Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)

1969-09-21 / nr. 7683

- PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN roșu Anul XXVI nr. 7.683 duminică, 21 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani Sîmbătă dimineața, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a intilnit, la Porțile de Fier, în baza înțelegerii stabilite în comun, cu tovarășul IOSIP BROZ TITO, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în cadrul întîlnirii au fost vizitate obiective ale sistemului hidro­energetic și de navigație de pe ambele maluri ale Dunării. La Klado­­vo și Turnu Severin s-au desfășurat convorbiri oficiale între condu­cătorii de partid și de stat ai celor două țări care au relevat încă o dată relațiile de strînsă colaborare, prietenie trainică statornicită intre poporul român și popoarele Iugoslaviei, dorința comună de a sluji cauza socialismului și păcii în lume. COMUNICATUL COMUN Continuîndu-și drumul spre Por­țile de Fier, sîmbătă dimineața tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu so­ția, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți conducători de partid și de stat care îl însoțesc, au părăsit Craiova, îndreptîndu-se spre Tur­nu Severin. Mii de locuitori ai munici­piului Craiova au ieșit de-a lungul străzilor să salute pe oaspeții dragi. Pretutindeni, con­ducătorii de partid și­­ de stat sunt înconjurați de populația mu­nicipiului Craiova cu căldură și prietenie. Mulțimea aclamă în­delung, ovaționează, scandează „P.C.R. — Ceaușescu ■— P.C.R. — Ceaușescu“. Se întind buchete de flori. Se aud urări de sănătate și putere de muncă adresate secreta­rului general al partidului. Mun­citorii, inginerii și tehnicienii uni­tăților industriale din zona de vest a Craiovei — pe unde trece coloa­na oficială — ieșiți pentru a saluta pe înalții oaspeți, îi însoțesc cu î­urale și ovații entuziaste. Străbătînd județul Dolj, comune­­­­le și orașele sale, împodobite săr­­­­bătorește, conducătorii de partid și de stat au fost salutați cu multă bucurie de locuitorii acestor me­­­­leaguri, care și-au exprimat dragostea nețărmurită față de secretarul general al partidu­lui, atașamentul profund față de politica sa marxist-leninistă pro­­­­movată­ cu­ consecvență de partidul și statul nostru, hotărîrea de a o înfăptui neabătut. La ieșirea din județ. tov. Con­(Confirmare în pag. a IV-a) Secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii liste Federative Iugoslavia. Socio­pre­ședintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, s-au întîlnit la Porțile de Fier, la 20 septembrie 1969. Cei doi președinți, împreună cu soțiile și cu înalți conducători de partid și de stat din cele două țări, au vizitat Șantierul hidroenergetic și de Navigație pe partea română și partea iugoslavă a Dunării. Ei au dat o înaltă apreciere constructo­­rilor pentru rezultatele pe care le-au realizat pînă acum, îndeosebi pentru închiderea eficace a Dună­rii, ceea ce reprezintă un succes tehnic de seamă în faza finală a construcției acestui obiectiv de mare importanță pentru economi­ile celor două țări și marchează un moment hotăritor in eliminarea di­ficultăților din calea navigației in­ternaționale în această zonă a Du­nării. Președintele Ceaușescu și președintele Tito au constatat cu satisfacție că în cursul desfășură­rii de pînă acum a lucrărilor realizat o colaborare deosebit ș­a de reușită între cele două țări socia­liste, care reprezintă un exemplu de relații prietenești de bună veci­nătate și o afirmare a principiilor colaborării internaționale pe baza egalității în drepturi. Muncitorii, tehnicienii, inginerii și cetățenii din Turnu Severin și Kladovo au întîmpinat și au salu­tat cu deosebită căldură pe înalții oaspeți. In timpul întîlnirii au avut loc convorbiri între președintele Ceaușescu și președintele Tito, la care au participat : Din partea română : Ion Gheor­ghe Maurer, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.R., președin­tele Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului 1 Continuare în pag. a IV-al Întîlnirea de la „Porțile de Fier“ a tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito ZIARUL „SCÎNTEIA“ LA 25 DE ANI DE LA APARIȚIA PRIMULUI NUMĂR LEGAL