Drapelul Roşu, mai 1969 (Anul 25, nr. 7562-7586)

1969-05-03 / nr. 7562

® 2 ® clădițe ale primăverii E o dimineață de primăvară neobișnuită, o dimineață în care soarele străfulgeră parcă mai tare, din înaltul bolții albastre. În glasurile lor se înalță ca un imn de slavă și recunoștință, pa­triei, partidului, poporului, ca o simfonie a copilăriei fericite pe care o trăiesc și ca o garanție a viitorului. Toboșari, gorniști, pur­tătorii cravatei roșii se apropie de tribună. In mîinile lor, a a­­cestor mlădițe ale primăverii vieții, florile par mai pure, mai grăitoare în splendide costume populare, schițind pași de dans, membrii formațiilor artistice, laureate la faza interjudețeană a Concursului artistic al pionierilor și școlarilor, sînt purtătorii cei mai mici ai uriașei făclii a artei noastre a­­matoare. Nimic nu este mai li­niștitor și răscolitor In același timp decit acești copii, peste cîțiva ani purtătorii de cuvint ai României socialiste și apărătorii el DRAPELUL ROȘU-7 562 DEMONSTRAȚIA OAMENILOR MUNCII DIN TIMIȘOARA In fața tribunei tjl face apari­ția blocul gărzilor patriotice — brațul înarmat al poporului, pa­văza cuceririlor noastre revolu­ționare, a muncii pașnice, a in­dependenței și suveranității pa­triei. In plutoane compacte, per­fect aliniate, pășesc cadențat oa­meni dirzi, conștienți de misiu­nea Încredințată. Pe acești munci­tori, tehnicieni, intelectuali îm­brăcați in uniformă cadil, si i­­­linnlni in zilele obișnuite de lu­cru In unitățile economice și in­stituții facindu-și conștiincios da­toria, diind peste plan produse de calitate care ridică faima unită­ților din care fac parte, a jude­țului, a întregii noastre națiuni Prețuind făptuirile muncai roadele ei. În­economice și social- culturale cu care se mindrește întregul nostru popor, compo­nenții gărzilor patriotice se in­... Iată coloanele oamenilor muncii — o revărsare de forță și dinamism salutată din tribu­­­ne cu nesfârșite aplauze. „Topite“ parcă întro unică șarjă a entuziasmului, coloanele au, to­tuși, fiecare în parte, o persona­litate distinctă. Fantezia de fie­care zi se manifestă stenic și cu prilejul demonstrației. Zărim su­te de grafice personificînd cu ad­mirabilă conciziune roadele efor­turilor cotidiene in procesul com­plex al producției. Munca fie­cărui colectiv din Timișoara se reflectă în rezultatele obținute de industria județului, care și-a în­­deplinit planul producției globa­le pe primele 4 luni ale anului în proporție de 102,3 la sută. Cu deosebită pregnanță se manifes­­truiesc cu sirguință, in timpul lor liber, pentru a ști să apere, dacă va fi nevoie, cu arma lu­mină, fabricile, instituțiile, avu­tul poporului. Ne indeamna la o astfel de pregătire, la o muncă fără pre­get, ne spuneau mai mulți mun­citori din blocul de defilare, glo­rioase tradiții ale gărzilor pa­trioti­ce din țara noastră Înființate cu 15 de ani in urmă și care au avut un rol de seamă in Înfăp­tuirea actului istoric-revoluționar din august 19«, chemarea parti­dului și statului, a întregii na­țiuni de a nu permite nimănui să incalce știrbească teritoriul patriei, să ne integritatea teritoriala. Uralele cu care sînt Însoțite pluto­anele gărzilor patriotice ex­primă nădejdea pe care Întregul popor și-o pune în brațul său Înarmat,­tă hotărîrea oamenilor muncii de a continua acest succes, de a îndeplini exemplar Directivele Congresului al IX-lea al parti­dului, angajamentele Conferinței organizației județene de partid. In primele rînduri sînt munci­torii, maiștrii, tehnicienii și in­ginerii întreprinderii de rețele e­­lectrice Timișoara. Ei raportează cu mtridine că, în 1968, au obți­nut înaltul titlu de întreprindere fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă. —­ Nu încetez să privesc in paginile ziarelor — ne mărturi­sește maistrul principal Radovan Niculescu, unul din cei mai des­toinici energeticieni de la I.R.E.T. — fotografiile ce au apărut la primul J Mai liber și