Drapelul Roşu, mai 1968 (Anul 24, nr. 7251-7275)

1968-05-03 / nr. 7251

# 2 ‡ DEMONSTRAȚIA OAMENILOR MUNCII DIN TIMIȘOARA înfr-o inimi și-un glnd într-un corp comun, cot la cot, purtînd portretele conducătorilor de partid și de stat, flori, panouri care raportează în graiul cifrelor victoriile și izbînzile obținute în întrecerea socialistă, trec prin fa­ța tribunelor colectivele de munci­tori, tehnicieni și ingineri de la unitățile industriale. Cinstea de a păși în frunte a fost acordată colectivului de la întreprinderea „Electrobanal“. Și nu întîmplător După patru luni de întrecere, va­loarea producției globale dată pes­te prevederi este de 20,5 milioane lei, cea a producției marfă vîndu­­tă și încasată de 20 milioane lei, iar beneficiile suplimentare sînt de circa 3,8 milioane lei. „Mai mult ca oricînd — ne-au spus în coloană mai mulți membri ai a­­cestui harnic colectiv — avem as­tăzi sentimentul că participăm ac­tiv și nemijlocit la eforturile de dezvoltare multilaterală a patriei, simțim pe deplin cum gîndurile, opiniile și năzuințele noastre ca­pătă o înaltă întruchipare în po­litica partidului“. Demonstranții din coloanele U­­zinei de reparații și ale întreprin­derii „Dermatina“ au satisfacția de a păși prin fața tribunelor cu „Diploma de întreprindere evi­dențiată“ pe ramură de producție, la întrecerea socialistă desfășu­rată anul trecut. Referindu-se la semnificația trofeului cîștigat, maistrul ȘTEFAN TÎLVAN, șe­ful unei secții fruntașe a Uzinei de reparații, spunea : „Cînd ni s-a înmînat diploma de întreprin­dere evidențiată, colectivul unită­ții noastre a primit-o ca pe un stimulent și ca pe un imbold spre noi înfăptuiri“. Ne uităm cu admirație la grafi­cele și panourile purtate de colec­tivul Uzinelor mecanice și avem sentimentul că asistăm la prezen­tarea unui raport despre dezvol­tarea uzinei, despre forța și vita­litatea pe care i-o dau, de la an la an, tehnica perfecționată, des­pre spiritul creator al oamenilor ei. „Drumul uzinei — ne spune tehnicianul PETRU ȘANDRU — coincide cu dezvoltarea firească a întregii noastre economii. După primul 1 Mai liber, după înființa­rea uzinei, colectivul ei a adus la demonstrație mereu alte și alte machete. Zece noi produse au fost asimilate anul trecut. Astăzi gra­ficele noastre ilustrează raportul unei judicioase organizări științi­fice a muncii: îndeplinirea și de­pășirea planului la principalii in­dicatori. La obținerea acestor suc­cese un aport deosebit au cei 397 de fruntași ai uzinei, din care 47 sunt purtători a cite cinci steluțe rubinii“. Intr-o coloană — cea a între­prinderii „Industria lunii“ — în care domneau multă voioșie și op­timism, despre gîndurile și preo­cupările actuale ale colectivului ne-a vorbit țesătoarea ELENA MEREOIU. „In ultimele zile, muncitorii din secția în care lu­crez au așteptat cu interes deose­bit sosirea ziarelor, iar pauzele au devenit adevărate momente de dezbatere vie, pasionată a Docu­mentelor Plenarei C.C. al P.C.R. Colectivul nostru și-a manifestat adeziunea totală față de hotărîrile adoptate. Profundul democratism al orînduirii noastre, consfințit în ele, ne face să simțim cit de a­­propiată e conducerea partidului de popor, cu­ de strînse și puter­nice sînt firele care îi leagă pe comuniști de mase. Recentele do­cumente vin să confirme perseve­rența cu care partidul transpune in viață indicațiile și prevederile Congresului al IX-lea, grija și răs­punderea patriotică cu care Comi­­tetul Central se preocupă de des­tinele și viitorul țării Sprijinim cu toată inima hotărîrile Plenarei, urmăm cu devotament­­ă politică a partidului, înțelea o­că lăuză sigură în opera de înflorire a pa­triei socialiste-" „De partid condus, poporul construiește viitorul“...... scandea­ză la unison demonstranții de la Uzinele textile și fabrica de con­fecții „Bega“, de la „Azur“, „Teh­­nom­etal“ și „Victoria“, exprimînd unul și același sentiment — cel al climatului statornicit in viața so­cietății noastre, climat de emu­lație patriotică dăruită înfloririi României