Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)
1969-09-11 / nr. 7674
I • 2 • DRAPELUL ROȘU—7,674 Să pregătim temeinic pîinea anului viitor! Ne mai despart doar cîteva zile de perioada in care oamenii muncii de pe ogoare vor trece efectiv la insamințarea griului de toamnă — una din principalele culturi cerealiere, cu mare pondere în economia județului. Atît lucrările consfătuirii pe țară consacrate sporirii producției de grîu, cit și recenta analiză care a avut loc la Timișoara au scos în evidență faptul că în unitățile agricole mai există încă numeroase rezerve de creștere a producției de grîu. Pentru aceasta se cere doar ca, peste tot, inginerii agronomi, conducătorii întreprinderilor agricole de stat, ai celor de mecanizare și ai cooperativelor agricole, cercetătorii, să militeze neobosit pentru aplicarea unei tehnologii superioare la această cultură. REZERVE CE SE CER VALORIFICATE Am sintetizat în această pagină cîteva puncte de vedere și concluzii reieșite din analiza rezultatelor obținute la cultura griului în anul 1969 de către cooperativele agricole din județ, părerile unor specialiști asupra metodelor și măsurilor pe care le consideră necesare privind sporirea producției în anul viitor. Redacția își propune să facă cunoscute în continuare opiniile conducătorilor de unități, specialiștilor din agricultură, cercetătorilor de la Stațiunea experimentală Lovrin și cadrelor didactice de la Institutul agronomic în legătură cu căile și metodele de descoperire și valorificare integrală a tuturor rezervelor de care dispune agricultura județului în scopul obținerii unor producții mari de grîu. Așa după cum prevăd Directivele Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, CEREALELE VOR CONTINUA SĂ DEȚINĂ LOCUL PRINCIPAL ÎN PRODUCȚIA VEGETALA, AJUNGÎND IN ANUL 1975 LA 17,5-18,0 MILIOANE TONE. Pentru realizarea acestui obiectiv, se va accentua procesul de dezvoltare și modernizare a bazei tehnicomateriale a agriculturii. Directivele precizează faptul că „VOR FI ASIGURATE CANTITĂȚI SPORITE DE ÎNGRĂȘĂMINTE CHIMICE, IERBICIDE, INSECTOFUNGICIDE ȘI BIOSTIMULATORI, REALIZÎNDU-SE UN PROGRES ÎNSEMNAT ÎN PROCESUL DE CHIMIZARE A AGRICULTURII. CANTITATEA DE ÎNGRĂȘĂMINTE CE SE VA FOLOSI ÎN AGRICULTURA VA AJUNGE ÎN 1975 LA CIRCA 2 MILIOANE TONE SUBSTANȚĂ ACTIVA, REVENIND 180-190 KG PE UN HECTAR DE TEREN ARABIL. VII ȘI LIVEZI“. În acest an, ca urmare a executării la timp a tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologia griului, cooperativele agricole au obținut cea mai mare din județ recoltă din activitatea lor — 2.045 kg în medie la hectar, depășind sarcinile prevăzute in planul de producție cu 1.740 tone. Experiența a dovedit din plin că rezultatele obținute depind, în primul an care s-au aplicat fiind. de felul principalele, măsuri agrotehnice. După cum se știe, in anul trecut la constituirea griului s-a insistat in mod deosebit, asupra alegerii celor mai bune premergătoare si in special a celor care părăsesc timpuriu terenul. Producțiile medii realizate confirmă justețea acestei orientări- Pe județ s-au realizat producții medii de 2.401 kg la hectar după leguminoase, 1905 kg după păiosae, 1.835 kg după porumb, 2.285 kg după sfeclă de păh sn 1.899 kg după alta prășitoare Pe paza rezultatelor obținute, pentru toamna acestui an, cooperativele agricole și-au propus să insămințeze griul după următoarele plante premergătoare : 11 la suta după leguminoase, 30,2 la sută după păioast, 32,6 la sută după porumb- 5,0 la sută după sfeclă de zahăr și I0 la sută după alte prășitoare. Față de anul trecut ,se diminuează cu 11,1 la sută suprafețele etc V vor insâvmința cu griu după griu, pe seama porumbului și a altor culturi. Orientarea, după părerea noastră este bună, trebuit luate insă măsuri deosebite de recoltare, mai din vreme si intr-un timp scurt, a porumbului și florii-soarelui pentru a se putea face la timpul optim lucrările de pregătire a terenului in vederea semănatului. Este necesar ca în această toamnă să se însăminteze suprafețe mai mari de striu