de atunci încoace, de-a lungul ultimilor 24 de ani, mind fu să văd că Parti­dul Comunist Român a descătu­șat cel mai scump tezaur națio­nal hărnicia poporului, setea nepotolită de a construi și de Înfrumuseța pământul patriei. De acest lucru Îmi dau foarte bi­ne seama la noi, la I.R.E.T. , ce­rerea de energie electrică este tot mai mare. Evident, asta în­seamnă că se construiește me­reu, că mereu alte și alte obiec­­tive intră în funcțiune. Prinși în discuție, nici n-am observat cind s-a depărtat coloa­na energeticieni­lor, iar noi, în haine civile, făceam, parcă, notă discordantă cu uniformele al­bastre ale ceferiștilor. Recunoaș­tem în fruntea coloanei, purtind o pancartă, o cunoștință mai ve­che blochistul Pavel Petromă­­nean­țu. Prin natura profesiunii sale, omul acesta vede efectiv în­treaga mișcare a trenurilor din stația Timișoara nord. Deci, un interlocutor potrivit pentru o scurtă convorbire pe tema Ce este mai deosebit in activitatea stației pe 1969 — Dieselizarea­­ sosește prompt răspunsul. In patru luni, ceferiș­tii noștri au sporit acest proces cu 0,33 procente. Poate o să se înțeleagă mai bine ce Înseamnă asta dacă voi spune că: In pre­zent, trei sferturi din totalul transporturilor se realizează cu unu­l din cele mai moderne mij­loace de remorcare — locomotiva Diesel-electrică. Avantaje . Intre altele : 500.000 lei economii supli­mentare. Îndeplinirea și depăși­rea volumului total de transpor­turi, creșterea­­ vitezelor comerciale ale trenurilor­ medii Dar iată-l pe Grigore Tudor. El este u­nul din cei mai buni mecanici de locomotivă Diesel. Remorchea­ză trenuri accelerate și rapide. Poate să vă spună mai multe. — Am ascultat ce v-a spus Pe­­tromăneanțu. N-aș mai avea de adăugat decit un singur lucru ; important e cu altă eficiență se folosesc mijloacele moderne ca­re ne sunt puse la dispoziție. In primele rîn­duri ale co­loanei oamenilor muncii sînt și colectivele întreprinderilor din ramura industriei constructoare de mașini. Ne oprim privirile a­­supra sutelor de demonstranți ca­re reprezintă Uzina mecanică Ti­mișoara și Institutul de cercetări și proiectări pentru mașini de transportat și ridicat. Tipurile de agregate construite în această u­­zi­nă, cu un trecut, de numai câți­­va ani, sunt cunoscute nu numai în uzinele și șantierele din țară,­­ci­ și peste hotare. Aflăm că la produsele fabricate până acum. S-au adăugat, recent mașini noi de tehnicitate înaltă. Informația ne-o furnizează Nicolae Bugariu de la secția mașini de ridicat. . . în coloana alăturata — o uzină cu profil asemănător: .Tehnometal“. Trecînd prin fața tribunei, constructorii de mașini și utilaje agricole anunță depăși­rea, încă de la sfirșitul trimes­trului s, a angajamentelor luate In cinstea zilei de 1 Mai. Intre realizatorii acestui important succes, distingem figurile, acum devenite familiare, ale unor sta­tornici fruntași în producție : Va­sile Pator, Constantin Grosu, Au­rel Chitescu, Nicolae Rumpel, Gheorghe Scheinrich , . Un permanent dialog de mare semnificație se poartă între tri­bune și demonstranți, exprimînd unitatea indestructibilă intre par­tid, guvern și popor. Coloanele scandează neîntrerupt „Trăiască Partidul Comunist Român, con­ducătorul încercat al poporului, inspiratorul și organizatorul vic­toriilor noastre „Sub conduce­rea Partidului Comunist Român. Înainte spre desăvirșirea con­strucției socialismului In scumpa noastră patrie !“, „Trăiască clasa noastră muncitoare !