Drapelul Roşu, mai 1968 (Anul 24, nr. 7251-7275)
1968-05-03 / nr. 7251
# 2 ‡ DEMONSTRAȚIA OAMENILOR MUNCII DIN TIMIȘOARA înfr-o inimi și-un glnd într-un corp comun, cot la cot, purtînd portretele conducătorilor de partid și de stat, flori, panouri care raportează în graiul cifrelor victoriile și izbînzile obținute în întrecerea socialistă, trec prin fața tribunelor colectivele de muncitori, tehnicieni și ingineri de la unitățile industriale. Cinstea de a păși în frunte a fost acordată colectivului de la întreprinderea „Electrobanal“. Și nu întîmplător După patru luni de întrecere, valoarea producției globale dată peste prevederi este de 20,5 milioane lei, cea a producției marfă vîndută și încasată de 20 milioane lei, iar beneficiile suplimentare sînt de circa 3,8 milioane lei. „Mai mult ca oricînd — ne-au spus în coloană mai mulți membri ai acestui harnic colectiv — avem astăzi sentimentul că participăm activ și nemijlocit la eforturile de dezvoltare multilaterală a patriei, simțim pe deplin cum gîndurile, opiniile și năzuințele noastre capătă o înaltă întruchipare în politica partidului“. Demonstranții din coloanele Uzinei de reparații și ale întreprinderii „Dermatina“ au satisfacția de a păși prin fața tribunelor cu „Diploma de întreprindere evidențiată“ pe ramură de producție, la întrecerea socialistă desfășurată anul trecut. Referindu-se la semnificația trofeului cîștigat, maistrul ȘTEFAN TÎLVAN, șeful unei secții fruntașe a Uzinei de reparații, spunea : „Cînd ni s-a înmînat diploma de întreprindere evidențiată, colectivul unității noastre a primit-o ca pe un stimulent și ca pe un imbold spre noi înfăptuiri“. Ne uităm cu admirație la graficele și panourile purtate de colectivul Uzinelor mecanice și avem sentimentul că asistăm la prezentarea unui raport despre dezvoltarea uzinei, despre forța și vitalitatea pe care i-o dau, de la an la an, tehnica perfecționată, despre spiritul creator al oamenilor ei. „Drumul uzinei — ne spune tehnicianul PETRU ȘANDRU — coincide cu dezvoltarea firească a întregii noastre economii. După primul 1 Mai liber, după înființarea uzinei, colectivul ei a adus la demonstrație mereu alte și alte machete. Zece noi produse au fost asimilate anul trecut. Astăzi graficele noastre ilustrează raportul unei judicioase organizări științifice a muncii: îndeplinirea și depășirea planului la principalii indicatori. La obținerea acestor succese un aport deosebit au cei 397 de fruntași ai uzinei, din care 47 sunt purtători a cite cinci steluțe rubinii“. Intr-o coloană — cea a întreprinderii „Industria lunii“ — în care domneau multă voioșie și optimism, despre gîndurile și preocupările actuale ale colectivului ne-a vorbit țesătoarea ELENA MEREOIU. „In ultimele zile, muncitorii din secția în care lucrez au așteptat cu interes deosebit sosirea ziarelor, iar pauzele au devenit adevărate momente de dezbatere vie, pasionată a Documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. Colectivul nostru și-a manifestat adeziunea totală față de hotărîrile adoptate. Profundul democratism al orînduirii noastre, consfințit în ele, ne face să simțim cit de apropiată e conducerea partidului de popor, cu de strînse și puternice sînt firele care îi leagă pe comuniști de mase. Recentele documente vin să confirme perseverența cu care partidul transpune in viață indicațiile și prevederile Congresului al IX-lea, grija și răspunderea patriotică cu care Comitetul Central se preocupă de destinele și viitorul țării Sprijinim cu toată inima hotărîrile Plenarei, urmăm cu devotamentă politică a partidului, înțelea ocă lăuză sigură în opera de înflorire a patriei socialiste-" „De partid condus, poporul construiește viitorul“...... scandează la unison demonstranții de la Uzinele textile și fabrica de confecții „Bega“, de la „Azur“, „Tehnometal“ și „Victoria“, exprimînd unul și același sentiment — cel al climatului statornicit in viața societății noastre, climat de emulație patriotică dăruită