după prășitoare inlaturindu-se astfel fenomenele negative ce s-au manifestat, acolo unde s-a cultivat mai mulți ani de-a rindul giniu după grîu In această toamnă cind vegetația culturilor prăsitoare este intitulată, iar in unele unități a fost puternic inburuienata. amplasarea griului trebuie tratată cu cea mai mare grija Este necesar ca, in fiecare unitate, să se revadă inca o dată planul de amplasare, rezervind pentru griu toate suprefețele care au fost ocupate cu leguminoase pentru boabe, hibrizii timpurii de porumb, floarea-soarelui, cinepă pentru fuior, sfecla de zahăr recoltată pină in prezent, culturile furajere, iar in zona de deal inul pentru ulei și trifoii enel. In acest an griu după griu se va cultiva numai pe solurilepuțin unburuienate, neinfestate de dăunători și care au fost arate și întreținute pină la aceasta dată. In strinsă corelație cu plantele premergătoare sunt lucrările de pregătire a patului germinativ. Experiența unităților fruntașe a demonstrat cu prisosință că cele mai mari recolte de griu s-au obținut pe terenurile arate și fertilizate din vară, pe care până la semănat s-au aplicat lucrări de îngrijire, de menținerea terenului curat de buruieni. |n condițiile din vară aceasta este absolut necesar ca suprafețele care au fost deja arate să fie întreținute curate de buruieni și afinate pentru păstrarea apei in sol și activizarea procesului de nitrificare. Pe suprafețele care se eliberează in această perioadă si in preajma semănatului, trebuie să »« execute arături la adincimea la care nu se scot bulgări, asigurîndu-se totodată încorporarea totală a buruienilor și resturilor vegetale in sol. In ceea ce privește epoca de semănat o considerăm elucidată în sensul ca semănatul păioaselor trebuie terminat în mod obligatoriu pină la 30 octombrie, perioada de insămințare a unui soi fiind cit mai scurtă, in zona de șes, epoca de semănat corespunde cu data calendaristică de 1 octombrie și durează 15-20 zile, iar cooperativele din zona de deal (Făget și Lugoj) sa înceapă la 20 septembrie și sa dureze cel mult 15-16 zile. Unitățile cooperatiste dispun in prezent de circa 6.000 tone îngrășăminte azptoase, și 11.000 tone superfosfat care, pe lingă cele ce se vor mai primi, asigură necesarul de Îngrășăminte chimice pentru cultura griului. Pe baza rezultatelor obținute in decursul unor perioade de 6-8 ani s-a ajuns la concluzia ca norma optima de semința este in funcție de însușirile biologice, puterea de înfrățire a soiurilor Astfel, pentru București 1 și Panta densitatea optima este de 400-500 boabe germinabile la mp, iar pentru cele cu înfrățire mijlocie (Bezostaia, Sfevrospelka și Sgn- Pastore) este de 500-600 boabe germinabile la metru pătrat. Pentru anul viitor grițjj urmează a se restringe ca suprafață, in timp ce producția medie va crește cu 300 kg la hectar. Aceasta impune ca acum tind pornim pregătirea viitoarei recolte să valalorificam cu tot discernamentul învățămintele care s-au desprins din experiența acestui an, sa eliminăm neajunsurile amintite. ing. GHEORGIZK HONT director adjunct la Direcția agricolă județeană Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român a adoptat un program de dezvoltare vast a economiei nationale. In sectorul agriculturii se prevede o sporire a producției globale cu 28 pina la ji la sută, iar producția de cereale va ajunge 1975 la la sfîrșitul anului 17,5—18,5 milioane tone, cantitate ce va trebui an se realizeze exclusiv pe seama creșterii producției medii la hectar. In cooperativa noastră agricolă de producție din Iecea Mare, folosinduse condițiile naturale existente si prin aplicarea agrotehnicii avansate la cultura griului, s-a înregistrat in ultimii ani o sporire simțitoare a producției la hectar. Astfel, față de 2,504 kg griu cit a fost producția medie obținută in perioada anilor ani —1005. în anii 1911- 106a producția medie la hectar a fost 3.420 kg In anul 1909 dede pe cele 800 hectare s-a obținut o producție medie de 3.569 kg la hectar. Creșterea producției de griu se explică prin