Se împlinesc astăzi 25 de ani de la apariția primului nu­măr legal al ziarului „SCÎNTEIA", organ al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, continuator demn al tra­dițiilor de luptă și publiciste ale „Scînteii“ din ilegalitate, ale presei comuniste și muncitorești din țara noastră. Aniversarea sfertului de veac este scumpă tuturor citito­rilor, de ieri sau de azi ai ,,Scînteii“, care au găsit in coloane­le sale cuvîntul și îndemnul cald, înflăcărat al partidului in lupta pentru libertatea și independența patriei, pentru pace și socialism. Pentru noi, confrații mai mici ai cotidianului de prestigiu, această aniversare prezintă o semnificație deosebită, „Scînteia“ fiind prima școală de ziaristică din țară, care unește in chip izbutit teoria cu practica, școală la care s-au format, sub îndrumarea nemijlocită a partidului, o pleiadă de publi­ciști de talent, combativi, care-și exercită cu pasiune și spirit de inițiativă profesia, misiunea de înaltă răspundere ce le-a fost încredințată, un model și izvor de învățăminte pentru îm­bunătățirea activității colectivelor din presa județeană. Încadrîndu-se hotărît în ansamblul eforturilor poporului muncitor, cotidianul partidului nostru participă activ la opera de transpunere în viață a vastului program elaborat de Con­gresul al X-lea al P.C.R. în vederea făuririi în România a so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. In paginile ,,Scînteii“ este promovat cu consecvență tot ceea ce e nou și valoros în activitatea creatoare­­ a colectivelor din toate d­omeniile vieții sociale. Ziarul combate curajos neajunsurile care se ivesc, pre­zintă soluții eficiente pentru înlăturarea lor și îmbunătățirea muncii în toate compartimentele vieții materiale și spirituale. In cei douăzeci și cinci de ani de activitate legală, „Scîn­teia“, în fruntea celorlalte ziare și publicații din țară, a mili­tat neobosit pentru mobilizarea oamenilor muncii, fără deose­bire de naționalitate, sub conducerea partidului comunist, pe drumul construcției socialismului în patria noastră. Slujitoare devotată a politicii partidului, tribună a experienței pozitive in toate domeniile de activitate, ea constituie un puternic mij­loc de propagandă, un instrument eficient de educare socialistă a maselor de oameni ai muncii. Datorită activității sale înde­lungate, al conținutului bogat de idei, al tematicii variate, in­teresante, „Scînteia“ este prețuită de publicul larg cititor, fi­ind cel mai citit ziar din țară. Redacția ziarului „Drapelul roșu“ felicită călduros ,,Scîn­teia“ la aniversarea unui sfert de veac de activitate legală și urează colectivului său redacțional, colaboratorilor pondenților, noi și însemnate succese în îndeplinirea și cores­nobilei misiuni de slujire cu consecvență și înalt spirit partinic a poli­ticii partidului, spre binele și fericirea patriei, a poporului muncitor. „Drapelul roșu“ I Timișoara-700 de ani Jubileul septisecularei cetăți A doua zi a festivităților ■ Preceding sesiunea jubiliară de astăzi, nu cea mai bogată zi din pro­gramul festivităților prilejuite de aniversarea a 700 de ani de atesta­re documentară a Timișoarei — 20 septembrie 1969 — a debutat, di­mineața, printr-o întîlnire a orga­nelor locale de partid și de stat cu oaspeții sosiți, la Timișoara, din 30 de municipii și orașe ale patriei. La reuniune au luat parte tovară­șii Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal Timișoara al P.C.R., primarul municipiului, George Mirola, Gheorghe Tache, ing. Ilie Morodan, secretari ai Co­mitetului municipal de partid, Leonida Tămaș, prim-vicepreședin­­te al Consiliului municipal, Tovarășul Coriolan Pop, luând cuvîntul la solemnitate, în nu­mele Comitetului municipal de partid, al Consiliului popular municipal a urat oaspeților un călduros „bun venit“ la jubileul Timișoarei. Numeroși re­prezentanți din cele 30 de munici­pii și orașe — între care : Bucu­rești, Cluj, Iași, Brașov, Pitești, Constanța, Sibiu, Mediaș, Târgu Mureș, Turnu Severin — au transmis mesaje de salut și felicitări celor peste 200.000 de timișoreni — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte națio­nalități. Inmînînd gazdelor al­bume documentare, machete, nu­meroase alte daruri