înfloririi României socialiste, ca urmare a coeziunii indestructibile dintre partid, guvern și popor, a unității și frăției oamenilor muncii români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități, în înfăptuirea sarcinilor construcției socialiste. E Legămîntul prin care, strîns uniți în jurul partidului, ei se angajează să facă totul pentru a da viață importantelor măsuri stabilite în înaltele forumuri ale partidului și statului. Rînd pe rînd trec prin fața tribunei colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni din toate unitățile timișorene. ÎN FOTO : un aspect din coloana demonstranților. Sublinieri Ochii Întîiului de Mai Oh. Leahu Mi-s dragi ochii bucuriei oamenilor . Este drept cu stofele multicolore, în ambiția lor de a fi văzute, baloanele jucăușe, dar care se sparg ușor, pașii relaxați sau grăbiți, dar foarte numeroși ca să-i mai poți distinge, vocile intrepătrunzîndu-se în susurul unei omeniri de toate sexele, vîrstele și profesiile, ieșită din casă o dată cu florile și natura întreagă, barăcile alimentare, improvizate să îndestuleze prompt, dar fără pretenții, defilarea unui uriaș de suflete prietene, cu flori în mină, degajare în atitudine, bucurie infinit exprimată, nu rareori plină de fantezia decorativului care o însoțește, născută din mîndrie și omagiu. Toate acestea sunt acompaniate de vuietul dulce al cititului și glumei ce nu lasă parcurile să adoarmă o dată cu seara, și încă scăldate intr-o lumină pentru care invidiezi I.R.E.E ul de capacitatea sa ascundă de i lumina urbea noastră neașteptat de viu. Toate acestea, intr-o anume clipă, reușești mai mult să te simți decît să le vezi tocmai pentru că le vezi foarte mult și retina, oarecum obosită, predă ștafeta imaginii abundente, INIMII, care știe să păstreze in luminițele misterioase, întregul adevăr cu care viața te întîlnește. De aceea ochii semenilor mei, este tot ce urmăresc mai cu plăcere i această revărsare de culori și sunete, pentru că niciodată nu sînt mai mulți ochi la un loc și atît de fericiți. Mă simt parcă prelungit în bucurie și vitalitate prin ochii aceștia, imenși și numeroși, cu care m-am intîlnit fie și in scăpărare de secundă, ca să-mi spună că viața are un minunat sens colectiv Acest raport colectiv al poporului, stăpîn pe creația și visurile lui, face din armindeni o pagină a dialogului oraului cu forțele lui victorioase, precum primăvara, născută din infringerea iernii Ochii aceștia care ovaționează bucuria, încrederea, solidaritatea și unitatea , ochii aceștia care exprimă recunoștință celor care i-a dezlegat ca să vadă mai departe, sunt ochii care știu iubi, ochii cei mai aproape de inimă și minte Sunt ochii faptei omenești, înălțată pină la dimensiunile gîndirii lui fără limită, l n urcușul său cosmic. Ochii aceștia sunt înțelepți și duioși, sunt gînd și floare ; ochii aceștia vibrează spre adevăr și spre faptă, ochii aceștia strălucesc pentru că sunt împreună și-s dragi ochii bucuriei oamenilor ! Forța și dragostea acestor ochi dragi sunt ale tale, ale fiecăruia, pentru că ocrotesc lumina iubirii, te reflecți în ei și Întîiul de Mai este doar una din sărbătorile care fac ca privirile să se unească, cu întreg sufletul patriei noastre sfinte Partidului îi mulțumim” Un fluviu de trupuri tinere, de steaguri, eșarfe multicolore, de panouri purtînd inscripția 1 Mai mare de flori ce se întrec să dea glas bucuriei primăverii și vîrstei lor, pentru o veșnică primăvară ctitorită de acela ale cărui inițiale sînt înscrise de șirurile de pionieri P.C.R. Glasuri limpezi se unesc în cel mai impresionant imn de cinstire a patriei și partidului. Se scurg ultimele șiruri de dansatori, membrii formațiilor artistice pionierești, români, germani, maghiari, sîrbi, îmbrăcați în costume populare, simbol al trăiniciei acestui pămînt, al înfrățirii poporului român și tuturor naționalităților conlocuitoare, sub conducerea înțeleaptă a partidului, căruia, in aceste clipe, i se adresează din mii