Drapelul Roşu, august 1969 (Anul 25, nr. 7639-7665)

1969-08-01 / nr. 7639

2­9 POLITICA ȘTIINȚIFICĂ A PARTIDULUI - CHEZĂȘIE A DEZVOLTĂRII MULTILATERALE A PATRIEI NOASTRE SOCIALISTE Industria chimică și sporirea eficienței cercetării științifice Acum cind facem bilanțul mari­lor realizări obținute de poporul nostru in sfertul de veac care a tre­cut de la eliberarea patriei și, în mod deosebit, în anii care au tre­cut de la Congresul al IX-lea al partidului, apare cu și mai multă claritate justețea, caracterul știin­țific, realist al politicii partidului de industrializare socialistă a țării. Amploarea industrială puter­nică a asigurat și asigură tn continuare — așa cum se subliniază în Tezele Comitetului Central și proiectul de Directive pentru Congresul al X-lea al P.C.R — dezvoltarea accelerată a forțe­lor de producție, folosirea cit mai deplină și complexă a importante­lor resurse de materii prime ale tării Pornind de aici, în cele ce urmează mă voi referi în special la cîteva aspecte care interesează activitatea de cercetare locala și valorificarea rezultatelor in indu­stria chimică Unitățile de cercetare din orașul Timișoara sînt preocupate de valo­rificarea cu­ mai multor resurse, de elaborarea unor materiale noi, a­­uxiliari pentru industria textilă, plastifianți, formularea de noi teh­­­nologii, de tipuri de îngrășăminte, introducerea în producție a unor produși organici de sinteză în ve­derea eliminării importului de in­termediari și produse finite. Multe din temele abordate sunt originale și prezintă noutăți tehnologice, so­luții interesante, de mare eficiență economică. Consider că, astfel do­vedită, experiența și competența cadrelor de la catedrele Facultății de chimie industrială, ale Univer­sității, din unitățile de cercetare ale Centrului de chimie din­­ cadrul Bazei Academiei și din alte labora­toare uzinale autohtone, trebuie fo­losită din plin, mai larg, pentru di­versificarea producției chimice lo­cale, pentru introducerea unor teh­nologii noi. Deosebit de utilă ar fi: In acest sens, construirea la Timi­șoara a unei platforme de piloți u­­niversali, de unde să se obțină da­te tehnologice si parametri, de pro­iectare pentru transpunerea in producția curentă a cercetărilor e­­fectuate in laboratoarele amintite mai sus. In plus, știind că in ca­drul industriei de mic tonaj, rolul principal trebuie să fie atribuit po­tențialului științific uman, și nu exclusiv sursei de materii prime, apare clar că in Banat s-ar putea amplasa una sau chiar mai multe întreprinderi de acest fel. Organ­i­­zarea lor poate să se facă pe siste­mul cercetare-fabricație, adică pro­dusele solicitate să fie realizate in instituții pilot, prin cercetări efec­ dr. Ing. Radu Vilceanu secretar științific al Bazei de cer­cetări științifice din Timișoara a Academiei tuate in laboratoarele proprii. A­cest sistem prezintă următoarele a­­vantaje : asigură imediat constatării științifice eficiența economică con­cretă, creează condiții optime pen­tru calificarea cadrelor tinere în activitatea de cercetare și de pro­iectare, valorifică rațional unele u­­tilaje care au devenit sau devin disponibile prin reprofilări. Deose­bit de important este, de asemenea, faptul că prin acest sistem se cre­ează posibilitatea introducerii în­­tr-un timp foarte scurt în marea industrie a celor mai noi cuceriri ale științei. Un alt aspect pe care doresc să-l aduc în discuție vizează laboratoa­rele uzinale, și nu numai pe cele din industria chimică, unde sunt, e­­vident, indispensabile, întreaga in­dustrie modernă nu se mai poate azi dispensa de serviciile de fieca­re moment ale laboratoarelor de u­­zină. Deși marile noastre uzine au asemenea laboratoare, trebuie să recunoaștem