socialiste, ca urmare a coeziunii indestructibile dintre partid, guvern și popor, a unității și frăției oamenilor muncii români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități, în înfăptuirea sarci­nilor construcției socialiste. E Le­­gămîntul prin care, strîns uniți în jurul partidului, ei se angajează să facă totul pentru a da viață importantelor măsuri stabilite în înaltele forumuri ale partidului și statului. Rînd pe rînd trec prin fața tribunei colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni din toate uni­tățile timișorene. ÎN FOTO : un aspect din coloana demonstran­ților. Sublinieri Ochii Întîiului de Mai Oh. Leahu Mi-s dragi ochii bucuriei oameni­lor . Este drept cu stofele multico­­lore, în ambiția lor de a fi văzute, baloanele jucăușe, dar care se sparg ușor, pașii relaxați sau grăbiți, dar foarte numeroși ca să-i mai poți distinge, vocile intrepătrunzîndu-se în susurul unei omeniri de toate se­xele, vîrstele și profesiile, ieșită din casă o dată cu florile și natura în­treagă, barăcile alimentare, improvi­zate să îndestuleze prompt, dar fără pretenții, defilarea unui uriaș de suflete prietene, cu flori în mină, degajare în atitudine, bucurie infinit exprimată, nu rareori plină de fan­tezia decorativului care o însoțește, născută din mîndrie și omagiu. Toa­te acestea sunt acompaniate de vuie­tul dulce al cititului și glumei ce nu lasă parcurile să adoarmă o dată cu seara, și încă scăldate intr-o lu­­mină pentru care invidiezi I.R.E.E ul de capacitatea sa ascundă de i lumina urbea noastră neaștep­tat de viu. Toate acestea, in­tr-o anume clipă, reușești mai mult să te simți decît să le vezi tocmai pentru că le vezi foarte mult și re­tina, oarecum obosită, predă ștafe­ta imaginii abundente, INIMII, care știe să păstreze in luminițele misterioase, întregul adevăr cu care viața te întîlnește. De aceea ochii semenilor mei, este tot ce urmăresc mai cu plăcere i­ această revărsare de culori și sunete, pentru că niciodată nu sînt mai mulți ochi la un loc și atît de feri­ciți. Mă simt parcă prelungit în bucurie și vitalitate prin ochii aceș­tia, imenși și numeroși, cu care m­-am intîlnit fie și in scăpărare de secundă, ca să-mi spună că viața are un minunat sens colectiv Acest raport colectiv al poporului, stăpîn pe creația și visurile lui, face din armindeni o pagină a dialogului o­­raului cu forțele lui victorioase, pre­cum primăvara, născută din infrin­­gerea iernii Ochii aceștia care ovaționează bu­curia, încrederea, solidaritatea și u­­nitatea , ochii aceștia care exprimă recunoștință celor care i-a dezlegat ca să vadă mai departe, sunt ochii care știu iubi, ochii cei mai aproa­pe de inimă și minte Sunt ochii fap­tei omenești, înălțată pină la dimen­siunile gîndirii lui fără limită, l n urcușul său cosmic. Ochii aceștia sunt înțelepți și duioși, sunt gînd și floare ; ochii aceștia vibrează spre adevăr și spre faptă, ochii aceștia strălucesc pentru că sunt împreună și-s dragi ochii bucuriei oameni­lor ! Forța și dragostea acestor o­­chi dragi sunt ale tale, ale fiecăruia, pentru că ocrotesc lumina iubirii, te reflecți în ei și Întîiul de Mai este doar una din sărbătorile care fac ca privirile să se unească, cu întreg sufletul patriei noastre sfinte Partidului îi mulțumim” Un fluviu de trupuri tinere, de steaguri, eșarfe multicolore, de panouri purtînd inscripția 1 Mai­­ mare de flori ce se întrec să dea glas bucuriei primăverii și vîrstei lor, pentru o veșnică pri­­măvară ctitorită de acela ale că­rui inițiale sînt înscrise de șiru­rile de pionieri P.C.R. Glasuri limpezi se unesc în cel mai im­presionant imn de cinstire a pa­triei și partidului. Se scurg ulti­mele șiruri de dansatori, membrii formațiilor artistice pionierești, români, germani, maghiari, sîrbi, îmbrăcați în costume populare, simbol al trăiniciei acestui pă­­mînt, al înfrățirii poporului ro­mân și tuturor naționalităților conlocuitoare, sub conducerea înțe­­leaptă a partidului, căruia, in a­­ceste clipe, i se adresează din mii de piepturi versurile