Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)
1969-09-21 / nr. 7683
- PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI VĂ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN roșu Anul XXVI nr. 7.683 duminică, 21 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani Sîmbătă dimineața, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a intilnit, la Porțile de Fier, în baza înțelegerii stabilite în comun, cu tovarășul IOSIP BROZ TITO, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidroenergetic și de navigație de pe ambele maluri ale Dunării. La Kladovo și Turnu Severin s-au desfășurat convorbiri oficiale între conducătorii de partid și de stat ai celor două țări care au relevat încă o dată relațiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită intre poporul român și popoarele Iugoslaviei, dorința comună de a sluji cauza socialismului și păcii în lume. COMUNICATUL COMUN Continuîndu-și drumul spre Porțile de Fier, sîmbătă dimineața tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat care îl însoțesc, au părăsit Craiova, îndreptîndu-se spre Turnu Severin. Mii de locuitori ai municipiului Craiova au ieșit de-a lungul străzilor să salute pe oaspeții dragi. Pretutindeni, conducătorii de partid și de stat sunt înconjurați de populația municipiului Craiova cu căldură și prietenie. Mulțimea aclamă îndelung, ovaționează, scandează „P.C.R. — Ceaușescu ■— P.C.R. — Ceaușescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate și putere de muncă adresate secretarului general al partidului. Muncitorii, inginerii și tehnicienii unităților industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloana oficială — ieșiți pentru a saluta pe înalții oaspeți, îi însoțesc cu îurale și ovații entuziaste. Străbătînd județul Dolj, comunele și orașele sale, împodobite sărbătorește, conducătorii de partid și de stat au fost salutați cu multă bucurie de locuitorii acestor meleaguri, care și-au exprimat dragostea nețărmurită față de secretarul general al partidului, atașamentul profund față de politica sa marxist-leninistă promovată cu consecvență de partidul și statul nostru, hotărîrea de a o înfăptui neabătut. La ieșirea din județ. tov. Con(Confirmare în pag. a IV-a) Secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii liste Federative Iugoslavia. Sociopreședintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porțile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi președinți, împreună cu soțiile și cu înalți conducători de partid și de stat din cele două țări, au vizitat Șantierul hidroenergetic și de Navigație pe partea română și partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructorilor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dunării, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă în faza finală a construcției acestui obiectiv de mare importanță pentru economiile celor două țări și marchează un moment hotăritor in eliminarea dificultăților din calea navigației internaționale în această zonă a Dunării. Președintele Ceaușescu și președintele Tito au constatat cu satisfacție că în cursul desfășurării de pînă acum a lucrărilor realizat o colaborare deosebit șa de reușită între cele două țări socialiste, care reprezintă un exemplu de relații prietenești de bună vecinătate și o afirmare a principiilor colaborării internaționale pe baza egalității în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii și cetățenii din Turnu Severin și Kladovo au întîmpinat și au salutat cu deosebită căldură pe înalții oaspeți. In timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între președintele Ceaușescu și președintele Tito, la care au participat : Din partea română : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului 1 Continuare în pag. a IV-al Întîlnirea de la „Porțile de Fier“ a tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito ZIARUL „SCÎNTEIA“ LA 25 DE ANI DE LA APARIȚIA PRIMULUI NUMĂR LEGAL Se împlinesc astăzi 25 de ani de la apariția primului număr legal al ziarului „SCÎNTEIA", organ al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, continuator