că activitatea lor nu e atât de intensă nicit să constituie un parametru indispensabil al cali­tății produselor, un focar al activi­tății de cercetare uzinală. Din pă­cate, pe plan local, nu putem cita pozitiv, în acest sens, decit uzina „Azur“ (în parte și „Solventul“), în cadrul căreia funcționează, în ade­văratul sens al cuvîntului, un labo­rator de cercetare, care dispune și de instalație pilot. Este remarcabil faptul că 40 la sută din producția actuală de la uzina „Azur“ se da­­torește punerii in aplicare a resur­selor obținute in laborator. Pornind de aici și luînd in considerare ide­­ea fuziunii cercetătorului cu ingi­nerul — fenomen firesc, care asi­gură progresul oricărei întreprin­deri și evitarea demodării — con­sider că organele superioare de stat trebuie să stabilească măsuri capabile să asigure, prin aceasta, posibilitatea finalizării rezultatelor cercetării, pe de o parte, iar pe de alta o calitate superioară persona­lului nostru ingineresc, prin descăr­carea lui de sarcinile administrati­ve curente ale producției. Faptul că în prezent multe din temele noastre de cercetare nu și-au gă­sit încă finalizarea în procesul de producție, se datorește în mare parte deficiențelor vizate mai sus. In altă ordine de idei, propun să se examineze posibilitățile de valo­rificare mai deplină a rezultatelor cercetării științifice proprii peste hotare, însușirea procedurii pe care o practică în prezent toate țările — aceea de a asigura , participarea cercetătorilor la manifestări știin­țifice internaționale pe contul lor propriu (instituția suportînd cheltu­ielile de drum) —ar asigura ast­fel participarea numai a acelor cadre care merg efectiv din dorința evo­luției lor profesionale și cu hotărî­­rea de a aduce, la înapoierea în țară, o experiență valoroasă. A­­ceasta implică, însă, asigurarea u­­nui schimb valutar pentru acoperi­rea cheltuielilor pe perioada depla­sării. Consider că realizarea — la nivelul Consiliului Național al Cer­cetării Științifice — a acestei pro­bleme ar aduce imediat efectele scontate. Cu­ privește scurtarea timpului in procesul cercetare-pro­­ducție, apreciez că principala difi­cultate în valorificarea rezultatelor cercetării in industrie este reține­rea și inerția unor față de introducerea în întreprinderi fabricație a noului, mai ales atunci cînd a­­cesta provine din afara uzinei. In prezent,­ unele întreprinderi in­dustriale nu sunt pregătite pentru experimentări la scară mai mare pe piloți, pentru aprecierea tehni­că și economică a unui brevet sau pentru adaptarea unui proces ela­borat în laborator, conținînd toți parametrii pentru realizarea indus­trială. Trebuie să spunem deschis, cu răspundere, că din aceste cauze și, cîteodată, datorită unor interese personale, înguste, probleme impor­tante ale industriei nu sunt transmi­se spre cercetare unităților de cer­cetare sau catedrelor din învăță­­mintul superior și nici oferite co­laborării între acestea și laboratoa­rele uzinale. Deseori, pentru a se rezolva cumva situația, se recurge la relații de ordin mai mult perso­nal unde criteriul economic nu totdeauna determinant. Cunoașterea e din timp a planurilor de dezvolta­re tehnică a industriei noastre chi­mice cît și stabilitatea acestora, e o condiție necesară imbunătățirii va­lorificării în producție a rezultate­lor cercetării. De asemenea, îmbu­nătățirea legislației privind dezvol­tarea muncii de cercetare pe bază de contracte ar duce în mod sigur la cointeresarea executanților și beneficiarilor cercetării și, prin a­­ceasta, la introducerea mai masivă a noului în industria noastră chi­mică. O altă formă de ridicare a nivelu­lui științific al cadrelor de chimiști îl constituie efectuarea unor stagii