scandate la unison : „Pentru viața ce-o trăim, partidului o mulțumim­­“. Se a­­propie de tribună, în Uniformele albăstrii, ca un crîmpei din cerul primăvăratec atît de surîzător în această dimineață a primului Mai, cei 8.500 elevi ai școlilor generale, profesionale, ai liceelor din Timi­șoara Cuvintele de mulțumire pe care aceștia le adresează, cuprind în ele o semnificație deosebită. Ele reflectă grija partidului nostru care, în recenta Plenară a C.C., a luat noi hotărîii care să ducă la ridicarea nivelului învățămîntului românesc, la o mai temeinică for­mare profesională a tinerilor de pe băncile școlilor. Condițiile create în acest sens au corespon­dență, în orașul nostru, în cele 36 de săli de clasă date în folosință în anul 1967, în cele alte 50 ce se preconizează a fi construite în 1968, la care pot fi adăugate alte două licee : economic și de con­strucții, internate, cantine, labora­toare. Printre elevii ce poartă în miini manuale de fizică, geometrie, de istorie sau română, pot fi recunos­cuți și Aurel Groza, Marcela Dol­ga, Adriana Savici, deținătorii u­­nor numeroase premii școlare pentru sîrguința lor la învățătură. lui — Sunt­ recunoscătoare partidu­nostru pentru grija ce ne-o poartă, mărturisește Adriana Savici, de la Liceul „Eftimie Mur­­gu“, și caut să răspund acesteia cu note frumoase la învățătură. Re­cent am obținut premiul II la O­­limpiada județeană de matema­tică, calificîndu-mă pentru faza republicană Sper ca și acolo să mă prezint la înălțime ★ Pașii ce se apropie acum lovind apăsat, cu siguranța maturității, caldarîmul sunt ai unor oameni ce au înscris cu mintea, talentul și sufletul lor, noi file în cartea de aur a culturii românești. Numai în actuala stagiune, teatrul „Matei Millo“ a susținut 200 de specta­cole în fața a peste 90.000 de spec­tatori Sunt cunoscute meritele artiștilor Gheorghe Leahu, Con­stantin Anatol, Angela Costache, Dora Cherteș sau ale colegilor lor de la Teatrul maghiar, cel german, de păpuși sau ale celor de la Ope­ra de stat și de la Filarmonică. Mulți dintre ei s-au impus nu nu­mai publicului din țara noastră,­­ci și celui de peste hotare ducînd, pînă departe, faima țării din ca­re s-au ridicat. Sînt demne de amintit în acest sens numele Ma­netei Grebenișan și­ al lui Mircea Mavrodin de la Opera de stat, ca și colectivul Teatrului de păpuși care, în turneul întreprins recent, a semănat florile artei românești pînă în îndepărtata Chină. ★ 13.000 de studenți, patru insti­tute de învățămînt superior. Toa­te, crescute în anii noștri ca un turn al înțelepciunii și al garan­ției binelui și mai binelui spre care patria noastră se îndreaptă. Tumultul vocilor, bucuria ce ira­diază de pe chipurile miilor de studenți ce trec prin fața tribunei sunt elocvente manifestări de dra­goste adresate partidului. Fiecare student ar avea ceva de mărturi­sit, o bucurie și o mulțumire. Ar povesti că Institutul numără astăzi 5.500 de politehnic studenți, cinci facultăți, 17 secții de specia­lizare, că laboratoarele s-au în­mulțit de la 5, care erau in 1941, la 93. Numai în ultimii 3 ani, colectivele de cercetători de aici au rezolvat peste 150 de probleme ridicate de întreprinderile din ța­ră. La a 11-a sesiune a cercurilor științifice studențești au fost pre­zentate peste 100 de lucrări. Alte fapte s-ar referi la condițiile deo­sebite de studiu și , trai, pe care le au studenții Universității. — Particip la al 20-lea 1 Mai, ne-a spus tovarășul lector univer­sitar Dumitru Mareș, prodecan al Facultății de științe economice. Aș vrea să-mi exprim bucuria că recentele măsuri preconizate de Plenara C.C. al P.C.R. vor da în­­tr-o măsură și mai mare o orien­tare modernă învățămîntului nos­tru. Aprecierea pozitivă a secre­tarului general al partidului, cu privire la munca și viața tinere­tului, este cea mai mare răsplată a strădaniilor noastre și, în a­­celași timp, un îndemn să contri­buim, în continuare, cu toate for­țele, la educarea studenților, la pregătirea lor pentru viață. Spiri­tul de dreptate, confirmat din plin