de piepturi versurile scandate la unison : „Pentru viața ce-o trăim, partidului o mulțumim“. Se apropie de tribună, în Uniformele albăstrii, ca un crîmpei din cerul primăvăratec atît de surîzător în această dimineață a primului Mai, cei 8.500 elevi ai școlilor generale, profesionale, ai liceelor din Timișoara Cuvintele de mulțumire pe care aceștia le adresează, cuprind în ele o semnificație deosebită. Ele reflectă grija partidului nostru care, în recenta Plenară a C.C., a luat noi hotărîii care să ducă la ridicarea nivelului învățămîntului românesc, la o mai temeinică formare profesională a tinerilor de pe băncile școlilor. Condițiile create în acest sens au corespondență, în orașul nostru, în cele 36 de săli de clasă date în folosință în anul 1967, în cele alte 50 ce se preconizează a fi construite în 1968, la care pot fi adăugate alte două licee : economic și de construcții, internate, cantine, laboratoare. Printre elevii ce poartă în miini manuale de fizică, geometrie, de istorie sau română, pot fi recunoscuți și Aurel Groza, Marcela Dolga, Adriana Savici, deținătorii unor numeroase premii școlare pentru sîrguința lor la învățătură. lui — Sunt recunoscătoare partidunostru pentru grija ce ne-o poartă, mărturisește Adriana Savici, de la Liceul „Eftimie Murgu“, și caut să răspund acesteia cu note frumoase la învățătură. Recent am obținut premiul II la Olimpiada județeană de matematică, calificîndu-mă pentru faza republicană Sper ca și acolo să mă prezint la înălțime ★ Pașii ce se apropie acum lovind apăsat, cu siguranța maturității, caldarîmul sunt ai unor oameni ce au înscris cu mintea, talentul și sufletul lor, noi file în cartea de aur a culturii românești. Numai în actuala stagiune, teatrul „Matei Millo“ a susținut 200 de spectacole în fața a peste 90.000 de spectatori Sunt cunoscute meritele artiștilor Gheorghe Leahu, Constantin Anatol, Angela Costache, Dora Cherteș sau ale colegilor lor de la Teatrul maghiar, cel german, de păpuși sau ale celor de la Opera de stat și de la Filarmonică. Mulți dintre ei s-au impus nu numai publicului din țara noastră,ci și celui de peste hotare ducînd, pînă departe, faima țării din care s-au ridicat. Sînt demne de amintit în acest sens numele Manetei Grebenișan și al lui Mircea Mavrodin de la Opera de stat, ca și colectivul Teatrului de păpuși care, în turneul întreprins recent, a semănat florile artei românești pînă în îndepărtata Chină. ★ 13.000 de studenți, patru institute de învățămînt superior. Toate, crescute în anii noștri ca un turn al înțelepciunii și al garanției binelui și mai binelui spre care patria noastră se îndreaptă. Tumultul vocilor, bucuria ce iradiază de pe chipurile miilor de studenți ce trec prin fața tribunei sunt elocvente manifestări de dragoste adresate partidului. Fiecare student ar avea ceva de mărturisit, o bucurie și o mulțumire. Ar povesti că Institutul numără astăzi 5.500 de politehnic studenți, cinci facultăți, 17 secții de specializare, că laboratoarele s-au înmulțit de la 5, care erau in 1941, la 93. Numai în ultimii 3 ani, colectivele de cercetători de aici au rezolvat peste 150 de probleme ridicate de întreprinderile din țară. La a 11-a sesiune a cercurilor științifice studențești au fost prezentate peste 100 de lucrări. Alte fapte s-ar referi la condițiile deosebite de studiu și , trai, pe care le au studenții Universității. — Particip la al 20-lea 1 Mai, ne-a spus tovarășul lector universitar Dumitru Mareș, prodecan al Facultății de științe economice. Aș vrea să-mi exprim bucuria că recentele măsuri preconizate de Plenara C.C. al P.C.R. vor da într-o măsură și mai mare o orientare modernă învățămîntului nostru. Aprecierea pozitivă a secretarului general al partidului, cu privire la munca și viața tineretului, este cea mai mare răsplată a strădaniilor noastre și, în același timp, un îndemn să contribuim, în continuare, cu toate forțele, la educarea studenților, la pregătirea lor pentru viață. Spiritul de