­operative contabilitatea este lăsată pe planul doi. S-a discutat foarte mult despre cooperativa agricolă din Ciacova. Aici se pare că pro­blemele ce afectează averea obștească au fost scăpate din vederea consiliului de conduce­re, a lucrătorilor de la con­tabilitate și a comisiei de revi­zie. Iată și cîteva aspecte care îndreptățesc această afirmație: Cooperativa a acordat, în anii anteriori, avansuri bănești spre decontare anumitor membri, avansuri nejustificate integral, respectiv sume neutilizate pen­tru scopul acordat și ele, nici acum, deși decontul acestora trebuia făcut în termen de 3 zi­le, nu au fost recuperate. Ion Iencea, bunăoară, are o sumă de 1.858 lei, iar Mihai Spa­ring 1.178. Tot această coope­rativă a vîndut membrilor, cu prețuri de repartiție, materia­lele de construcții procurate pentru construcții de interes obștesc, deși diferențele din­tre aceste prețuri și cele de vînzare cu amănuntul trebuiau virate bugetului ca diferență bugetară. Cooperativa a vîn­­dut animale la piața liberă. Acest lucru nu este rău. Rău este însă ca între actele de ie­șire a bunurilor din inventar și cele de vînzare apar dife­rențe pe care contabilitatea nu le sesizează, precum nu sesi­zează nici faptul că există procese verbale de ieșire a bu­nurilor din inventar, prin mor­talități sau sacrificări de ne­cesitate, fără viza medicului veterinar. Cooperativa din Gie­­ra a plătit drepturi de depla­sare unor membri cooperatori care au mers la Reșița în in­terese personale. Tot la Gie­­ra au fost acordate avansuri în contul zilelor-muncă în sumă de S.095 lei fără aprobarea consiliului de conducere al cooperativei. Astfel de aspecte se întîlnesc și în alte cooperative ; acestea denotă că păstrarea și în­tărirea avuției obștești nu con­stituie peste tot o problemă de prim ordin. Conducerile a­­cestor cooperative, comisiile de revizie, trebuie să facă un con­trol mai sistematic asupra lu­crărilor contabile, să ia măsuri operative de îndrepta­re a lipsurilor. Fiecare coope­rator trebuie să vegheze la folosirea și gospodărirea fie­cărui leu, la întărirea avu­tului obștesc, de aceasta de­­pinzînd puterea cooperativei, nivelul de trai al membrilor ei. Ing. R. OLARIU FIECARE LEU - BINE GOSPODĂRIT! DRAPELUL ROȘU NR. 6530 # COMISII DE REVIZIE COMPETENTE Comisia de revizie, este, după cum se arată și în arti­colul 35 din proiectul noului statut, organul de verificare al gestiunii cooperativei agri­cole, a felului în care este gospodărită și păstrată ave­rea obștească. Ea este aleasă o dată cu consiliul de condu­cere în adunarea generală a cooperatorilor, pe timp de doi ani și trebuie să fie for­mată,­fed­ului după prevederile pro­noului statut din 5 pînă la 7 membri. în coope­rativa noastră ea este forma­tă deocamdată doar din trei membri. Socot foarte buna precizarea cu privire la mă­rirea numărului de membri la minimum cinci deoarece cum este cazul și în cadrul cooperativei noastre, care se întinde pe teritoriul a trei lo­calități — Opătița, Deta și Sîngeorge — cuprinderea tu­turor problemelor numai de către trei persoane este des­tul de greoaie. Vreau să arăt că la noi co­misia de revizie are o activi­tate destul de bună. In con­troalele făcute a scos la ivea­lă o serie de lipsuri și a me­ditat cu hotărîre pentru înlă­turarea lor. Iată cîteva ca­zuri. La un control asupra modului cum fac brigadierii pontajul, s-a constatat că la unele lucrări ca, bunăoară, defrișarea arboretului și mă­­răcinișurilor de pe pășune, transportul unor materiale și încărcatul griului de la com­bine în autocamioane, ponta­jul se făcea diferențiat de la o brigadă la alta, cu toate că era aceeași lucrare. în ur­ma dezbaterii problemei în a­­dunarea generală lucrurile au fost reglementate și li s-a re­ținut celor în cauză zilele muncă pontate în plus, iar celor neîndreptățiți li s-a a­­dăugat un număr de zile-mun­­că corespunzător cu lucrarea făcută. Grija comisiei noastre de revizie față de păstrarea bu­nului obștesc, de respectarea drepturilor și îndatoririlor membrilor cooperatori este e­­videntă și în controalele fă­cute la chioșcurile de desfa­cere a produselor, instalate în localitățile Reșița, Ocna de Fier și Bocșa. Constatarea că gestionarii nu au registru de intrarea și ieșirea produselor a fost o altă problemă care s-a reglementat ca urmare a controlului comisiei de revi­zie. Ba mai mult, gestionarul Ștefan Dionisie a vîndut unele produse cu un preț mai mare decit cel stabilit. Pe lingă că i-a fost imputată suma însu­șită și a fost suncționat cu reținerea a cinci zile, el a fost și scos din această muncă. Comisia de revizie se preo­cupă și de felul cum rezolvă consiliul de conducere, cererile membrilor cooperatori. Și in această direcție aș vrea să vin tot cu un exemplu con­cret. Brigadierul Ștefan Ol­ah­ de la Deta a făcut pontajul greșit membrilor brigăzii, ma­­jorîndu-le noim.a­­la prașila I a porumbului. Sesizată, co­misia de revizie a verificat situa­ția și s-a adresat consiliului de conducere să reglementeze a­­cest lucru. Ecoul cerinței este evident : o recalculare a zi­lelor-muncă cu care au fost retribuiți membrii brigăzii pentru lucrarea făcută. Exem­ple de acest fel, desprinse din activitatea comisiei noas­tre de revizie, se mai pot da: Întrucît comisiile de revi­zie au un rol deosebit în des­fășurarea normală a activi­tății cooperativei și îndeosebi în ce privește dezvoltarea și apărarea avuției obștești, în prevenirea unor abateri de la disciplina financiară, în efec­tuarea unor controale califi­cate în operațiunile contabile, socot necesar ca în viitor și membrii comisiei de revizie să fie instruiți, prin cursuri or­ganizate la nivelul raionului, în care timp, prin ținerea unor cicluri de lecții, de că­tre specialiști, oameni cu pre­gătire în această direcție, să-și însușească un anumit bagaj de cunoștințe privind contro­lul gestionar, anumite noțiuni juridice etc. în felul acesta membrii comisiei de revizie, desigur vor putea desfășura o activitate și mai bogată, controalele pe care le face comisia vor fi mai eficace, ele venind în sprijinul dez­voltării avuției obștești, a res­pectării democrației coopera­tiste. DIMITRIE BIRDEAN, membru al cooperativei agricole din Opătița Averea obștească este învorul întăririi puterii economice a­ cooperativei agricole* a­ belșugaîui în casele membrilor ei întărirea avuției obștești depinde de orientarea membrilor cooperatori în dezvoltarea acelor ramuri care au cele mai bune condiții de producție. A

Next