folosirea rezervelor interne de care dispune cooperativa noastră la această cultură . Astfel, in fiecare an j am acordat o atenție deosebită amplasării griului după plante care părăsesc terenul devreme și asigură executarea lucrărilor de pregătire a terenului in bune condiții. Structura culturilor premergătoare griului in anul 1969 a fost : 35 la sută păroase, 20 la sută leguminoase, 19 la sută sfeclă de zahar, 1n la suta porumb boabe, 20 la sută alte culturi. In executarea lucrărilor de pregătire a terenului am urmărit realizarea unui pas germinativ, arătura fiind făcută cu cel puțin 14—20 zile inaime de semănat. Sporirea producției la hectar este strins legata si de introducerea in cultură a soiurilor de grîu de înaltă productivitate in ultimii ani, în cooperativa noastră s-a cultivat întreaga suprafață de griu cu soiuri intensive. ..Bezostaia" a ocupat Soiul 80 la sută din suprafață, iar „San Pastore 20 la sută. Fertilizarea griului de toamnă e o altă care, folosită in mod pirghie rațional, asigură obținerea unor producții mari. In ultimii ani noi am aplicat joo kg superfosfat și 200 kg azotat de amoniu la hectar. higrășămintele fosfatice s-au administrat înainte de arătura de bază, iar cele azotoase in ferestrele iernii eau primăvara timpuriu. In timpul vegetației la cultura griului de toamnă s-au efectuat lucrări de întreținere cu sapa rotativă, iar in vederea combaterii buruienilor s-au ierbicidat cm 2,4’C solele unde gradul de imburie 1zare a fost mai intens. In sporirea producției de grîu, considerăm că mai sunt probleme in a căror elucidare cerem sprijinul cercetării. Astfel, o problemă care ne frămintă este fenomenul de înnegrire a spicelor, manifestat in anul care s-a 19bă Pierderile datorită acestei cauze sunt apreciate de poi în jur de 10—20 la sută. Realizarea unui soi 4* grtu mm, intensiv, specific condițiilor de climă din țara noastră, credem că este o altă problemă care trebuie de către cercetarea abordată agricolă. De asemenea, la culturală, prin orzului de toamatacul de tăciune, se produc an de an pierderi in jur de 20—50 In sută, iar metoda de tratament termic clasică in unitățile de producție este greu de aplicat. Prin înființarea tutor centre pe lingă stațiunile de calibrat pontinic, considerăm ca și aceasta problemă poate fi rezolvată în mod mai eficient. Pentru producția anului ce vine, cooperativa din Iecea Mare va iitămniță cu griu 080 hectare. Ne-am propus să obținem 3500 kg griu la hectar. Conducerea cooperativei a amplasat griului de toamnă cultura după bune plante premergătoare și a fost întocmit planul de fertilizare diferențiată a fiecărei parcele. De asemenea, s-au stabilit lucrările de pregătire a terenului și astfel, că prin insămințare, măsurile care au fost luate, cooperativa noastră va asigura obținerea unei producții sporite la hectar, ing. ALfcX. PIRVA președintele CAP, 4 lalecea Mare Așteptăm sprijinul cercetării Și la cooperativa agricolă de producție din Lenauheim se fac intense pregătiri in vederea semănatului griului. f FOTOGRAFII*: . Tractoristul Ioan Wolf, discuiește arătura, asigurînd griului un bun pas germinativ. La Herneacova... Urmărind cu perseverențe întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole situate in zona de deal a județului, consiliile de conducere și specialiștii care lucrau în asemenea unități, sub îndrumarea și cu sprijinul nemijlocit al comitetelor comunale de partid, ne străduim să descoperim și să punem în valoare toate rezervele de sporire a producției și in aceste zone. La noi, la Herneacova, unde aproape întreaga suprafață arabilă este sol brun roșcat podzolit, cu fertilitate ,scăzută, am introdus în ultimii trei ani, pe lângă cultura griului și a porumbului, și pe cea a inului de ulei și depunem și in continuare eforturi atit pentru sporirea producției de cereale, cit și mai alepentru extinderea culturii inului. Că este avantajos să cultivim, ne-o dovedesc limpede și rezultatele din acest an, cind am realizat câte 1.050 kg semințe la hectar. La cultura griului care ocupă 240 