demn al tradițiilor de luptă și publiciste ale „Scînteii“ din ilegalitate, ale presei comuniste și muncitorești din țara noastră. Aniversarea sfertului de veac este scumpă tuturor cititorilor, de ieri sau de azi ai ,,Scînteii“, care au găsit in coloanele sale cuvîntul și îndemnul cald, înflăcărat al partidului in lupta pentru libertatea și independența patriei, pentru pace și socialism. Pentru noi, confrații mai mici ai cotidianului de prestigiu, această aniversare prezintă o semnificație deosebită, „Scînteia“ fiind prima școală de ziaristică din țară, care unește in chip izbutit teoria cu practica, școală la care s-au format, sub îndrumarea nemijlocită a partidului, o pleiadă de publiciști de talent, combativi, care-și exercită cu pasiune și spirit de inițiativă profesia, misiunea de înaltă răspundere ce le-a fost încredințată, un model și izvor de învățăminte pentru îmbunătățirea activității colectivelor din presa județeană. Încadrîndu-se hotărît în ansamblul eforturilor poporului muncitor, cotidianul partidului nostru participă activ la opera de transpunere în viață a vastului program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. în vederea făuririi în România a societății socialiste multilateral dezvoltate. In paginile ,,Scînteii“ este promovat cu consecvență tot ceea ce e nou și valoros în activitatea creatoare a colectivelor din toate domeniile vieții sociale. Ziarul combate curajos neajunsurile care se ivesc, prezintă soluții eficiente pentru înlăturarea lor și îmbunătățirea muncii în toate compartimentele vieții materiale și spirituale. In cei douăzeci și cinci de ani de activitate legală, „Scînteia“, în fruntea celorlalte ziare și publicații din țară, a militat neobosit pentru mobilizarea oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, sub conducerea partidului comunist, pe drumul construcției socialismului în patria noastră. Slujitoare devotată a politicii partidului, tribună a experienței pozitive in toate domeniile de activitate, ea constituie un puternic mijloc de propagandă, un instrument eficient de educare socialistă a maselor de oameni ai muncii. Datorită activității sale îndelungate, al conținutului bogat de idei, al tematicii variate, interesante, „Scînteia“ este prețuită de publicul larg cititor, fiind cel mai citit ziar din țară. Redacția ziarului „Drapelul roșu“ felicită călduros ,,Scînteia“ la aniversarea unui sfert de veac de activitate legală și urează colectivului său redacțional, colaboratorilor pondenților, noi și însemnate succese în îndeplinirea și coresnobilei misiuni de slujire cu consecvență și înalt spirit partinic a politicii partidului, spre binele și fericirea patriei, a poporului muncitor. „Drapelul roșu“ I Timișoara-700 de ani Jubileul septisecularei cetăți A doua zi a festivităților ■ Preceding sesiunea jubiliară de astăzi, nu cea mai bogată zi din programul festivităților prilejuite de aniversarea a 700 de ani de atestare documentară a Timișoarei — 20 septembrie 1969 — a debutat, dimineața, printr-o întîlnire a organelor locale de partid și de stat cu oaspeții sosiți, la Timișoara, din 30 de municipii și orașe ale patriei. La reuniune au luat parte tovarășii Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului, George Mirola, Gheorghe Tache, ing. Ilie Morodan, secretari ai Comitetului municipal de partid, Leonida Tămaș, prim-vicepreședinte al Consiliului municipal, Tovarășul Coriolan Pop, luând cuvîntul la solemnitate, în numele Comitetului municipal de partid, al Consiliului popular municipal a urat oaspeților un călduros „bun venit“ la jubileul Timișoarei. Numeroși reprezentanți din cele 30 de municipii și orașe — între care : București, Cluj, Iași, Brașov, Pitești, Constanța, Sibiu, Mediaș, Târgu Mureș, Turnu Severin — au transmis mesaje de salut și felicitări celor peste 200.000 de timișoreni — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități. Inmînînd gazdelor albume documentare, machete, numeroase alte daruri ce simbolizează bogăția meleagurilor din care au fost aduse, oaspeții au urat tuturor succese