în hotărîrile Plenarei, îngă­duie personalității fiecărui om să-și aducă aportul cu un plus de eficiență la creșterea și înflorirea patriei. Bucuria mea este cu atît mai mare cu cit defilez astăzi ală­­­turi de studenții celei mai tinere facultăți din centrul nostru uni­versitar. Aceleași­­ sentimente de plină­tate și mulțumire le-a exprimat și Iuliu Petrică, student în anul V la Facultatea de electrotehnică. — Sunt născut la 1 Mai 1945, primul 1 Mai liber. Poate că a­­cest fapt a influențat dorința mea de­ a­ ajunge un om și un cetățean folositor țării. Peste două luni voi primi diploma de inginer. Mă despart de facultate cu un senti­ment de recunoștință pentru toate condițiile ce mi-au fost puse la dispoziție. Sunt hotărît să răsplă­tesc prin muncă și activitate in­tensă grija pe care in permanență am simțit-o. De altfel, am și defi­nitivat, o lucrare științifică care a primit certificat de inovație. Minori­tari, s 3mstul c­ la noi joacă. tet. nații’ •esBBBSssaasnasBSSSSSSsssnssssaiesssesa: DRAP El DL ROȘU # 7 251 Conturul umanist al „coloanei Tn O lungă și compactă coloană al­bă își face apariția in fața tri­bunei. Distingem în rîndurile sale dese cunoscuți profesori uni­versitari și medici timișoreni, far­maciști, lucrători ai policlinici­lor și spitalelor, asistente medi­cale, laboranți din numeroase in­stituții sanitare ale orașului, în­suși halatul alb este pentru toți posesorii lui un veșmînt al veghei permanente la sănătatea omului. Această coloană de neobosiți slu­jitori ai vieții constituie insă și o mărturie certă a grijii față de om, devenită o coordonată majoră a orînduirii noastre socialiste. Ea afirmă, de asemenea, faptul că Timișoara este astăzi un centru medical de seamă al țării. „Coloana in alb“ este prezentă la sărbătoarea oamenilor muncii cu insemanat­e realizări. Crainicul citează multe dintre ele : la Spi­talul clinic de obstetrică și gine­cologie s-a mărit simțitor num­ă­rul paturilor la secția maternitate, ar indicatorii demografici dove­desc în ansamblu o sensibilă scă­dere a morbidității și mortalită­ții ; la Clinica de ortopedie și traumatologie a crescut capacita­tea de spitalizare, iar­ la Clinica a IlI-a medicală s-a dat în funcțiu­ne o complexă instalație de rinichi artificial. Și la Spitalul de copii sunt asigurate condiții tot mai bune de internare a micilor pa­cienți. „Sunt realități concrete care conturează, prin și dincolo de su­m­ele substanțiale alocate din bu­getul statului, grija umanistă pen­tru ocrotirea și asistența medico­­sanitară susținută, complexă, a populației, încadrată în șirul nesfirșit al lucrătorilor cu brațul și cu min­tea, „coloana in alb" e o prezență simbolică și expresia unui nobil angajament : acela de-a fi tot­deauna alături și in serviciul omu­lui care muncește ... alba intelectualitate — prezent și viitor. Mărturii ale civilizației și bunăstării Fluviul uman care se revarsă minute în șir pe bulevardul plin de sărbătoare este continuat de grupul sutelor de lucrători din comerț. In acest an, planul desfa­cerilor diferitelor produse a fost realizat în proporție de 101,7 la su­tă. Astfel spus, aceasta înseam­nă­ că, față de perioada corespun­zătoare din 1967, volumul desfa­cerilor a sporit cu circa 54 mi­lioane lei. Prin prisma aceleiași comparații s-au vîndut cu 4,45 la sută mai multe textile și încălță­minte, cu 2,1 la sută mai multe confecții și cu 1,9 la sută mai multe tricotaje etc.. Astfel de ci­fre sînt înscrise în fiecare zi în unitățile comerciale unde mun­cesc Luca Lazăr, Lia Simon, Ște­fan Raț, Pavel Vițelaru, Ana Mir­­c­ov și mulți alți lucrători care pă­șesc în primele rînduri ale de­monstranților. Le însoțim pașii și stăm de vorbă cu unul dintre ve­teranii acestui important domeniu al vieții noastre cotidiene . Parte­­nie Onișor muncește în comerț de aproape 20 de ani. — Mă bucur nespus de mult cînd văd mulțimea oamenilor îm­brăcați în haine elegante pe care le vindem și noi. E o mulțumire pe care o trăiesc în fiecare zi, dar mai cu seamă in cele de săr­bătoare, așa