Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)

1969-10-19 / nr. 7707

k PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.707 * Duminică, 19 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani Sarcină de mare răspundere a cooperativelor agricole. ÎNDEPLINIREA exemplară a OBLIGAȚIILOR CONTRACTUALE Anii care au trecut de la coope­rativizarea agriculturii, rezultatele obținute In acest răstimp confirmă pe deplin justețea drumului pe ca­re partidul l-a deschis în fața țără­nimii și reflectă întrutotul preocu­parea sa permanentă pentru con­­solidarea și progresul agriculturii, pentru integrarea ei organică in ansamblul dezvoltării armonioase a economiei românești. Este cunoscut sprijinul multilateral pe care sta­tul nostru socialist îl acordă țără­nimii, punîndu-i la dispoziție trac­toare și mașini agricole, îngrășă­minte chimice, semințe selecționate, credite pe termen lung și Îndruma­re tehnică calificată. Cooperativele agricole din jude­țul nostru s-au bucurat din plin de acest sprijin. Pe ogoarele lor, lu­crează în prezent 3.339 de tractoare, față de 2.768 în anul 1966, peste 2.000 semănători, peste 2.000 com­bine și numeroase alte mașini mo­derne, iar cantitățile de îngrășă­minte chimice repartizate în anul 1969 însumează 49.574 tone, adică cu peste 30.000 tone mai mult de­cât în anul 1966. La toate acestea, care au reclamat cheltuirea unor importante fonduri de la bugetul statului, trebuie adăugată preocu­parea pentru extinderea irigațiilor și a lucrărilor de îmbunătățiri fun­ciare, precum și pentru ajutorarea unităților cu cadre calificate de specialiști, al căror număr a ajuns în județ la peste 430. Folosindu-se de acest sprijin, munca harnică a cooperatorilor din cea mai mare parte a unităților a dus la creșterea producțiilor agrico­le, la întărirea economico-organi­­zatorică a cooperativelor agricole, la sporirea veniturilor realizate. Și, în acest an, deși condițiile climati­ce n-au fost dintre cele mai favora­bile, recolta de grîu de 2.046 kg obținută la hectar în medie pe ju­deț depășește prevederile planului­ de producție și realizările anilor precedenți. Producții superioare ce­lor planificate se apreciază a se obține și la alte culturi, cum ar fi la floarea-soarelui, sfecla de zahăr, fructe, struguri etc. Sporirea producțiilor agricole și consolidarea economică a unităților au determinat și creșterea bunăstă­rii membrilor cooperatori. Venituri­le totale ale acestora din activita­tea desfășurată în cooperativă au sporit în anul 1968 cu peste 49 mi­lioane lei față de anul 1967, iar pen­tru acest an, se prelimină, de ase­menea, rezultate bune. Iată de ce trebuie să se înțeleagă că interesele cooperativei și ale cooperatorilor nu pot fi separate de interesele generale ale societății, că realizarea marilor obiective stabili­te de Congresul al X-lea al parti­dului face necesară o mai promptă participare a țărănimii, pe măsura posibilităților create, la progresul de ansamblu al țării. Această con­tribuție poate fi mai substanțială, pe calea sporirii continue a produc­ției vegetale și animale, a onorării exemplare a obligațiilor asumate prin contractele, încheiate cu statul, pentru livrarea produselor agricole. Stricta respectare a contractelor trebuie considerată — în afara obli­gativității juridice, ce trebuie ono­rată necondiționat — o înaltă înda­torire cetățenească, morală a tutu­ror cooperatorilor. Dovedind înțelegere față de ne­cesitatea participării tot mai largi la formarea fondului centralizat al statului, multe cooperative agricole, cum sînt cele din Comloșu Mare­­, Gottlob, Periam, Ohaba Forgaci, Jimbolia, Gătaia și-au depășit an­gajamentele luate, livrînd statului peste prevederile contractului can­tități cuprinse între 100 și 300 tone de grîu. Pe județ, sarcinile privind participarea la fondul central al statului au fost depășite cu 6.000 de tone. Alte cooperative, între care se numără cele din Orțișoara, Că­­lacea, Urseni, Honorici și-au depă­șit obligațiile de livrare la floarea­­soarelui , cele din Lenauheim, Bi­­led, Tomnatic, Iecea Mare la sfecla ing. DUMITRU OLTEANU instructor principal la Uniunea ju­dețeană a C.A.P. (Continuare în pag. a III-a) Recoltatul porumbului e în plină desfășurare. Paralel însă, o deosebi­tă importanță prezintă transportul și buna depozitare a producției. La baza de recepție din Jebel, folosindu-se mijloace mecanice de descăr­care în pătule se economisește timp prețios la această operație. Foto : E. ROBICSEK DELECTARE CU CAPODOPERE DE MEDIOCRIEAEE? Sistem și puncte de vedere în orientarea repertoriului cinematografic Sergiu Levin Problema repertoriului cinemato­grafic, preocupă în ultima vreme din ce în ce mai mult, nu numai presa de specialitate, ci și largi cercuri ale o­­piniei publice. Fenomenul are un substrat, care, de la început, trebuie să spunem, ni se pare că rezidă într-o exagerată unilateralizare a aspectului profilului de casa de către D.R.D.C.F. Desigur, fenomenul nu este doar lo­cal, recentele luări de poziții în ,,Scînteia“, „Contemporanul“ și la Televiziune, confirmînd existența u­­nei mentalități, pe care o considerăm deformată, de comercialism strict în­țeles la factorii de răspundere ai re­țelei de difuzare a filmului. In coloanele acestui ziar am mai avut prilejul, de curînd, să constatăm aspecte ale carenței preocupărilor e­­ducative ale D.R.D.C.F.