de calificare în laboratoarele bine dotate ale unor catedre și în insti­tutele de cercetare ale Academiei. Aici personalul laboratoarelor uzi­nale de cercetare are posibilitatea să deprindă tehnici moderne de lu­cru, poate să participe la semina­­rii, conferințe științifice și simpo­zioane. Dezvoltarea industriei chimice, principală ramură furnizoare de materii prime și produse pentru ce­lelalte sectoare industriale și pen­tru agricultură, cu o pondere în­semnată în comerțul exterior al ță­rii, va urma pas cu pas sarcinile stabilite la Congresul al IX-lea al P.C.R., pe cele din recentul proiect de Directive și va aduce — în strîn­­să colaborae cu cercetarea științifi­că de specialitate — o contribuție de seamă la progresul economic și social al țării noastre, la crește­rea continuă a bunăstării întregului popor. Prezența scriitorului Svetomir Rak­ov in procesul desăvârșirii construcției socialiste o im­portanță deosebită are per­fecționarea prostructurii, continuă a su­îmbunătățirea formelor de organizare și conducere a societății. Am fost nu de mult martorii înființării, in centrele cul­turale importante, a aso­ciațiilor de scriitori, con­cepute ca un element dina­mic pentru promovarea u­­nei literaturi majore, pă­trunsă adinc de spiritul u­­manismului socialist. Aceste asociații exprimă și ele, o dată in plus, democratismul vie­ii sociale a României contemporane. Societatea noastră socia­listă oferă creatorului lite­rar un vast punct de inves­tigație noua și dinamică, orinduirea noastră socia­listă este deschisă schimbă­rilor calitative, ceea ce face ca și scriitorul, ca un par­ticipant activ la marea ope­ră pe care poporul o înfăp­tuiește, să nu rămână închis într-un turn de fildeș, fără nici o fereastră către lumea înconjurătoare. Orice înde­părtare de viață, fuga de pe șantierul uman al socialis­mului, duce la înstrăinarea literaturii de nobila ei misi­une. Literatura, ca parte in­tegrantă a suprastructurii, trebuie să fie un infailibil cronicar al structurii, ceea ce este o condiție hotărâ­toare, cum arată și Tezele C.C. al P.C.R. pentru Con­gresul al X-lea, pentru trăi­nicia și valoarea unei ti­pare literare. Se întelege că­ scriitorul contemporan, scriitorul e­­rei socialiste, nu poate și scrie cum s-a scris, să zi­cem, acum o sută de ani. Socialismul a dat societă­ții noastre, oamenilor noș­tri de azi, o orînduire nouă, modernă, cu o ideo­logie nouă, care caracteri­zează această societate. So­cialismul, ca atare, a dat societății noastre și o li­teratură cu un conținut nou, modern, adecvat o­­rînduirii și ideologiei noas­tre. Să nu fiu înțeles greșit , am spus o literatură cu un conținut modern, contempo­ran, și nu cu un conținut modernist, abstract, care nu are nimic comun cu misiu­nea literaturii socialiste. De fapt, nici nu pot înțelege de ce e nevoie de atita ri­sipă de hîrtie și cerneală pentru a dovedi ,­inventivi­tatea" unei „literaturi" ca­re a existat și există de mult. E vorba de „literatu­ra" cuvintelor încrucișate, a rebusurilor, și altor jocuri distractive bune pentru vo­iaj. „Literatura creației — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu la Conferința ex­traordinară a organizației județene de partid Cluj, — înseamnă a crea în spiritul societății în care trăiești, a acționa în spiritul ideolo­giei care caracterizează so­cietatea în care îți desfă­­șori activitatea". Asta pre­supune, înainte de toate, ca scriitorul să fie întotdeauna prezent în clocotul vieții, a­­colo unde se zămislesc noi valori, în efervescența epo­cii atât de bogată în prefa­ceri materiale și spirituale, pe care o trăim. Diversitatea de stiluri și maniere artistice nu înseam­nă nicidecum diversitate de labirinturi, de poteci