“. La sărbă­toarea muncii, oamenii raportea­ză izbînzile dobindite in al patru­lea an al cincinalului. „Să luptăm pentru creșterea eficienței econo­mice“ — distingem o lozincă grăi­toare pentru activitatea care se desfășoară în prezent la „Elec­­trobanat“. Tot In coloana acestei întreprinderi prestigioase iese în evidență un panou unmănun­chind angajamentele asumate in cinstea celei de-a XXV-a aniver­sări a eliberării patriei noastre și a Congresului al X-lea al P.C.R Pe baza acțiunilor coordonate privind introducerea în produc­ție a studiilor de organizare ști­ințifică, paralel cu procesul de autoutilare, se vor obține pină la sfirșitul anului, peste preve­deri, succese de mare importan­ță economică , planul producției globale și marfă va fi depășit cu 14.000.000 lei, se va realiza o producție suplimentară destinată exportului totalizînd 3.000.000 lei, iar beneficiile peste plan vor în­suma alte 3.000.000 lei. Asemenea panouri, purtate de șuvoiul neîntrerupt al demon­stranților — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte națio­nalități — dau sărbătorii Intîiu­­lui Mai 1969 un suflu puternic. Acționează — se vede limpede acest lucru In timpul demonstra­ției r— un țel comun, o singură voință care­ unesc energiile conștiințele sub stindardul parti­și­dului. Lucrătorii de la „Electromotor“ si Uzina de reparații, din indus­Majoritatea din ei sunt cunos­cuți nu numai In orașul nostru, nu numai in țară, ci și peste ho­tare. Două din lucrările gindite și realizate la Baza di­n Timișoara a Academiei au dus prin de para­­iasma oamenilor de știință timi­șoreni : instalația pentru genera­rea plasmei din material și saboți­ de frt­a plastic­ă aglomerat, pentru cale ferată. De la Viena și Bruxelles ne-au venit două me­­­dalii de aur și­ o dată cu ele: stima și prețuirea oamenilor de știință străini. Ne apropiem de tovarășul Arpad Kuzman, cercetător principal la secția de cavitație . Colectivul secției noastre, ne spune dinsul, își continuă lu­crările in ved­erea stabilirii unor variante de turbină cu caracte­ristici optime, aplicabile in ca­drul Hidrocentralei de la Porțile de Fier. Bineînțeles, In afara a­­cestei teme, fiecare cercetător es­­te­ preocupat de alte aspecte. Per­sonal, studiez fenomenul vitație, In special, aspectul de ca­său fizic și erozional. Dacă voi putea să aduc in acest domeniu o contribuție cu­ de mică, se va prezice efectul de eroziune la turbine și, in clu­ssecința, vom putea arabilă vorbi de o influență sa­­asupra bilanțului odn­­iiornic in exploatare. ■k Peste 9.000 de elevi din liceele de­ cultură täte și școli generală, de speciali profesionale din Timișoara alcătuiesc un impre­sionant șuvoi de tinerețe și cian­­tiia locală, colectivul fabricii „Dermatina“, filatoarele și țesă­toarele de la U.T.T., „Industria linii“, „Arta textilă", „Bumba­cul“, „Teba“, înfățișează roadele preocupării lor tot mai accentua­te pentru realizarea unor pro­duse de înalt nivel calitativ. ... Laolaltă cu prezentul, de­monstrează viitorul apropiat, su­gestiv înfățișat de unitățile de construcții. Panourile lucrăto­rilor de la Trustul de construcții Timișoara, bunăoară, reprezintă — alături de cele 178 de aparta­mente și de secția de grisine a Fabricii de pîine, terminate în primele patru luni ale anului — chipul de mîine al Timișoarei , Combinatul poligrafic, Fabrica de semicon­serve din șuncă, noul și modernul hotel cu 13 etaje, hala de sporturi, Uzina de apă nr. 2 — sînt cîteva obiective care nu peste multă vreme își vor trimi­te reprezentanții în șirurile largi ale tradiționalelor noastre coloa­ne de sărbătoare, un univers de gînduri și nă­­cuințe. Steagurile pe care le poartă, eșarfele colorate fluturate cu entuziasm, cercurile și baloa­nele și, mai presus de toate, no­tele bune obținute In pregătirea lor­ de zi cu zi sunt prinosul re­cunoștinței față de conducerea partidului și statului nostru pen­tru grija cu care sunt Înconjurați, pentru condițiile de studiu și viață. Un exemplu grăitor in acest sens 11 constituie faptul că, numai in acest an, la Timișoara, au fost date in folosință noi lo­caluri pentru Liceul de con­strucții, economic, pentru școlile generale nr. 5 și 6. Printre cadrele didactice pre­zente In coloana demonstranților se află și profesoara emerită Ueana Cerpescu de la Liceul nr. 4, pe care am rugat-o să ne îm­părtășească sentimentele trăite in această zi de mare Însemnătate in viața