Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)

1969-09-12 / nr. 7675

apoi Hosti Anul XXVi, nr. 7.675 _____­ Vineri, 12 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani VIZITA PREȘEDINTELUI AUSTRIEI, FRANZ JONAS, ÎN ȚARA NOASTRĂ La invitația președintelui Con­siliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră, în întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Mănescu­, vicepreședinte al Manca Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mi­­hai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­terne, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofi­țeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, co­respondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor di­plomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic a­­creditați la București. Pe clădirea aeroportului Bă­neasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a ae­roportului se aflau portretele pre­ședintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președinte­lui federal, Franz Jonas, precum și urările: ,,Bun venit Excelenței sale, președintelui federal al Re­publicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre po­poarele român și austriac". La ora 11, avionul oficial, es­cortat de la intrarea în spațiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre arma­te, aterizează pe aeroportul Bă­neasa. La coborîrea din avion, preșe­dintele federal, Franz Jonas, es­te salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu.­­ înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul fe­deral al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordi­nar și plenipotențiar, șeful pro­tocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în Mi­nisterul federal al Afacerilor Ex­terne, colonel Raimund Truxa, a­­ghiotant al președintelui federal, dr. Josef Randion, consilier de ca­binet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei președinției. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă o­­norul, în timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ' GUVÎNTAREA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adre­sez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a în­tregului popor român. Cetățenii capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atit prin apropierea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comu­nă de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmea­ză o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vi­zitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preo­cupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale­ de conlu­crare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Sun­tem­ încredințați că vizita dumneavoastră va con­tribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româ­no-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale­­planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și secu­rității preocupă profund popoarele lumii, conside­răm că este o îndatorire fundamentală pentru toa­te statele de a contribui la îmbunătățirea clima­tului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — întemeiate pe res­pectarea independenței și suveranității naționale, pe­ deplina egalitate în drepturi și avantaj reci­proc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem con­vingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opi­nii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor con­tinentului, nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul României ! (Aplauze îndelun­gate). CUVINTAREA PREȘEDINTELUI FRANZ JONAS Domnule președinte, Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întimpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă Însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația, de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoare­ce aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în con­tinuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deo­sebirile dintre sistemele­ lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîn­­cirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în ace­lași timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Aus­tria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind con­vins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relațiilor de