hectare căutăm sa aplicăm o agrotehnică adecvată condițiilor pedoclimatice de la noi, după o consultare prealabilă Astfel, cu brigadierii și cooperatorii fruntași și cu tovarășul Nicolae Magistru", șeful secției de mecanizare, stabilim , planul de amplasare a griului in așa fel iicîi ei să urmeze după plante bune premergătoare și să terminăm pregătirea terenului și semănatul înaintea sosirii ploilor de toamnă. Pentru recolta acestui an, de exemplu, aproape jumătate din a fost semănat după porumb grîu cu coacere mai timpurie, 53 hectare după in, iar restul după grîu (anul II). Nevoia de substanțe fertilizante am suplinit-o prin aplicarea, la arătura de bază, a doze de 200 kg superfosfat și, unor la pregătirea terenului înainte de semănat, a 80 kg azotat la hectar. Am mai aplicat suplimentar, nu mustul zăpezii, este alte 100 kg azotat la hectar. Tot în funcție de calitatea pămintului am stabilit și soiurile de grîu. Astfel, 190 hectare au fost însămințate cu soiul ..Rezostaia“ iar restul de 50 hectare cu soiul , San Pastore" Menționez că acosta din urmă, pe lângă că a fost cultivat pe un teren mai fertil, a beneficiat și de o cantitate mai mare de azotat. Semințele, din producție proprie, au fost condiționate, tratate și verificate din punct de vedere al calității de către laboratorul județean. Faptul că mecanizatorii și cooperatorii au muncit, și muncesc cu multă conștiinciozitate face ca de fiecare dată cooperativa noastră sa se încadreze in timpul optim «*n toate lucrările cerute de agrotehnica griului Că s-a lucrat bine și cu spor ne o dovedesc cele 1,810 kg grîu obținute în medic la hectar față de 1.550 kg cu am avut planificat. Și pentru recolta de grîu a anului ce vine, noi am întreprins o serie de măsuri tehnico-organizatorice. Conform schiței de amplasare, griul va urma astfel : 70 hectare după nr. 90 după porumb din hibrizi timpurii, iar 70 tot după grîu (anul II). Mai bine de jumătate din teren este deja arat, sămînța e condiționată și probele trimise la analiză. Pe ă1) hectare de arătură am și dat eu discul, urmind ca această lucrare, grăparile și tăvălugitul să se facă in continuare in raport de necesitățile fiecărei parcele. Aceste lucrări, așa după cum ne-a dovedit-o experiența proprie, ne asigură o răsărire uniformă și o buna dezvoltare a plantelor, vic. agronom TOSIFIRFTI’ C.A P. Herneacova ȘI SA... VECINI Pe cind cooperativa agricolă de producție din Herneacova obține recolte bune de in, griu, porumb și alte culturi, la cooperativa vecină din Stanciova, cu terenuri și condiții asemănătoare, rezultatele sunt mult sub nivelul posibilităților. Anul acesta de pe cele 505 hectare de griu producția medie a fost de numai 1020 kg la hectar, deci cu 791 kg mai puțin decit la Herneacova. Pe tarlalele de la „Lighet“, pe un sol brun-roșcatcunoscut ca cel mai fertil teren, producția a fost de numai 500 kg la hectar. Cauza principală a acestor rezultate minime trebuie căutată, in primul rind, în felul defectuos in care s-a pregătit terenul. Circa 200 hectare au fost arate în toamnă pe timp ploios. Tot atunci, pe moale, s-a făcut și discuitul și apoi semănatul. Pe lângă faptul că s-a arat in condiții grele, cooperatorii de aici ministrat neuniform, și în aundcantități sub cele necesare, îngrășăminte azotoase suplimentare Ca urmare, o parte din îngrășăminte au rămas nefolosite în stoc, iar cele aplicate cu mina n-au putut avea eficiența scontată. Vina principală pentru tărăgănarea arăturii de insămințare o isparta atît secția de mecanizare condusă de tovarășul Martin Dragomir (secția aparține I.M.A. din Remetea Mare) cit și consiliul de conducere al cooperativei (președinte tovarășul Gheorghe Brancov) și inginerul agronom Nicolae Moldoveanu, care nu au depus eforurile cerute privind eliberarea la vremea terenurilor, utilizarea la maximum a capacității tractoarelor și aplicarea regulilor agrotehnice. Mai trebuie adăugat aici că cele 15 tractoare existente la Stapetoga, din care unele mai vechi, cad mereu pe brazdă, sunt insuficiente la suprafața de 1.468 