care ar duce literatura la perife­ria vieții sociale. „Cîmpul de bătaie“ al scriitorului de azi este enorm de întins, presărat poate și cu pietre — căci nu e o profesie u­­șoară — dar și cu flori cris­taline, rod al poeziei muncii milioanelor de truditori, ri­ces la flori, în ale căror pe­tale se ascund idealurile și năzuințele constructorilor socialismului, merită să fie înnobilate în opere literare. Scriitorul de azi, căruia so­cietatea socialistă îi asigu­ră condiții minunate de via­ță și creație, e dator să răspundă grijii permanente, aceasta este obligația sa morală. Literatura română, și împreună cu ea și litera­tura naționalităților conlo­cuitoare, se inspiră la iz­vorul contemporaneității noastre, tn acest sfert de veac de viață liberă am trăit și trăim aici în Banat momente istorice propice marilor epoci de creație li­terară. Realitatea noastră oferă cu atita generozitate fiecărui creator materialul prețios din care să se poată dăltui opere valoroase ale culturii românești și a na­ționalităților conlocuitoare, ca parte integrantă a cul­turii României socialiste. ~ și Noul program de muncă luptă al partidului care va fi dezbătut și la Congre­sul al X-lea oferă și oame­nilor de artă pilda grăitoa­re a luptei pentru continua perfecționare, pentru noi salturi calitative în munca de creație. In documentele Congresului scriitorii găsesc și un nou izvor de inspira­ție, chemarea către o litera­tură puternică, plina de conținut și de sensuri uma­ne. Scriitorul zilelor noas­tre este din ce în ce mai mult un factor activ în dez­voltarea societății noastre socialiste. Și această prețui­re ne bucură, dar ne și o­­bligă! ‘ PE O CURBA MEREU ASCENDENTĂ formare din pag­i­ al lui și Făgetului. De asemenea vom avea în vedere posibilitatea de a asocia cooperativele pentru exploatarea in comun a pășunilor și fînețelor, îngrășarea animalelor etc. Pentru amenajarea și exploa­tarea pășunilor propun ca specia­liștii de la D.I.F.O.T., să treacă la elaborarea cutie astfel unor proiecte de exe­ca­ție să poată fi cuprinse in planurile de producție ale cooperativelor în următorii ani. In zona de șes va­ fi continuată și extinsă acțiunea de hidroamelio­rații urmărindu-se atit problema desecărilor cit și cea a irigațiilor. In acest sens trebuie elaborate studii și proiecte pentru extinderea irigațiilor prin foraje de adîn­­cime, la aceste lucrări trebuie să-și aducă contribuția și unitățile din bazinele legumicole l­ovrin, Tomnatic, Comloșu Mare, Sinmi­­haiul Român, Cărpiniș, Cenei, Coș­­tei, Belinț, Chizătătu, Boldur, Ra­­covița, Hitiaș. έn acest fel se va putea renunța la soluțiile locale improvizate, asigurîndu-se o dez­voltare intensivă a legumicul­­turii. Un sector deosebit de important și cu mare pondere care ridică probleme în ce privește asigurarea forței de muncă și sporirea efici­enței este creșterea animalelor. Pie­rind de la experiența pozitivă acu­mulată de întreprinderile agricole de stat, în creșterea și îngrășarea păsărilor și animalelor mari, cunos­­cind prevederile proiectului de Di­rective pentru cel de-al X-lea Con­gres al P.C.R. privind intensifica­rea și modernizarea producției, ne propunem să trecem treptat la con­struirea și amenajarea prin inter­­cooperare a unor complexe pentru creșterea industrială a păsărilor, a­­menajarea unor ingrășătorii mai mari cu posibilități de mecanizare pentru bovine, porcine și ovine. In acest scop, la solicitarea U.J.C.A.P. Timiș, Uniunea Națională a Co­operativelor Agricole de Producție și Consiliul Superior al Agriculturii ne-au pus la dispoziție proiectul u­­nor hale de păsări ; în prezent se efectuează studiile necesare ampla­sării a trei obiective de acest fel in apropierea celor trei mori de