dreptate, confirmat din plin în hotărîrile Plenarei, îngăduie personalității fiecărui om să-și aducă aportul cu un plus de eficiență la creșterea și înflorirea patriei. Bucuria mea este cu atît mai mare cu cit defilez astăzi alături de studenții celei mai tinere facultăți din centrul nostru universitar. Aceleași sentimente de plinătate și mulțumire le-a exprimat și Iuliu Petrică, student în anul V la Facultatea de electrotehnică. — Sunt născut la 1 Mai 1945, primul 1 Mai liber. Poate că acest fapt a influențat dorința mea de a ajunge un om și un cetățean folositor țării. Peste două luni voi primi diploma de inginer. Mă despart de facultate cu un sentiment de recunoștință pentru toate condițiile ce mi-au fost puse la dispoziție. Sunt hotărît să răsplătesc prin muncă și activitate intensă grija pe care in permanență am simțit-o. De altfel, am și definitivat, o lucrare științifică care a primit certificat de inovație. Minoritari, s 3mstul c la noi joacă. tet. nații’ •esBBBSssaasnasBSSSSSSsssnssssaiesssesa: DRAP El DL ROȘU # 7 251 Conturul umanist al „coloanei Tn O lungă și compactă coloană albă își face apariția in fața tribunei. Distingem în rîndurile sale dese cunoscuți profesori universitari și medici timișoreni, farmaciști, lucrători ai policlinicilor și spitalelor, asistente medicale, laboranți din numeroase instituții sanitare ale orașului, însuși halatul alb este pentru toți posesorii lui un veșmînt al veghei permanente la sănătatea omului. Această coloană de neobosiți slujitori ai vieții constituie insă și o mărturie certă a grijii față de om, devenită o coordonată majoră a orînduirii noastre socialiste. Ea afirmă, de asemenea, faptul că Timișoara este astăzi un centru medical de seamă al țării. „Coloana in alb“ este prezentă la sărbătoarea oamenilor muncii cu insemanate realizări. Crainicul citează multe dintre ele : la Spitalul clinic de obstetrică și ginecologie s-a mărit simțitor numărul paturilor la secția maternitate, ar indicatorii demografici dovedesc în ansamblu o sensibilă scădere a morbidității și mortalității ; la Clinica de ortopedie și traumatologie a crescut capacitatea de spitalizare, iar la Clinica a IlI-a medicală s-a dat în funcțiune o complexă instalație de rinichi artificial. Și la Spitalul de copii sunt asigurate condiții tot mai bune de internare a micilor pacienți. „Sunt realități concrete care conturează, prin și dincolo de sumele substanțiale alocate din bugetul statului, grija umanistă pentru ocrotirea și asistența medicosanitară susținută, complexă, a populației, încadrată în șirul nesfirșit al lucrătorilor cu brațul și cu mintea, „coloana in alb" e o prezență simbolică și expresia unui nobil angajament : acela de-a fi totdeauna alături și in serviciul omului care muncește ... alba intelectualitate — prezent și viitor. Mărturii ale civilizației și bunăstării Fluviul uman care se revarsă minute în șir pe bulevardul plin de sărbătoare este continuat de grupul sutelor de lucrători din comerț. In acest an, planul desfacerilor diferitelor produse a fost realizat în proporție de 101,7 la sută. Astfel spus, aceasta înseamnă că, față de perioada corespunzătoare din 1967, volumul desfacerilor a sporit cu circa 54 milioane lei. Prin prisma aceleiași comparații s-au vîndut cu 4,45 la sută mai multe textile și încălțăminte, cu 2,1 la sută mai multe confecții și cu 1,9 la sută mai multe tricotaje etc.. Astfel de cifre sînt înscrise în fiecare zi în unitățile comerciale unde muncesc Luca Lazăr, Lia Simon, Ștefan Raț, Pavel Vițelaru, Ana Mircov și mulți alți lucrători care pășesc în primele rînduri ale demonstranților. Le însoțim pașii și stăm de vorbă cu unul dintre veteranii acestui important domeniu al vieții noastre cotidiene . Partenie Onișor muncește în comerț de aproape 20 de ani. — Mă bucur nespus de mult cînd văd mulțimea oamenilor îmbrăcați în haine elegante pe care le vindem și noi. E o mulțumire pe care o trăiesc în fiecare zi, dar mai cu seamă in