ce simboli­zează bogăția meleagurilor din care au fost aduse, oaspeții au urat tuturor succese tot mai mari în ac­tivitatea viitoare, pe coordonatele majore trasate de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Festivitatea a fost subliniată în numeroase rân­duri cu vii aplauze. De la sediul Comitetului muni­cipal de partid — unde s-a desfă­șurat întîlnirea — oaspeții au fost conduși înspre cele patru săli care găzduiesc expozițiile comemo­rative. Primul popas : „Muzeul Banatului“, prestigios lăcaș cultură și artă al patriei, unde de a avut loc vernisajul expoziției „Ti­mișoara de-a lungul veacurilor“. La sosire oaspeții au fost salutați de tovarășul Gheorghe Tache, se­cretar al Comitetului municipal Ti­mișoara al P.C.R. de conf. univ. dr. Traian Bunescu, președintele Comitetului județean Timiș pentru cultură și artă, și Marius Moga, di­rectorul „Muzeului Banatului“. Alături de numeroși timișoreni, oaspeții s-au oprit îndelung în dreptul neprețuitelor comori adu­nate aici cu grijă de-a lungul a­­lailor, au admirat lucrările de ar­tă, celelalte piese adăpostite de muzeu. Mult apreciate au fost cer­cetările arheologice care, prin ma­terialele scoase la lumină, au per­mis reorganizarea expoziției mu­zeale într-o inedită formă de pre­zentare. In spiritualitatea artistică a ca­pitalei bănățene, artele plastice își revendică cu îndreptățire partea lor de contribuție. zilelor noastre pictori. In Timișoara graficieni, sculptori, scenografi din generații diferite, au marcat o treaptă evo­lutivă a creației, ducînd mai­­ de­parte , faptele artistice ale școlii timișorene. Făcînd dovada aces­tor calități, retrospectiva „Arta plastică timișoreană“, organizată, d­*­ asemenea, la ..Muzeul Bănatu- B. MIREL NICOLAE PIRVU (Continuare în pag. a IlI-a) Locul unde se va ridica obeliscul „Timișoara 700“ Aspect din timpul vizitei la expoziția „Timișoara in anii socialismului“ In pag. a­ll­ a: Prinosul prețuirii locuitorilor Omagiul mîiniior harnice Tinerețe arhitecturală UN SINCER „BRAVO“ pentru ansamblul folcloric „Timișul“ «In 13 august am consemnat într-o știre plecarea în Elveția a Ansamblului folcloric „Timi­șul“ al Casei de cultură a mu­nicipiului Timișoara, care a fost invitat să participe la festivi­tățile Genevei. întors în țară, l-am invitat în redacție pe tov, lector univ. CEZAR APREOTE­­SEI, conducătorul ansamblului, cu rugămintea de-a împărtăși cititorilor noștri impresii des­pre succesul repurtat de cei 40 de artiști amatori timișoreni dincolo de granițele țării. — Este plăcut să vorbești în­­tr-un asemenea context despre o formație care a cucerit, prin frumusețea dansurilor și cânte­celor românești, sufletul miilor de spectatori genevezi și fran­cezi. Primul spectacol din ca­drul „Fêtes de Geneve“ („Festi­vitățile Genevei“) l-am susținut intr-un decor splendid, pe o sce­nă în aer liber, special amena­jată pe malul lacului Leman, iar al doilea la patinoarul Ver­­nets. Tot aici am fost invitați să participăm, alături de alte formații prezente la această mă­reață sărbătoare, la două defi­lări de care alegorice. Evoluția artiștilor noștri a­­ fost amplu comentată în presa de speciali­tate. — V-aș ruga ca despre acest lucru să vă referiți la sfîrșitul discuției, folosindu-vă de artico­lele pe care le-ați adus cu dv. — A urmat apoi plecarea în Franța, unde am­ fost de ase­meni invitați să participăm la cîteva din tradiționalele sărbă­tori de toamnă ale poporului francez. Domnul J.M. Clément, președintele asociației „Amica­le folklorique internationale“, ne-a invitat să luăm parte la a­­niversarea a 1.300 de ani de la înființarea orașului Saint Dié, un puternic centru muncitoresc. In ziua reprezentației, gânduri­le noastre s-au îndreptat către orașul drag Timișoara Care, peste o lună urma să sărbăto­rească 700 de ani de existență documentară, la serbările căru­ia vom participa și noi. In a­ceastă localitate, cu oameni pri­etenoși și sufletul cald, am pre­zentat trei spectacole. Alte trei la Thory, Trois, Epis, Ban de La­veline. Alături de alte formații, sosi­te din 13 țări, am luat parte la festivalul folcloric, internațional organizat la Hanguenau cu oca­zia „Sărbătorii Hameiului“, ca­re a avut loc. De aici ne-am îndreptat­ cu autocarul spre vestul Franței. In orașul Colmar și localitatea balneară Bains Le Bains s-a vorbit multe zile des­pre „spectacolul extraordinar“, așa cum l-au numit ei, susținut de români. Spre sfîrșitul turne­ului ne-am oprit la Tîrgul de la „Le Mans“, unde am prezen­tat trei spectacole. Succesul a fost de asemeni răsunător. Pos­tul local de­­ televiziune a con­sacrat o emisiune specială an­samblului nostru. In drum spre țară am petrecut cîteva ore la Versailles, oraș cu rezonanță de­osebită pentru istoria poporului nostru. La Paris, în acest uimi­tor labirint de frumusețe, am vizitat muzeul Louvre, Turnul Eiffel, Catedrala Notre-Dame. Toate ne-au lăsat o plăcută a­­mintire. Dorul de patrie ne apăsa tot mai mult In dimineața zilei de 18 septembrie la intrarea în ța­ră am trăit momentul emoți­onal al întoarcerii ; pe peronul gării din Curtici ne așteptau cu flori tovarășul conf. dr­­­ Traian Bunescu, președintele titlui județean pentru Comite­cultură și artă, precum și alți activiști culturali ai Comitetului jude­țean și municipal de cultură și artă. Pentru că ne apropiem de­ sfîrșitul discuției să inserăm cîteva din aprecierile făcute în presă. Iată de pildă ziarul „La Suisse“, care apare la Geneva, pe care îl reproducem și noi cu titlul „Explozia bucuriei de via­ță sau triumful românesc“. Discuție consemnată de : IOSIF CRAȘOVAN (Continuare în pag. a lll-a) > unrmir mnnu nummită imm mmmmmt/tmm­mtmrmk wnmnumnHtm AUREOLE Mircea Șerbanescu Salu­tîn d­in, versuri exaltate primul spectacol al trupei Pascali la Timișoara (în 28 iulie 1868), tînărul poet bănățean Iulian Gro­­zescu considera că însuși „bătrî­­nul" oraș întinerise. Va fi fost cu adevărat o manifestare de en­tuziasm, care depășea marginile generației tinere, cu deosebire re­ceptivă la asemenea evenimente. George Călinescu consemnează în cartea „Viața lui Eminescu“ tur­neul la Timișoara al artiștilor ro­mâni în felul acesta : „Cînd, la a treia reprezentație, Pascali apăru pe scenă în costumul lui Mihai (Viteazul), cîteva minute n-a pu­tut începe din pricina uralelor frenetice ale publicului". In această ambianță de însu­flețire a bătut la Timișoara inima tînărului Mihai Eminescu, pe a­­tunci un necunoscut sufleur într-o trupă teatrală. El ieșea pe semne fremătînd de emoție din clădirea situată la colțul dintre străzile Ungureanu și Gh. Lazăr de azi, sub cerul nopților de vară, res­­pirînd tăcerile adinei ale orașului medieval. Picioarele sale tinere au călcat aceleași caldarîmuri pe ca­re le va fi bătut și prietenul său de mai tîrziu Ion Slavici, în a­­nul cînd a fost elev la Liceul piarist, aflat tot pe strada Un­gureanu, în clădirea unde func­ționează azi Liceul de arte plas­tice. Aceeași clădire sobră, cu­ as­­pect monahal, sever, a adăpostit între cele două războaie Conser­vatorul, care l-a avut în frunte pe compozitorul Sabin Drăgoi, în­tr-o epocă în care acesta și-a rea­lizat opera „Năpasta“, prestigios montată de Opera Română din Cluj. Nu numai strada Ungureanu es­te încununată de­ o asemenea au­reolă luminos arcuită peste vre­me, ci și alte străzi timișorene, ca de exemplu, strada Alba Iulia. Îngusta stradă îngrămădește o multitudine de fapte de lumină, dincolo de existența, în clădirea enormă ce o mărginește pe o par­te, a unor săli de spectacole. Sce­na timișoreană a atras de-a lun­gul timpului mulți artiști de renu­me ; aici am putut asculta vioa­ra măiastră a lui George Enescu, verva oratorică a lui Ionel Teo­­doreanu, versurile lui Ady Endre și — mai tîrziu — ale lui Minu­­lescu și Zaharia Stancu, i-am pu­tut vedea pe marii actori ai tea­trului românesc dinainte de­ al doilea război. In prima perioadă după Unire, la parterul clădirii, în aripa din­spre Alba Iulia­­ era o cafenea, frecventată mai cu seamă de in­telectuali. O prezintă binecunos­cută în acea vreme aci era Camil Petrescu, a cărui trecere prin Ti­mișoara se păstrează în amintirea vie a intelectualității timișorene din acea generație, precum și prin publicațiile pe care le-a inițiat și le-a­u condus : „Țara“ și „Limba română". Mai tîrziu, cafeneaua își restringe activitatea și lichidează chiar; partea din față a localului este amenajată ca librărie. Libră­(Continuare în pag. a lll-a) L

Next