prie­tenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contri­buția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac dumneavoas­tră și poporului român. (Aplauze îndelungate). IN PAG. A IV-A Toasturile rostite la dineu de către președintele NICOLAE CEAUȘESCU și președintele FRANZ JONAS Dineu oferit în onoarea președintelui Austriei Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit, joi sea­ra, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea preșe­dintelui federal al Republicii Aus­tria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, E­­mil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum și Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreșe­dinți ai Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, membri ai Consiliu­lui de Stat și ai guvernului, condu­cători de instituții centrale, gene­rali. Au luat parte persoanele oficiale austriece care însoțesc pe președin­tele federal în vizita sa în noastră , dr. Kurt Waldheim, țara dr. Eduard Tschop, dr. Karl Trescher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Josef Randion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a des­fășurat într-o atmosferă caldă, cor­dială, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și preșe­dintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. Azi primul spectacol al Teatrului Mic din Moscova Astăzi, ora 20, în sala Teatrului și Operei de stat din Timișoara va avea loc primul spectacol mentat de către Teatrul Mic pre­din Moscova cu piesa „Unchiul tău, Mișa“ de G. D. Molivani, cu Ordinul Lenin, cel mai decorat teatru rus, Teatrul Academic vechi de stat, supranumit Teatrul Mic, și-a început în acest an cea de-a 146-a stagiune. Datorită faptului că A. N. Ostrovski și-a închinat aces­tei instituții peste 30 de ani de activitate, Teatrului Mic i se spu­ne și „Casa lui Ostrovski“. In pre­zent acest teatru se numără printre cele mai mari scene din Uniunea Sovietică. Piesa ce va fi jucată astă-seară, „Unchiul tău, Mișa“, are ca inter­pret principal pe Victor Hobrea­­kov, artist al poporului al R.S.F.S.R. Ea dezbate idei de o deosebită ac­tualitate, privind îndeosebi rela­țiile dintre generații. Regia aparține lui V.B. Monahov, maestru emerit al artei iar scenografia lui V. Kloț. ★ Ieri la amiază, conducerea Tea­trului Mic din Moscova a fost pri­mită de către președintele Comite­tului județean pentru cultură și ar­tă, conf. univ. dr. Traian Bunescu. Din partea oaspeților au fost de față A. V. Solodovnikov, directorul teatrului, A. A. Kolovatov, director adjunct, M. I. Jarov, artist al po­porului al U.R.S.S. și L. V. Var­­pahovski, artist al poporului și maestru emerit al artei al R.S.S. Gruzine. Au asistat, de asemenea, membri ai conducerii comitetului, care s-au întreținut cu oaspeții despre problemele artei teatrale, despre experiența Teatrului Mic. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. în ziarul de azi: Dreptul de control acordat organiza­țiilor de partid din unitățile sanitare - ÎNVESTITURA CARE OBLIGA Comisiile per­manente - proiecte și fapte Pe post de ... încurcă ziare (foileton) W AVANPREMIERA ȘCOLARĂ Creșterea rețelei de invăță­­mînt din județul nostru este ilustrată și de cele 74 săli de clasă date in folosință pină la această dată. Amintim astfel, clădirile noi ale școlilor din Ra­­covița, Topolovățul Mare, Utvin, Sacoșul Mare, Lenauheim, Plopi și Calea Șagului, cele patru săli de clasă de la­ Sinandrei, două de la Clopodia, două de la Di­­niaș etc. O contribuție de seamă la terminarea in termen a lu­crărilor și-au adus profesorii Ion Moroșan (Topolovățul Ma­re), Mihai Periam (Liceul de muzică), Hary Radnay (Plopi), Pantelimon Nichita (Liceul de construcții din Timișoara) care au mobilizat colectivele didacti­ce să ajute la ridicarea noilor localuri. NOI GARNITURI DE MOBILA Recent, lucrătorii de la între­prinderea de Industrie locală „Banatul“ au pus la dispoziția consumatorilor noi produse , ca- D­e o zi la alta mera combinată „Lotus", came­rele combinate „Milba 1“ „Milba 2“, și o cameră combi­și­nată pentru copii „Adriana“. La expoziția organizată la ma­gazinul nr. 33 din Timișoara mai pot fi văzute și alte produse noi ale acestei întreprinderi ca : o extensibilă combinată și scaunul balansor, iar in perspectivă se află confecționarea dulăpiorului pentru pantofi. TRENUL S-A OPRIT LA TIMP Aflat în cursă spre Jebel, tre­nul 1.197 a evitat, datorită