cele de sărbătoare, așa cum este și ziua de astăzi. Anul acesta însă ziua de 1 Mai are și pentru mine o cu totul altă semnificație , o sărbătorim la numai cîteva zile după ce a avut loc Plenara C.C. al P.C.R. care a elaborat măsuri și hotăriri de mare însemnătate pentru viața întregului nostru popor pe care, asemeni tuturor, le aprob din toată inima. Animați de dorința de a traduce în viață sarcinile stabilite de Conferința Națională a P.C.R., membrii celor zece cooperative de producție meșteșugărească au venit la demonstrație cu multe grafice, pe care au înscris succese remarcabile. Cooperatorii de la „Avîntul“, cu puține zile în urmă, au trăit un moment emoționant: le-a fost decernată diploma de cooperativă evidențiată pe țară. Înalta distincție vine să răsplătească munca lui Tiberiu Oncu, Vasilica Tășală și a celorlalți lucrători din unitățile noastre, ne spune tovarășul Tiberiu Schultz, vicepreședintele cooperativei, în egală măsură, acest titlu vine și dea tuturor noi imbolduri în munca de a lărgi gama prestațiilor către populație, de a-i pune la dispoziție produse noi de o înaltă calitate, îi recunoaștem in rândul demonstranților pe lucrătorii din aparatul Consiliului popular al municipiului Timișoara. Mulți dintre ei au coordonat direct nenumărate acțiuni de înfrumusețare și bună gospodărire a orașului. Anul acesta, muncii a găsit orașul sărbătoarea, mult mai frumos inginerul decit în alți ani, spune Oscar Francescovici, șeful serviciului de gospodărie comunală și locativă. Străzile sunt mai curate, trotuarele mai bine întreținute, a crescut suprafața zonelor verzi, și s-a mărit numărul florilor Forță și agerime Cei 3.500 de sportivi, au impresionat prin forța, agerimea, vioiciunea și grația mișcărilor. Dorind să facă o trecere în revistă a principalelor ramuri sportive in care municipiul Timișoara s-a afirmat în ultimii ani, cluburile sportive au schițat terenuri de handbal (Universitatea) sau volei (Politehnica), ring de box (U.M.T.), car alegoric de gimnastică (Politehnica) etc. în cadrul cărora au efectuat jocuri și exerciții demonstrative. N-au lipsit piramidele, nici mișcările ritmate cu flori, stegulețe, bețe și eșarfe, apreciate prin corectitudinea executării în ansamblu, prin efectul cromatic al echipamentului sportiv. Elevii și elevele timișorene au înscris cu trupurile lor inițialele P.C.R. și R.S.R., care le sunt deosebit de dragi. Din marea coloană a sportivilor, care ne-a oferit, o demonstrație a pregătirii multilaterale, de înaltă performanță sportivă, am reținut cîteva nume de componenți ai diferitelor loturi republicane : înotătorul Vasile Costa, voleibaliștii Nicolae Armion, Mihai Tănăsescu, Dan Rouă și Mihai Nilvan, echipa campioană republicană de șah a Medicinei, în frunte cu antrenorul Romulus Alexandrescu, handbalistele de la Universitatea, formația de rugbi a aceluiași club, care a promovat în divizia A, sportivi aparținînd puternicului club feroviar „C.FR“, prezent cu toate secțiile. . Elevii Școlii sportive au adus faimă școlii timișorene în diversele campionate republicane. Mulți dintre ei sunt fruntași atît la învățătură cit și pe terenurile de sport. „Coloana celor 3.500' se Încheie cu o minunată demonstrație de gimnastică oferită de studenții și studentele de la Facultatea de educație fizică. Timp de aproape trei ore, pe bulevardul îmbrăcat sărbătoresc s-au revărsat coloanele demonstranților din municipiul Timișoara. Umăr la umăr, într-un pas ferm, hotărît, au trecut prin fața tribunei oficiale mii de muncitori și ingineri, profesori și educatori, studenți și elevi, artiști și meșteșugari cooperatori care și-au exprimat profundul lor atașament față de politica înțeleaptă a partidului iubit. Demonstrația oamenilor muncii s-a încheiat cu intonarea „Internaționalei“ — mărețul și simbolicul imn al înfrățirii intre toate popoarele lumii Reportaj realizat de : C PETRE 1 MARIN ALMAJAN. VAL D COCIȘIAN FÎRVU. Fote E ROBICSEK Mens sana, in corpore sano t 1