poporului nostru. — Intr-adevăr, ziua d­e 1 Mai constituie un eveniment deosebit pentru mine, mai ales că ea co­incide cu împlinirea a 25 de ani de muncă la catedră. Și sunt cu alit mai fericită cu cit vîrsta profesiunii mele iși găsește co­respondență int-o altă mare săr­bătoare a țării, pătrarul de veac de la eliberarea patriei, învăța­­mintul românesc cunoaște mari si profunde transformări. Hota­­ririle Plenarei C.C. al P.C.R. din aprilie, Legea învățămîntului II dau un nou impuls, marchează o orientare calitativ superioară atît în conținut, cit și în meto­dele de predare. ★ Coloana Centrului universitar se apropie de tribună. Tineretul stu­dios, specialiștii de mîine ai in­dustriei, agriculturii, științei și culturii noastre scandează lozinci, flutură stegulețe roșii manifestîn­­du-și în acest fel mulțumirea și dragostea față de conducerea par­tidului și statului nostru pentru viața minunată pe care o trăiesc, pentru posibilitățile lărgi pe care le au de a-și forma o profesiune pe măsura dorinței și viselor lor. Cei 1.400 de studenți ai Institutu­lui agronomic vor fi peste câțiva ani agronomi și zootehniști, me­dici veterinari, contribuind la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, la transformarea satu­lui românesc contemporan. 2.747 de medici au pășit pe por­țile Institutului de medicină, de la înființarea sa și pînă acum. Cifră este­ elocventă, pentru că ea însumează tot atîția specialiști care se străduiesc neîntrerupt pentru apărarea sănătății oame­nilor muncii. Printre cei 994 de tineri români, germani, ma­ghiari și de alte naționalități, ce învață în cele 26 clinici și labo­ratoare ale institutului, numele lui Florin Miclea, Adriana Pop, Gheorghe Had­chian Maria Afte­­nie, Dumitru Mischia sunt cunos­cute in întreg centrul universi­tar, pentru că ele se asociază u­­nei pregătiri excelente și unei comportări pe aceeași măsură. Alături de colegii lor de la in­stitutele amintite, pășesc și cei­­ 1.200 de studenți ai Universității. Creație a regimului nostru, Alma mater a crescut ca un file de po­veste ajungind astăzi la 9 facul­tăți cu 21 de secții. Trec profesorii Institutului po­litehnic, valoroasă școală de in­gineri, aflată acum in cel de-al 50-lea an al existenței sale. Ală­turi de­ ei se află și tovarășul conferențiar dr. ing. Ioan De Sa­­bata, prorector al institutului. Poate că niciodată n-am pă­șit mai mulțumit, lingă colegii mei, In coloana demonstranților, decit astăzi. Recent, senatul u­­nniversitar­ a votat propunerea pentru a fi promovat ca profe­sor. Consider că acest fapt îmi incumbă obligații mult mai mari In vederea aplicării in viață a hotăririlor partidului și statului nostru, referitoare la invățămintul superior. Profesorii și studenții institutului nostru sărbătoresc ziua de­­ 1 Mai cu planurile de perspectivă închegate. De o mare însemnătate pentru pregătirea profesională a studenților și pen­tru munca politică și obștească sunt hotarîrile Conferinței Națio­nale a U.A.S.R. de a se institui o singură organizație — Uniunea Asociațiilor Studenților, ca formă specifică a organizațiilor U.T.C. din facultăți. Sunt convins că și pe m­­ai departe cadrele didactice și studenții Institutului politehnici vor dobândi rezultate bune în pregătirea lor profesională, in cercetarea științifică, onorînd astfel prestigiul școlii de ingineri de la Timișoara jubileul de ju­mătate de veac. Printre zecile de mii de de­monstranți se numără și oame­nii­­ de artă și cultură din Timi­șoara. Artistul emerit Vasile Crețoiu de la Teatrul­ Matei Millo, ne-a vorbit despre bucu­ria resimțită acum cind, umăr la umăr cu ceilalți colegi mai ti­neri, participă­­ la marea sărbă­toare. „Fericirea mea este spo­rită de faptul că in acest an îm­plinesc 40 de­ ani de act­ivi­ta­te teatrală. Am jucat zeci și zeci de roluri, mari și mărunte. De la ,­Trandafirii roșii", pentru care mi-au­ fost acordate două premii de creație, la „învierea", cu care am