aten­­ției mecanicului și fochistului un­ eventual accident. Văzînd în față, în apropierea liniei de ca­le ferată a autobasculantă, cei doi ceferiști au oprit brusc. Ma­șina ajunsese aici în urma de­fectării roții din față și șoferul n-a mai putut depăși linia fe­rată. Situația s-ar fi agravat mult în cazul cînd trenul de călători ar fi lovit autobascu­lanta. Evitarea unui asemenea accident se datorește mecanicu­lui Lazăr Drăgoicescu și fochis­tului Ioan Vodă. PE OGOARE: FIECARE ZI, FOLOSITĂ DIN PLIN LA RECOL­TĂRI ȘI PREGĂTIREA PRODUCȚIEI VIITOARE O dată cu sosirea zilelor de septembrie, lucrătorii din agri­cultură sunt solicitați să efec­tueze unele munci pentru soarta producției hotărâtoare actuale și viitoare. Paralel cu strângerea recoltei de la culturile în vegeta­ție, se impune și pregătirea în bune condiții a producției anului viitor. agricole Conducerile unităților a­­socialiste trebuie să asi­gure executarea in paralel a mai multor lucrări, fapt ce este posi­bil numai printr-o foarte bună organizare a muncii, pe decade și zile. In acest scop, ele și-au în­tocmit, in mod amănunțit, pla­nuri tehnico-operative, eșalonind lucrările, asigurind executarea fiecăreia in perioada optimă. De­sigur, întocmirea acestor planuri nu constituie dealt începutul, pen­tru reușita acțiunii­i trebuind ini­țiate măsuri concrete de transpu­nere in viață a celor preconizate. Astfel eforturile izolate nu-și vor găsi eficacitatea, iar producția poate să­­ sufere, ca urmare a ne­­coordonării întregii activități din unitate. Pot fi date numeroase exemple, unde se urmărește permanent realizarea graficelor prevăzute, a acțiunilor stabilite in planurile tehnico-operative. Astfel, la co­operativa agricolă din Beciche­­recu Mic, Ștefan Neagoe, pre­ședintele unității, și specialiștii fi­nalizează periodic stadiul lucrări­lor, comparîndu-le cu cele stabi­lite în grafice. In felul acesta putut fi corelată mai bine activi­a­tatea cooperatorilor cu cea a me­canizatorilor de la secția I.M.A. O dată cu recoltarea ritmică legumelor și a plantelor alimen­a­tare, conform graficelor cu unitățile contractante, stabilite coope­ratorii de aici au terminat aduna­tul cinepei pentru fuior, iar acum participă la scoaterea sfeclei de zahăr. Toate suprafețele unde au fost insămînțate păioase și alte culturi sînt deja arate.­ De aseme­nea, în cooperativă au fost însă­­mînțate suprafețele prevăzute pen­tru culturi succesive de legume, s-a trecut la introducerea în pă­­mînt a boabelor de secară desti­nate pentru masă verde. Nu au fost neglijate nici lucrările de pregătirea producției de griu orz, strîngerea furajelor și activi­si­tăților din sectorul zootehnic. Nu toate conducerile de unități se preocupă însă în aceeași mă­sură de organizarea muncii, de mobilizarea tuturor forțelor la lu­crările de recoltare și pregătirea producției anului viitor. Tărăgă­narea acestora poate fi explicată și de faptul că până zilele trecute cooperative agricole ca cele din Dudeștii Vechi II, Cherestur, Che­­glevici, Valcani, Găvojdia și Be­­regsăul Mare nu au livrat încă nici o tonă de sfeclă de zahăr. Sîntem aproape de jumătatea lunii septembrie cînd muncile agricole încep să se aglomereze. Iată de ce se cere din partea spe­cialiștilor și conducerilor de uni­tăți organizarea cu minuțiozitate a tuturor activităților. Cu stringență se ridică recoltatul cînepii pentru valorificarea corespunzătoare a producției, eliberarea imediată terenului, urgentarea lucrărilor de a scoaterea sfeclei de zahăr și transportul ei conform graficelor stabilite de către fabrica de zahăr. Din zi Ia zi cresc suprafețele de floarea-soarelui ajunse la matu­ritate. Până in prezent au recoltate prea puține hectare, fost In multe unități se așteaptă mași­nile de la I.M.A., în loc să se folosească forța manuală la recol­tare și să se treacă mai devreme la eliberarea din timp a suprafe­țelor destinate insămînțărilor de toamnă. Lanurile de porumb insămînțate cu hibrizi timpurii sînt bune de cules. In curind recoltatul se poate desfășura pe întreaga su­prafață cultivată cu această plan­tă. Bine s-au orientat conduce­rile acelor unități care au insă­­mințat porumb din hibrizi cu pe­rioadă de vegetație diferită, fapt ce le permite o mai bună eșalo­nare a lucrărilor de recoltare pregătire a terenului. Așa au pro­st­­edat cooperatorii din Recaș. In­­vățînd din greșelile anului trecut, cînd au semănat aproape în în­tregime numai hibridul 405 .