furaje Incepînd din anul 1971 se preconizează construirea in zona municipiilor Timișoara și Lugoj și a orașelor Jimbolia, Buziaș și Sin­­nicolaul Mare a unor combinate pentru creșterea puilor de carne. Cunoscînd faptul că în județul no­stru există condiții, se prevede con­struirea și amenajarea unor ingră­șătorii pentru ovine și a unor in­grășătorii mari de porcine, astfel incit sporul de producție la carne prevăzut pentru următorul cincinal să se obțină un asemenea complexe. Așa cum se subliniază­m­ proiec­tul de Directive va trebui să stu­diem posibilitatea construirii, prin forțe intercooperatiste, a unor de­pozite frigorifice, utilaje de uscare, prelucrare și chiar semiîndustriali­­zare a produselor. De asemenea, vom studia posibilitatea înființării unor centre de preluare și prelu­crare a animalelor sacrificate de necesitate, precum și dezvoltarea bazei materiale pentru valorifica­rea în stare proaspătă a legumelor și fructelor. Uniunea cooperatistă județeană, împreună cu Direcția agricolă și filiala Băncii agricole și alte organe și instituții direct interesate, vor a­­corda un sprijin mai concret­ ,o asis­tență economico-financiară mai calificată unităților. La aceste ac­țiuni vom organiza schimburi experiență și vom întreprinde de alte măsuri de generalizare a ex­­i­perienței pozitive astfel ca ele să contribuie din plin la sporirea pro­ducției, la buna aprovizionare populației și la obținerea de veni­­­turi suplimentare — factor impor­tant fa consolidarea economică a cooperativelor și ridicarea bunăstă­rii cooperatorilor. OOOOOOOOOOOOO­C Conducînd în continuare, nemijlocit, procesul de dezvoltare a democrației socialiste, partidul nostru va asigura intensificarea participării tuturor cate­goriilor de cetățeni la dezbaterea și elaborarea politicii interne și externe, la adoptarea celor mai importante de­cizii și măsuri privind evoluția socie­tății, astfel ca progresul României să fie în tot mai mare măsură expresia contribuției colective a întregii națiuni. (DIN TEZELE C.C. AL P.C.R. PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PART­­DULUI) „Arterele orașului“ am putea denumi pe scurt acest peisaj citadin timișorean. O stră­duță modestă pînă nu de mult, actualul bulevard 13 Decembrie este înzestrat cu scua­­ruri largi și arhitectonică modernă demne de zilele noastre. (Fotografie primită în cadrul concursului nostru de la SEVER C. BARBU). DRAPELUL ROȘU-7,83 ® ZOOOOOlhdOOOOO<>OOOOOOOOOOOOOPOPObOÓOOOt>OOOOOOOOOOOOOOÖOOOOOOOOOOOOOOOdö<)OöOO<)cr Am studiat cu multă atenție și interes Tezele Comitetului Cen­tral al P.C.R. și proiectul de Di­rective pentru Congresul al X-lea ni­­ in sa subliniez de la început că am încercat un sentiment de mîndrie patriotică văzînd cum, în cîțiva ani de zile, țara va face pași fermi pe noi noastră culmi ale civilizației, ale bunăstării ma­teriale și culturale, ale comunis­mului. Alături de toți oamenii muncii, cadrele didactice din ju­dețul Timiș, cu prilejul dezbateri­lor ce au avut loc pe marginea documentelor, și-au exprimat a­­deziunea lor totală față de politi­ca­ internă și internațională a partidului; îmi exprim și pe a­­ceastă cale admirația mea față de onducerea înțeleaptă, clarvăză­toare a partidului, față de Comi­tetul Central al P.C.R., in frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Consider, în același timp, că documentele pe care le-am dezbă­tut îmbogățesc tezaurul ideolo­gic al partidului nostru, că ele dau un răspuns tuturor probleme­lor care se pun azi și in perspec­tivă, in conformitate cu tezele ge­­neral-valabile ale teoriei marxist­­leniniste, strins legate de țiile concrete ale dezvoltării condi­so­cietății din patria noastră. Merită a fi de asemenea relevat