deschis stagiunea la Teatrul municipal din București, al cărui prim-director am fost, la­­,omul cu mirțoaga­, „Viforul“, Faust“ ,1 pînâ la ,'Hagi Tudose**. Ele sunt doar cîteva din punctele de reper ale repertoriului pe care l-am susținut. De fiecare dată am fost animat de un singur grnd: acela că, în fața mea, află ca ap­ctator omul pe care trebuie să-l «jut­est vinete, îș­i smt* mai bun, înalte. Ritmul dinamic al industriei scari cu aripi durabile Un grup de­ tinere îmbrăcate i frumoasele costume naționale poartă co­șulețe cu flori, simboli­zind acest minunat anotimp al primăverii. Prin fata tribunei au trecut mase compacte de oameni ai muncii din Timișoara, purtînd steaguri, lozinci, panouri si grafice ilus­­trind succesele obținute în dezvoltarea producției materiala. in numele vieții înregimentați in marele front al luptei pentru ocrotirea și a­­părarea sănătății, cadrele me­­dico-sanitare aduc, o dată cu prezența lor pe, bulevardul inso­lit, certitudinea că omul con­temporan se bucură de o grijă deosebită. La Timișoara — ca pe tot cuprinsul patriei — s-a lăr­git și modernizat, în anii din urmă, briza materială, au fost aduse noi și moderne aparaturi medicale, a crescut calificarea profesională a medicilor. Mărtu­­risindu-ne aceste lucruri, conf. dr. Luca Stanciu, secretar Comitetului de partid pe unit­­aț­iile sanitare, s-a referit mai ales la satisfacțiile morale pe care medicul le cunoaște atunci cind înlesnește vieții să învingă­ în lupta cu maladiile : — El, medicul, adică noi toți ne vedem puși uneori in fața unor examene hotărîtoare. Cind reușim, mulțumirile sunt imense. Am privit fețele ,,oamenilor în alb“, în încercarea de a des­cifra și unele simțăminte. Am ascultat glasuri și vorbe sinceră și am ajuns la aceeași idee co­mună : nimic nu-i mai prețios decît sănătatea ! In numele ei, prof. dr. docent Dumitru Popes­­cu ne-a vorbit despre dorința de a dezvolta, în conti­nuare, ba­za materială necesară efectuării unor importante cercetări știin­țifice. Medicul primar Mioara Bogolea, de la Spitalul de femei, nutrește gînduri similare atunci cind ni se destăinuie : — Dimineața, cînd am pișcăt de la spital, după orele de gar­dă, mi-a venit in minte un fapt care m-a îndemnat, o dată în plus, să vin la demonstrație. In ultimele 24 de ore s-au născut 15 copilași, iar de la începutul anului am înregistrat, la spita­lul nostru, peste 1.700 de nașteri. Pentru pruncii aceștia este cel dintîi 1 Mai. Ei n-o știu, dar noi, da. Și, tot fără știrea lor, am venit aici în calitate de .­ambasadori“ ai celor mici, ca să spunem părinților lor că pot avea încredere în noi. Trec sportivii de la Clubul „Po­­litehnica“. Trec sportivii! Cei care oferă ultima secven­ța a demonstrației sunt sportivii. In sunetul fanfarei, pe un ritm dinamic, însă melodios, pășesc componenții asociațiilor sportive timișorene. Cu trupurile invest­­mîntate, în tricouri multicolore descriu In fața tribunei inițialele P.C.R. și R.S.R. Trec apoi, pe rind, sportivii li­ceelor și școlilor profesionale, ale căror exerciții, cu eșarfe , și cercuri, sunt grațios executate. E­­levii Liceului nr. 1 oferă frumoa­se exerciții cu mingi colorate. Un splendid car alegoric, cu inscrip­ția 1 Mai, deschide coloana Școlii sportive din Tim­ișoara. Din rîndul sportivilor care de­filează distingem pe proaspătul campion republican la lupte li­bere. Petru Cernău, component al clubului C.F.R., echipa de șah a clubului sportiv Medicina, frun­tașă pe țară, echipele de handbal ale Universității, Constructorul și Politehnicii, din rîndul cărora surprindem pe componenții echi­pelor naționale Roland Guieș și Edel­traute Frantz. Coloana spor­tivilor este încheiată de Studenții Facultății de educație fizică, vi­itori profesori, a căror repriză de gimnastică din fața tribunei este îndelung aplaudată, Reportaj realizat de : MIREL BRATEȘ, C-TIN PETRE, TON MARIN ILMAJAN, NICO­LAE PÎRVU, ION STAN Foto , E. ROBICSEK

Next