Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)
1969-09-12 / nr. 7675
apoi Hosti Anul XXVi, nr. 7.675 _____ Vineri, 12 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani VIZITA PREȘEDINTELUI AUSTRIEI, FRANZ JONAS, ÎN ȚARA NOASTRĂ La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră, în întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU, Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Mănescu, vicepreședinte al Manca Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui federal, Franz Jonas, precum și urările: ,,Bun venit Excelenței sale, președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac". La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spațiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, președintele federal, Franz Jonas, este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al președintelui federal, dr. Josef Randion, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei președinției. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul, în timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de (Continuare în pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ' GUVÎNTAREA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește sentimente de stimă și prietenie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atit prin apropierea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Suntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone aleplanetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și securității preocupă profund popoarele lumii, considerăm că este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — întemeiate pe respectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor sale. Avem convingerea că, în cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului, nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul României ! (Aplauze îndelungate). CUVINTAREA PREȘEDINTELUI FRANZ JONAS Domnule președinte, Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întimpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă Însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația, de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește tot mai mult să întrețină relații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. Intîlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încredințați că astfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). IN PAG. A IV-A Toasturile rostite la dineu de către președintele NICOLAE CEAUȘESCU și președintele FRANZ JONAS Dineu oferit în onoarea președintelui Austriei Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a oferit, joi seara, la Palatul Consiliului de Stat, un dineu oficial în onoarea președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas. Au participat Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Ion Iliescu, Dumitru Popa, precum și Mihai Marinescu și Ion Pățan, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, generali. Au luat parte persoanele oficiale austriece care însoțesc pe președintele federal în vizita sa în noastră , dr. Kurt Waldheim, țara dr. Eduard Tschop, dr. Karl Trescher, dr. Claus Winterstein, dr. Georg Schlumberger, colonel Raimund Truxa, dr. Josef Randion, dr. Kurt Skalnik. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, cordială, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, au rostit toasturi. Azi primul spectacol al Teatrului Mic din Moscova Astăzi, ora 20, în sala Teatrului și Operei de stat din Timișoara va avea loc primul spectacol mentat de către Teatrul Mic predin Moscova cu piesa „Unchiul tău, Mișa“ de G. D. Molivani, cu Ordinul Lenin, cel mai decorat teatru rus, Teatrul Academic vechi de stat, supranumit Teatrul Mic, și-a început în acest an cea de-a 146-a stagiune. Datorită faptului că A. N. Ostrovski și-a închinat acestei instituții peste 30 de ani de activitate, Teatrului Mic i se spune și „Casa lui Ostrovski“. In prezent acest teatru se numără printre cele mai mari scene din Uniunea Sovietică. Piesa ce va fi jucată astă-seară, „Unchiul tău, Mișa“, are ca interpret principal pe Victor Hobreakov, artist al poporului al R.S.F.S.R. Ea dezbate idei de o deosebită actualitate, privind îndeosebi relațiile dintre generații. Regia aparține lui V.B. Monahov, maestru emerit al artei iar scenografia lui V. Kloț. ★ Ieri la amiază, conducerea Teatrului Mic din Moscova a fost primită de către președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, conf. univ. dr. Traian Bunescu. Din partea oaspeților au fost de față A. V. Solodovnikov, directorul teatrului, A. A. Kolovatov, director adjunct, M. I. Jarov, artist al poporului al U.R.S.S. și L. V. Varpahovski, artist al poporului și maestru emerit al artei al R.S.S. Gruzine. Au asistat, de asemenea, membri ai conducerii comitetului, care s-au întreținut cu oaspeții despre problemele artei teatrale, despre experiența Teatrului Mic. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. în ziarul de azi: Dreptul de control acordat organizațiilor de partid din unitățile sanitare - ÎNVESTITURA CARE OBLIGA Comisiile permanente - proiecte și fapte Pe post de ... încurcă ziare (foileton) W AVANPREMIERA ȘCOLARĂ Creșterea rețelei de invățămînt din județul nostru este ilustrată și de cele 74 săli de clasă date in folosință pină la această dată. Amintim astfel, clădirile noi ale școlilor din Racovița, Topolovățul Mare, Utvin, Sacoșul Mare, Lenauheim, Plopi și Calea Șagului, cele patru săli de clasă de la Sinandrei, două de la Clopodia, două de la Diniaș etc. O contribuție de seamă la terminarea in termen a lucrărilor și-au adus profesorii Ion Moroșan (Topolovățul Mare), Mihai Periam (Liceul de muzică), Hary Radnay (Plopi), Pantelimon Nichita (Liceul de construcții din Timișoara) care au mobilizat colectivele didactice să ajute la ridicarea noilor localuri. NOI GARNITURI DE MOBILA Recent, lucrătorii de la întreprinderea de Industrie locală „Banatul“ au pus la dispoziția consumatorilor noi produse , ca- De o zi la alta mera combinată „Lotus", camerele combinate „Milba 1“ „Milba 2“, și o cameră combișinată pentru copii „Adriana“. La expoziția organizată la magazinul nr. 33 din Timișoara mai pot fi văzute și alte produse noi ale acestei întreprinderi ca : o extensibilă combinată și scaunul balansor, iar in perspectivă se află confecționarea dulăpiorului pentru pantofi. TRENUL S-A OPRIT LA TIMP Aflat în cursă spre Jebel, trenul 1.197 a evitat, datorită atenției mecanicului și fochistului un eventual accident. Văzînd în față, în apropierea liniei de cale ferată a autobasculantă, cei doi ceferiști au oprit brusc. Mașina ajunsese aici în urma defectării roții din față și șoferul n-a mai putut depăși linia ferată. Situația s-ar fi agravat mult în cazul cînd trenul de călători ar fi lovit autobasculanta. Evitarea unui asemenea accident se datorește mecanicului Lazăr Drăgoicescu și fochistului Ioan Vodă. PE OGOARE: FIECARE ZI, FOLOSITĂ DIN PLIN LA RECOLTĂRI ȘI PREGĂTIREA PRODUCȚIEI VIITOARE O dată cu sosirea zilelor de septembrie, lucrătorii din agricultură sunt solicitați să efectueze unele munci pentru soarta producției hotărâtoare actuale și viitoare. Paralel cu strângerea recoltei de la culturile în vegetație, se impune și pregătirea în bune condiții a producției anului viitor. agricole Conducerile unităților asocialiste trebuie să asigure executarea in paralel a mai multor lucrări, fapt ce este posibil numai printr-o foarte bună organizare a muncii, pe decade și zile. In acest scop, ele și-au întocmit, in mod amănunțit, planuri tehnico-operative, eșalonind lucrările, asigurind executarea fiecăreia in perioada optimă. Desigur, întocmirea acestor planuri nu constituie dealt începutul, pentru reușita acțiuniii trebuind inițiate măsuri concrete de transpunere in viață a celor preconizate. Astfel eforturile izolate nu-și vor găsi eficacitatea, iar producția poate să sufere, ca urmare a necoordonării întregii activități din unitate. Pot fi date numeroase exemple, unde se urmărește permanent realizarea graficelor prevăzute, a acțiunilor stabilite in planurile tehnico-operative. Astfel, la cooperativa agricolă din Becicherecu Mic, Ștefan Neagoe, președintele unității, și specialiștii finalizează periodic stadiul lucrărilor, comparîndu-le cu cele stabilite în grafice. In felul acesta putut fi corelată mai bine activiatatea cooperatorilor cu cea a mecanizatorilor de la secția I.M.A. O dată cu recoltarea ritmică legumelor și a plantelor alimenatare, conform graficelor cu unitățile contractante, stabilite cooperatorii de aici au terminat adunatul cinepei pentru fuior, iar acum participă la scoaterea sfeclei de zahăr. Toate suprafețele unde au fost insămînțate păioase și alte culturi sînt deja arate. De asemenea, în cooperativă au fost însămînțate suprafețele prevăzute pentru culturi succesive de legume, s-a trecut la introducerea în pămînt a boabelor de secară destinate pentru masă verde. Nu au fost neglijate nici lucrările de pregătirea producției de griu orz, strîngerea furajelor și activisităților din sectorul zootehnic. Nu toate conducerile de unități se preocupă însă în aceeași măsură de organizarea muncii, de mobilizarea tuturor forțelor la lucrările de recoltare și pregătirea producției anului viitor. Tărăgănarea acestora poate fi explicată și de faptul că până zilele trecute cooperative agricole ca cele din Dudeștii Vechi II, Cherestur, Cheglevici, Valcani, Găvojdia și Beregsăul Mare nu au livrat încă nici o tonă de sfeclă de zahăr. Sîntem aproape de jumătatea lunii septembrie cînd muncile agricole încep să se aglomereze. Iată de ce se cere din partea specialiștilor și conducerilor de unități organizarea cu minuțiozitate a tuturor activităților. Cu stringență se ridică recoltatul cînepii pentru valorificarea corespunzătoare a producției, eliberarea imediată terenului, urgentarea lucrărilor de a scoaterea sfeclei de zahăr și transportul ei conform graficelor stabilite de către fabrica de zahăr. Din zi Ia zi cresc suprafețele de