— fapt ce a determinat întîrzieri la (Continuare în pag. a T1-a) La cooperativa agricolă „Mureșul“ din Cenad se recoltează porum­bul din hibrizi cu coacere timpuri­e. Foto : E. ROBICSEK W W WWW/WWA/WWV W W WWV W W WWW D­upă Timișoara, Lugojul este al doilea oraș din județul nostru, care se bucură de multe parcuri și zone verzi. Vizitîn­­du-le, observi că de la an la an, parcurile municipiului de pe Ti­miș sînt tot mai bine întreținute, cu alei pietruite și o mare va­rietate de flori, distribuite pe în­tinse forme geometrice. Intere­sant se prezintă și splaiurile Ti­mișului, întregite de flori și ve­getație, dotate cu bănci. Se vede că în fiecare an gospodarii ora­șului aduc ceva în plus spațiilor verzi lugojene, că concură și pe această cale la înfrumusețarea lui. Cîteva din parcurile și zonele verzi ornate cu mult gust artistic și bine întreținute, sunt, foarte „tinere". Unul dintre acestea­ este „Parcul poștei". Covorul multicolor al florilor și băncile vopsite cu gust, fîntîna artezia­nă din mijloc, care-și fărâmițea­ză stropii în mii de cristale stră­lucitoare, te îmbie la odihnă. Spre bucuria copiilor și a părin­ților, într-un colț al parcului se află și un loc de joacă pentru cei mici. Sunt plăcut îngrijite și îm­podobite și parcul de la gară și cele din fața Liceului­­ nr. 2 și din zona băii populare. Un număr mult mai mare de lugojeni se recreează în acest an și în par­cul din spatele clădirii fostului sfat popular raional sau în par­cul mare de lingă podul de be­ton. La păstrarea curățeniei con­tribuie înșiși vizitatorii. Sunt tot mai puțini acei care calcă iarba și florile, cei care aruncă la întîmplare hirtii pe jos ori de­teriorează băncile. Și de ce ar fa­ce-o cînd parcurile sînt doar un bun al tuturor!... La Lugoj s-a făcut mult în ul­tima vreme pentru gospodărirea și înfrumusețarea străzilor. Prin grija Consiliului popular munici­pal, arterele de penetrație în o­­raș dinspre Timișoara, Caransebeș, Reșița, Buziaș și Făget, au de­venit acum mult mai atrăgătoare, întrecerea aceasta pentru înfru­musețarea și gospodărirea străzilor și cartierelor a atras în acest an mii de lugojeni tineri și vîrstnici. Cei peste nouă milioane lei eco­nomisiți de la începutul anului prin participarea cetățenilor la diferite lucrări de înfrumusețare, constituie un aport însemnat al lor, dăruit orașului. Pe multe străzi ale municipiu­lui au plăcerea de a admira varie­tatea multicoloră a florilor din fața caselor cetățenilor. Pe strada Banatului, atrag atenția rondurile frumoase cu flori din fața blocu­rilor situate pe aceeași parte cu întreprinderea forestieră, strada Caraiman cu peluzele sale n-a a­­rătat nicicînd atît de frumos ca acum. Bine sînt îngrijite și stră­zile Păgetului, Semenicului, Titu­­lescu, Bucegi și multe altele. Dar de ce trebuie totuși să e­­xiste și note distonante ? Te o­­prești în fața unor case de pe stră­zile Mureșului, Horia, Tudor Vla­dim­irescu, ori în alte părți și te întrebi, oare cum pot locatarii a­­cestora să treacă zilnic pe lângă tufele de buruieni și iarbă fără a pune mina să-și înfrumusețeze lo­cul unde trăiesc ?! Aceeași între­bare și pentru conducerea Fabri­cii de calapoade, unde în preajma gardului, buruienile pe care nu le-a deranjat nimeni în acest an dau un aspect neplăcut străzii Si­­mion Bărnuțiu. Tot așa zac bălă­riile și în spatele serelor orașu­lui de pe strada Mureșului. Pe u­­nele străzi între care și 13 De­cembrie, cu greu zărești vreo floa­re sădită in fața caselor. La Lugoj ca și în alte părți, oa­menii își construiesc case noi, le renovează pe cele existente. E un lucru bun care oglindește creș­terea bunăstării. Ceea ce nu este bun însă, e faptul că pe unele străzi stau cu lunile grămezi de balast și alte materiale de con­strucție. Pe strada Ștefan cel Ma­re, cîteva camioane de balast des­cărcate lingă imobilul cu nr. 6 sînt răsturnate chiar pe trotuar, pe ri­gole împiedicînd circulația și scur­gerea apei. La fel, în fața unor imobile de pe str. 1 Mai, precum și în alte multe părți. Fiecare dintre noi apreciem fru­mosul, pentru că noi înșine ni-l creăm. Să facem așadar totul ca municipiul Lugoj să devină mai frumos, mai bine gospodărit. S. NOAR Frumosul ni-l creăm noi /WWW W W WWVWVV WWVVWVWWVAA/WWWWV WWV W W W WWVVVWWWVV*

Next