de hectare. Este deci de dorit ca sprijinirea unei asemenea cooperative de deal să se facă din plin simțită, în primul rând, în dotarea secției cu suficiente mijloace mecanice. Sperăm că toți factorii care concură la realizarea producției de griu a anului ce vine vor trage din lipsurile activității de pină acum concluziile necesare și vor întreprinde astfel de masuri practice ca ele să nu se mai repete. PRIW* Și pe terenurile în pantă AGROTEHNICA ADECVATĂ Producții mari pe lăcoviști Pentru cooperatorii din Ionel, a devenit o obișnuință obținerea, an de an, a unor producții de gritt tot mai mari, indiferent de condițiile climatice din timpul perioadei de vegetație. Incepind cu primul an al cincinalului cind s-a reușit să se depășească cifra de 2.000 kg la hectar, producțiile au continuat să crească, in acest an obtinindu-se 2.710 kg la hectar. La baza acestor rezultate, modeste de altfel față de producțiile ce s-ar putea obține la griu pe lăcoviștile din cimpia bănățeană, stau cîțiva factori. De la bun început, trebuie să spun ca producția obținută se datorește preocupării consiliului de conducere și a tuturor membrilor cooperatori de a spori rodnicia holdelor, eliminând greșelile din anii anteriori privind organizarea muncii și aplicarea regulilor agrotehnice. Cultivarea a două soiuri — „Rezostaia“ și .,San Pastore“ — a permis eșalonarea lucrărilor de recoltat, reducerea procentului de pierderi prin sluturare și evitarea deprecierii producției în lan căci se știe oft de dăunătoare este prelungirea epocii de recoltare. Alegeri pentru grîu terenurile mai puțin expuse inundațiilor asigurînd, bineînțeles, o rotație corespunzătoare a culturilor. Ferim griul de inundații prin trasare de rigole, încă din toamna , prin desfundarea canalelor și evacuarea apei în fiecare primăvară, căci, din păcate, excesul de umiditate este prezent anual. Vorbind despre fertilizarea terenului, vreau să arăt că noi aplicăm norme moderate de îngrășăminte în funcție de planta premergătoare Astfel, cind griul urmează după grîu, aplicăm superfosfate înainte de arătura ele iisăm în țare în doză de 200 pină la 300 kg ia hectar în funcție de potențialul solului. Menționăm că afară de harta de cartare a solurilor, de care ținem cont, in fertilizare ne conducem și după producțiile înregistrate an de an pa fiecare tarla în parte. Azotatul sau mai bine zis, îngrășămintele cu azot le aplicăm, in cazul sulfatului de amoniu, în toamnă, înainte de discuție, în doze de 300 kg ln ha, iar in cazul azotatului de amoniu, cîte 200 kg din care 100 kg la insămințare și diferența de 100 la sfîrșitul lunii februarie cind solul este înghețat. In felul acesta, îngrășămîntul intră de timpuriu în complexul absorbant, iar plantele te găsesc la indemină primăvara, devreme. Aplicarea îngrășămintelor primăvara timpuriu a dat rezultate mai slabe pentru că această lucrare se poate executa în solul nostru doar manual, deci neuniform. Aplicăm rețete pentru griul urmează fiecare tarla. Cind după trifosiene aplicăm numai îngrășăminte fosfatice ; după sfeclă, de asemenea, se face îngrășarea în cazul cind sfecla nu urmează, în teren ingrășat cu gunoi de grajd. După porumb, folosim doze diferențiate care variază între 200 și 300 kg superfosfat și 200 pină la 250 kg azotat, mărind într-un procent de 10—15 la sută și norma de sămintă la hectar, datorită faptului că, orieft ne-am strădui, aplicând chiar și 3 discuiri, nu putem pregăti patul germinativ la nivelul celorlalte premergătoare (in special la H.D.-405). Rezultatele relativ bune obținute pînă în prezent la această cultură și nevoia de grîu a economiei naționale, ne faț să-i acordăm și în anii viitori o atenție sporită. Astfel, în anul 1970 sintem hotarîți să obținem cel puțin 3.000 kg la ha, In care scop am și făcut o bună amplasare, vom aplica o îngrășare rațională, ținînd seama de faptul ca excesul de azot, mai ales în primăverii ploioase, duce la apariția bolilor criptogamice, in special, la soiții " ..Rezostatar. ing. agronom VIORICA WfBTH de la C.A.P. din Ionel