cum este și ziua de astăzi. Anul acesta însă ziua de 1 Mai are și pentru mine o cu to­tul altă semnificație , o sărbăto­rim la numai cîteva zile după ce a avut loc Plenara C.C. al P.C.R. care a elaborat măsuri și hotăriri de mare însemnătate pentru viața întregului nostru popor pe care, asemeni tuturor, le aprob din toată inima. Animați de dorința de a tradu­ce în viață sarcinile stabilite de Conferința Națională a P.C.R., membrii celor zece cooperative de producție­ meșteșugărească au ve­nit la demonstrație cu multe gra­fice, pe care au înscris succe­se remarcabile. Cooperatorii de la „Avîntul“, cu puține zile în urmă, au trăit un moment emoționant: le-a fost decernată diploma de cooperativă eviden­țiată pe țară.­­ Înalta distincție vine să răs­plătească munca lui Tiberiu Oncu, Vasilica Tășală și a celorlalți lu­crători din unitățile noastre, ne spune tovarășul Tiberiu Schultz, vicepreședintele cooperativei, în egală măsură, acest titlu vine și dea tuturor noi imbolduri în munca de a lărgi gama prestații­lor către populație, de a-i pune la­ dispoziție produse noi de o înaltă calitate, îi recunoaștem in rândul de­monstranților pe lucrătorii din a­­paratul Consiliului popular al municipiului Timișoara. Mulți dintre ei au coordonat direct ne­numărate acțiuni de înfrumuse­țare și bună gospodărire a orașu­lui.­­ Anul acesta, muncii a găsit orașul sărbătoarea, mult mai frumos inginerul decit în alți ani, spune Oscar Francescovici, șeful serviciului de gospodărie co­munală și locativă. Străzile sunt mai curate, trotuarele mai bine întreținute, a crescut suprafața zonelor verzi, și s-a mărit numă­rul florilor Forță și agerime Cei 3.500 de sportivi, au impre­sionat prin forța, agerimea, vioi­ciunea și grația mișcărilor. Do­rind să facă o trecere în revistă a principalelor ramuri sportive in care municipiul Timișoara s-a a­­firmat în ultimii ani, cluburile sportive au schițat terenuri de handbal (Universitatea) sau volei (Politehnica), ring de box (U.M.T.), car alegoric de gimnastică (Poli­tehnica) etc. în cadrul cărora au efectuat jocuri și exerciții de­monstrative. N-au lipsit pirami­dele, nici mișcările ritmate cu­ flori, stegulețe, bețe și eșarfe, a­­preciate prin corectitudinea exe­cutării în ansamblu, prin efectul cromatic al echipamentului spor­tiv. Elevii și elevele timișorene au înscris cu trupurile lor iniția­lele P.C.R. și R.S.R., care le sunt deosebit de dragi. Din marea coloană a sportivilor, care ne-a oferit, o demonstrație a pregătirii multilaterale, de înal­tă performanță sportivă, am reți­nut cîteva nume de componenți ai diferitelor loturi republicane : înotătorul Vasile Costa, voleiba­liștii Nicolae Armion, Mihai Tă­­năsescu, Dan Rouă și Mihai Nil­­van, echipa campioană republi­cană de șah a Medicinei, în frun­te cu antrenorul Romulus Alexan­­drescu, handbalistele de la Uni­versitatea, formația de rugbi a aceluiași club, care a promovat în divizia A, sportivi aparținînd pu­ternicului club feroviar „C.FR­“, prezent cu toate secțiile. . Elevii Școlii sportive au adus faimă școlii timișorene în diver­sele campionate republicane. Mulți dintre ei sunt fruntași atît la în­vățătură cit și pe terenurile de sport. „Coloana celor 3.500' se Încheie cu o minunată demonstra­ție de gimnastică oferită de stu­denții și studentele de la Faculta­tea de educație fizică. Timp de aproape trei ore, pe bulevardul îmbrăcat sărbătores­­c s-au revărsat coloanele demon­stranților din municipiul Timi­șoara. Umăr la umăr, într-un pas ferm, hotărît, au trecut prin­ fața tribunei oficiale mii de muncitori și ingineri, profesori și educatori, studenți și elevi, artiști și mește­șugari cooperatori care și-au ex­primat profundul lor atașament față de politica înțeleaptă a parti­dului iubit. Demonstrația oame­nilor muncii s-a încheiat cu into­narea „Internaționalei“ — măre­țul și simbolicul imn al înfrățirii intre toate popoarele lumii Reportaj realizat de : C PETRE 1 MARIN ALMAJAN. VAL D CO­­CIȘIA­­N FÎRVU. Fote E ROBICSEK Mens sana, in corpore sano t 1

Next