floarea-soarelui ajunse la maturitate. Până in prezent au recoltate prea puține hectare, fost In multe unități se așteaptă mașinile de la I.M.A., în loc să se folosească forța manuală la recoltare și să se treacă mai devreme la eliberarea din timp a suprafețelor destinate insămînțărilor de toamnă. Lanurile de porumb insămînțate cu hibrizi timpurii sînt bune de cules. In curind recoltatul se poate desfășura pe întreaga suprafață cultivată cu această plantă. Bine s-au orientat conducerile acelor unități care au insămințat porumb din hibrizi cu perioadă de vegetație diferită, fapt ce le permite o mai bună eșalonare a lucrărilor de recoltare pregătire a terenului. Așa au prostedat cooperatorii din Recaș. Invățînd din greșelile anului trecut, cînd au semănat aproape în întregime numai hibridul 405 .— fapt ce a determinat întîrzieri la (Continuare în pag. a T1-a) La cooperativa agricolă „Mureșul“ din Cenad se recoltează porumbul din hibrizi cu coacere timpurie. Foto : E. ROBICSEK W W WWW/WWA/WWV W W WWV W W WWW După Timișoara, Lugojul este al doilea oraș din județul nostru, care se bucură de multe parcuri și zone verzi. Vizitîndu-le, observi că de la an la an, parcurile municipiului de pe Timiș sînt tot mai bine întreținute, cu alei pietruite și o mare varietate de flori, distribuite pe întinse forme geometrice. Interesant se prezintă și splaiurile Timișului, întregite de flori și vegetație, dotate cu bănci. Se vede că în fiecare an gospodarii orașului aduc ceva în plus spațiilor verzi lugojene, că concură și pe această cale la înfrumusețarea lui. Cîteva din parcurile și zonele verzi ornate cu mult gust artistic și bine întreținute, sunt, foarte „tinere". Unul dintre acestea este „Parcul poștei". Covorul multicolor al florilor și băncile vopsite cu gust, fîntîna arteziană din mijloc, care-și fărâmițează stropii în mii de cristale strălucitoare, te îmbie la odihnă. Spre bucuria copiilor și a părinților, într-un colț al parcului se află și un loc de joacă pentru cei mici. Sunt plăcut îngrijite și împodobite și parcul de la gară și cele din fața Liceului nr. 2 și din zona băii populare. Un număr mult mai mare de lugojeni se recreează în acest an și în parcul din spatele clădirii fostului sfat popular raional sau în parcul mare de lingă podul de beton. La păstrarea curățeniei contribuie înșiși vizitatorii. Sunt tot mai puțini acei care calcă iarba și florile, cei care aruncă la întîmplare hirtii pe jos ori deteriorează băncile. Și de ce ar face-o cînd parcurile sînt doar un bun al tuturor!... La Lugoj s-a făcut mult în ultima vreme pentru gospodărirea și înfrumusețarea străzilor. Prin grija Consiliului popular municipal, arterele de penetrație în oraș dinspre Timișoara, Caransebeș, Reșița, Buziaș și Făget, au devenit acum mult mai atrăgătoare, întrecerea aceasta pentru înfrumusețarea și gospodărirea străzilor și cartierelor a atras în acest an mii de lugojeni tineri și vîrstnici. Cei peste nouă milioane lei economisiți de la începutul anului prin participarea cetățenilor la diferite lucrări de înfrumusețare, constituie un aport însemnat al lor, dăruit orașului. Pe multe străzi ale municipiului au plăcerea de a admira varietatea multicoloră a florilor din fața caselor cetățenilor. Pe strada Banatului, atrag atenția rondurile frumoase cu flori din fața blocurilor situate pe aceeași parte cu întreprinderea forestieră, strada Caraiman cu peluzele sale n-a arătat nicicînd atît de frumos ca acum. Bine sînt îngrijite și străzile Păgetului, Semenicului, Titulescu, Bucegi și multe altele. Dar de ce trebuie totuși să existe și note distonante ? Te oprești în fața unor case de pe străzile Mureșului, Horia, Tudor Vladimirescu, ori în alte părți și te întrebi, oare cum pot locatarii acestora să treacă zilnic pe lângă tufele de buruieni și iarbă fără a pune mina să-și înfrumusețeze locul unde trăiesc ?! Aceeași întrebare și pentru conducerea Fabricii de calapoade, unde în preajma gardului, buruienile pe care nu le-a deranjat nimeni în acest an dau un aspect neplăcut străzii Simion Bărnuțiu. Tot așa zac bălăriile și în spatele serelor orașului de pe strada Mureșului. Pe unele străzi între care și 13 Decembrie, cu greu zărești vreo floare sădită in fața caselor. La Lugoj ca și în alte părți, oamenii își construiesc case noi, le renovează pe cele existente. E un lucru bun care oglindește creșterea bunăstării. Ceea ce nu este bun însă, e faptul că pe unele străzi stau cu lunile grămezi de balast și alte materiale de construcție. Pe strada Ștefan cel Mare, cîteva camioane de balast descărcate lingă imobilul cu nr. 6 sînt răsturnate chiar pe trotuar, pe rigole împiedicînd circulația și scurgerea apei. La fel, în fața unor imobile de pe str. 1 Mai, precum și în alte multe părți. Fiecare dintre noi apreciem frumosul, pentru că noi înșine ni-l creăm. Să facem așadar totul ca municipiul Lugoj să devină mai frumos, mai bine gospodărit. S. NOAR Frumosul ni-l creăm noi /WWW W W WWVWVV WWVVWVWWVAA/WWWWV WWV W W W WWVVVWWWVV*