tot mai mari în activitatea viitoare, pe coordonatele majore trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Festivitatea a fost subliniată în numeroase rânduri cu vii aplauze. De la sediul Comitetului municipal de partid — unde s-a desfășurat întîlnirea — oaspeții au fost conduși înspre cele patru săli care găzduiesc expozițiile comemorative. Primul popas : „Muzeul Banatului“, prestigios lăcaș cultură și artă al patriei, unde de a avut loc vernisajul expoziției „Timișoara de-a lungul veacurilor“. La sosire oaspeții au fost salutați de tovarășul Gheorghe Tache, secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R. de conf. univ. dr. Traian Bunescu, președintele Comitetului județean Timiș pentru cultură și artă, și Marius Moga, directorul „Muzeului Banatului“. Alături de numeroși timișoreni, oaspeții s-au oprit îndelung în dreptul neprețuitelor comori adunate aici cu grijă de-a lungul alailor, au admirat lucrările de artă, celelalte piese adăpostite de muzeu. Mult apreciate au fost cercetările arheologice care, prin materialele scoase la lumină, au permis reorganizarea expoziției muzeale într-o inedită formă de prezentare. In spiritualitatea artistică a capitalei bănățene, artele plastice își revendică cu îndreptățire partea lor de contribuție. zilelor noastre pictori. In Timișoara graficieni, sculptori, scenografi din generații diferite, au marcat o treaptă evolutivă a creației, ducînd mai departe , faptele artistice ale școlii timișorene. Făcînd dovada acestor calități, retrospectiva „Arta plastică timișoreană“, organizată, d* asemenea, la ..Muzeul Bănatu- B. MIREL NICOLAE PIRVU (Continuare în pag. a IlI-a) Locul unde se va ridica obeliscul „Timișoara 700“ Aspect din timpul vizitei la expoziția „Timișoara in anii socialismului“ In pag. all a: Prinosul prețuirii locuitorilor Omagiul mîiniior harnice Tinerețe arhitecturală UN SINCER „BRAVO“ pentru ansamblul folcloric „Timișul“ «In 13 august am consemnat într-o știre plecarea în Elveția a Ansamblului folcloric „Timișul“ al Casei de cultură a municipiului Timișoara, care a fost invitat să participe la festivitățile Genevei. întors în țară, l-am invitat în redacție pe tov, lector univ. CEZAR APREOTESEI, conducătorul ansamblului, cu rugămintea de-a împărtăși cititorilor noștri impresii despre succesul repurtat de cei 40 de artiști amatori timișoreni dincolo de granițele țării. — Este plăcut să vorbești într-un asemenea context despre o formație care a cucerit, prin frumusețea dansurilor și cântecelor românești, sufletul miilor de spectatori genevezi și francezi. Primul spectacol din cadrul „Fêtes de Geneve“ („Festivitățile Genevei“) l-am susținut intr-un decor splendid, pe o scenă în aer liber, special amenajată pe malul lacului Leman, iar al doilea la patinoarul Vernets. Tot aici am fost invitați să participăm, alături de alte formații prezente la această măreață sărbătoare, la două defilări de care alegorice. Evoluția artiștilor noștri a fost amplu comentată în presa de specialitate. — V-aș ruga ca despre acest lucru să vă referiți la sfîrșitul discuției, folosindu-vă de articolele pe care le-ați adus cu dv. — A urmat apoi plecarea în Franța, unde am fost de asemeni invitați să participăm la cîteva din tradiționalele sărbători de toamnă ale poporului francez. Domnul J.M. Clément, președintele asociației „Amicale folklorique internationale“, ne-a invitat să luăm parte la aniversarea a 1.300 de ani de la înființarea orașului Saint Dié, un puternic centru muncitoresc. In ziua reprezentației, gândurile noastre s-au îndreptat către orașul drag Timișoara Care, peste o lună urma să sărbătorească 700 de ani de existență documentară, la serbările căruia vom participa și noi. In această localitate, cu oameni prietenoși și sufletul cald, am prezentat trei spectacole. Alte trei la Thory, Trois, Epis, Ban de Laveline. Alături de alte formații, sosite din 13 țări, am luat parte la festivalul folcloric, internațional organizat la Hanguenau cu ocazia „Sărbătorii Hameiului“, care a avut loc. De aici ne-am îndreptat cu autocarul spre vestul Franței. In orașul