faptul că documentele, aprofundind din nunct de vedere teoretic, proble­mele legate de căile perfecționă­rii organizării socialiste a socie­tății, a relațiilor de producție, a vieții social-politice, dau în ace­lași timp soluții creatoare pentru toate domeniile de activitate. Ca una care muncesc pe frontul invățămîntului, am desprins ai claritate legătura dialectică, preg­nant subliniată in Tezele Comite­­tului Central,­ ce există intre dez­voltarea economică, social-cultu­­rala pe de o parte, ți dezvoltarea invățămîntului și pregătirea ca­drelor didactice, pe de alta. Așa cum se arată în documente, între anii 1971—1975, pe baza cerințe­lor obiective ale dezvoltării țării noastre, va continua extinderea și modernizarea invățămîntului de toate gradele. Din acest grandios plan doresc să desprind aici doar o singură problemă. Anume, în proiectul de Directive se sublinia­ză textual : „în învățămîntul de cultură generală, obiectivul prin­cipal îl constituie generalizarea învățămîntului obligatoriu de zece m­ii". Această prevedere este rată de necesitatea obiectiva, ce­de nevoile economiei și culturii si va asigura patriei noastre tine­retul apt să mînuiască tehnica cea mai avansată, să se speciali­zeze în toate ramurile. In toamnă se vor deschide în întreaga țară primele școli de zece ani. Trebuie să arăt că, sub îndrumarea nemijlocită a Comi­tetului județean de partid, au fos create condițiile materiale nece­sare, că se manifestă preocupă­r pe plan local în aceeași direcție. Dată fiind preocuparea și grija cu care s-a tratat această proble­mă de către organizațiile de partid, nouă cadrelor didactice, ne revin sarcini deosebit de mari pentru a răspunde încrederii ce ni s-a acordat, de a umple cu conținut nou, noua formă a in­­vățămintului ce se va generaliza. Mă gîndesc în primul rînd la faptul că toate cadrele didactice încadrate la aceste clase sunt ca­dre cu o bună pregătire profesio­nală și metodică, cu o bogată ex­periență la clasă, lucru care va a­sigura să se înlăture de la început neîncrederea unor părinți că nive­lul acestor școli ar fi sub acela al liceului. Sarcina noastră este să înțelegem pe deplin spiritul Tezelor și să facem ca acest lu­cru să fie pe deplin înțeles și în mase, că prin generalizarea învă­țămîntului partidul are în vedere o puternică dezvoltare a culturii noastre, a economiei noastre, de pe urma căreia se va ridica gradul de civilizație al întregului popor. De altfel, concentrarea eforturilor noastre este asigurată de existen­ța în fiecare școală a unor orga­nizații de partid tot mai puterni­ce care, periodic analizează și dezbat principalele probleme ale instruirii și educării tineretului. Examenele de bacalaureat, de admitere în licee, școli profesio­nale, școli superioare, au arătat că în activitatea noastră este loc de mai bine. Și mă gîndesc la faptul că trebuie să se pună ac­cent mai mare pe dezvoltarea gîn­­dirii logice creatoare, pe judecată, pe înlăturarea învățării mecanice a unor noțiuni de către școlari. In calitate de delegată la Con­gresul al X-lea, asigur conducerea de partid că voi depune o activi­tate mai susținută în direcția e­ducării patriotice, a dragostei față de partid, față de conducerea sa față de realizările minunate ob­ținute de oamenii muncii din pa­tria noastră. Nu voi precupeți nici un efort pentru traducerea in viață a tuturor hotărârilor și sarcinilor pe care le va adopta Congresul al X-lea al P.C.R., e­­veniment de seamă, pe care între­gul nostru popor îl întîmpină cu entuziasm și mîndrie patriotică prof. VOLGA SLÎMAC directoarea Liceului „Eftim­e Murgu“ din Timișoara Școlii — perspective luminoase Invățămînt obligatoriu de zece ani — importantă prevedere culturală

Next