Colmar și localitatea balneară Bains Le Bains s-a vorbit multe zile despre „spectacolul extraordinar“, așa cum l-au numit ei, susținut de români. Spre sfîrșitul turneului ne-am oprit la Tîrgul de la „Le Mans“, unde am prezentat trei spectacole. Succesul a fost de asemeni răsunător. Postul local de televiziune a consacrat o emisiune specială ansamblului nostru. In drum spre țară am petrecut cîteva ore la Versailles, oraș cu rezonanță deosebită pentru istoria poporului nostru. La Paris, în acest uimitor labirint de frumusețe, am vizitat muzeul Louvre, Turnul Eiffel, Catedrala Notre-Dame. Toate ne-au lăsat o plăcută amintire. Dorul de patrie ne apăsa tot mai mult In dimineața zilei de 18 septembrie la intrarea în țară am trăit momentul emoțional al întoarcerii ; pe peronul gării din Curtici ne așteptau cu flori tovarășul conf. dr Traian Bunescu, președintele titlui județean pentru Comitecultură și artă, precum și alți activiști culturali ai Comitetului județean și municipal de cultură și artă. Pentru că ne apropiem de sfîrșitul discuției să inserăm cîteva din aprecierile făcute în presă. Iată de pildă ziarul „La Suisse“, care apare la Geneva, pe care îl reproducem și noi cu titlul „Explozia bucuriei de viață sau triumful românesc“. Discuție consemnată de : IOSIF CRAȘOVAN (Continuare în pag. a lll-a) > unrmir mnnu nummită imm mmmmmt/tmmmtmrmk wnmnumnHtm AUREOLE Mircea Șerbanescu Salutîn din, versuri exaltate primul spectacol al trupei Pascali la Timișoara (în 28 iulie 1868), tînărul poet bănățean Iulian Grozescu considera că însuși „bătrînul" oraș întinerise. Va fi fost cu adevărat o manifestare de entuziasm, care depășea marginile generației tinere, cu deosebire receptivă la asemenea evenimente. George Călinescu consemnează în cartea „Viața lui Eminescu“ turneul la Timișoara al artiștilor români în felul acesta : „Cînd, la a treia reprezentație, Pascali apăru pe scenă în costumul lui Mihai (Viteazul), cîteva minute n-a putut începe din pricina uralelor frenetice ale publicului". In această ambianță de însuflețire a bătut la Timișoara inima tînărului Mihai Eminescu, pe atunci un necunoscut sufleur într-o trupă teatrală. El ieșea pe semne fremătînd de emoție din clădirea situată la colțul dintre străzile Ungureanu și Gh. Lazăr de azi, sub cerul nopților de vară, respirînd tăcerile adinei ale orașului medieval. Picioarele sale tinere au călcat aceleași caldarîmuri pe care le va fi bătut și prietenul său de mai tîrziu Ion Slavici, în anul cînd a fost elev la Liceul piarist, aflat tot pe strada Ungureanu, în clădirea unde funcționează azi Liceul de arte plastice. Aceeași clădire sobră, cu aspect monahal, sever, a adăpostit între cele două războaie Conservatorul, care l-a avut în frunte pe compozitorul Sabin Drăgoi, într-o epocă în care acesta și-a realizat opera „Năpasta“, prestigios montată de Opera Română din Cluj. Nu numai strada Ungureanu este încununată de o asemenea aureolă luminos arcuită peste vreme, ci și alte străzi timișorene, ca de exemplu, strada Alba Iulia. Îngusta stradă îngrămădește o multitudine de fapte de lumină, dincolo de existența, în clădirea enormă ce o mărginește pe o parte, a unor săli de spectacole. Scena timișoreană a atras de-a lungul timpului mulți artiști de renume ; aici am putut asculta vioara măiastră a lui George Enescu, verva oratorică a lui Ionel Teodoreanu, versurile lui Ady Endre și — mai tîrziu — ale lui Minulescu și Zaharia Stancu, i-am putut vedea pe marii actori ai teatrului românesc dinainte de al doilea război. In prima perioadă după Unire, la parterul clădirii, în aripa dinspre Alba Iulia era o cafenea, frecventată mai cu seamă de intelectuali. O prezintă binecunoscută în acea vreme aci era Camil Petrescu, a cărui trecere prin Timișoara se păstrează în amintirea vie a intelectualității timișorene din acea generație, precum și prin publicațiile pe care le-a inițiat și le-au condus : „Țara“ și „Limba română". Mai tîrziu, cafeneaua își restringe activitatea și lichidează chiar; partea din față a localului este amenajată ca librărie. Libră(Continuare în pag. a lll-a) L