-ului Timișoa­ra și aceasta cu ocazia difuzărilor u­­nei singure pelicule de calitate sub­mediocră, dar cu efect social educa­tiv, deosebit de negativ. Dacă reve­nim astăzi asupra acestui subiect, o facem pentru că în urma unei ana­­lize am căpătat convingerea că aici nu se manifestă doar unele erori de a­­preciere, ci este vorba de un „sistem" de programare, care este de natură să reducă mult din marile potențialități ale muncii educative prin intermediul filmului. In cele ce urmează, prezentăm as­pectele cele mai semnificative ale a­­cestui „sistem“ : în orașul­­ Timișoa­ra, începînd din luna iulie și pînă în prezent, D.R.D.C.F. programează la cinematograful „Modern“, cea mai mare sală din oraș, următoarele fil­me : „Prințul Negru", „Dragoste la Las Vegas“, „Comisarul X și banda cei trei cîini verzi“, „Creola, ochii-ți ard ca flacăra", „Soarele vagabonzi­lor“, „Angelica­­ și sultanul", „Omul care valora miliarde", „Sherlock Hol­mes“, toate filme de o valoare artis­tică aproape de zero, în care scenele de durități fizice, alternează cu un melodramatism de cea mai crasă fac­tură. Aceste subproducții ale indus­triei de filme, create de regizori me­diocri cu o distribuție nesemnificati­vă, își suplinesc lipsa de valoare ar­tistică și absența totală de mesaj so­­cial-educativ prin utilizarea unor trucuri și recuzite, care trădează de la o poștă cinismul profitor al ne­gustorilor de peliculă. Acești bussines­­mani, pentru care filmul este o marfă ca și conservele, aplică în fabricarea acestei mărfi un rețetar de bucătărie primitivă: mult singe, ploaie de pumni, trînte și gloanțe, puțintică muzică de ieftină calitate, o lectiță de epidermă feminină dezgolită, mașini lungi, care sfîrșesc în prăpăstii, ș.a.m.d., toate acestea se iau și se amestecă bine, se sterilizează de orice urmă de inteligență, se ambalează în tehnicolor și pe ecran lat și se ser­vesc „amatorilor“ în chip de trufan­da exotică. Cu toate că, cu regularitate, critica de specialitate, educatorii și, în ul­timă instanță, opinia publică, își ma­nifestă dezaprobarea față de astfel de, să le zicem, filme, D.R.D.C.F. se pro­gramează cu insistență pe ecranul ce­lui mai m­are cinematograf din oraș. Dar, și aci începe, să-i zicem, faza a doua a sistemului: după ce aceste filme și-au făcut stagiul pernicios la „Modern", ele nu dispar din oraș, ci la intervale de două-trei săptămîni, se reprogramează la al doilea cinemato­graf de premieră al orașului, la „Ar­ta“, unde își reîncep, zgomotoasa și stupida lor existență. (Continuare in pag. a 11-a) L Constituirea Combinatului de industrie alimentară îmbunătățirea și perfecționarea organizării ramurii industriei ali­mentare din județul Timiș — ca urmare a aplicării măsurilor elabo­rate de Conferința Națională a parti­dului s-a concretizat, recent și prin înființarea la Timișoara a Combi­natului de industrie alimentară. A­­ceastă mare unitate economică gru­pează următoarele întreprinderi : „Industria cărnii“ Timiș, Antrepozi­tul frigorific, fabrica „Kandia“, Fa­brica de zahăr, întreprinderea „Vin­­alcool“, Fabrica de bere, „Industria laptelui“, fabrica „Fructus“, Fabri­ca de țigarete, „Moara tineretului“ din Timișoara și secția de biscuiți și paste făinoase Timișoara. In funcția de director general al Combinatului de industrie alimen­tară a fost numit ing. Ilie Luca. d w VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA BOMBAY 18. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu transmit : Ultima zi a vi­zitei oaspeților români in India a prilejuit o nouă și puternică mani­festare a sentimentelor de priete­nie care unesc cele două popoare, a dorinței lor de a se cunoaște mai bine, de a contribui la consolidarea unui climat internațional de pace și Înțelegere. Sîmbătă dimineața, Consiliului de Stat al președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Miniștri, Ion Gheorghe Mau­rer, și tovarășa Elena Maurer, în­soțiți de Corneliu Mănescu, minis­trul afacerilor externe, Cornel Bur­tică, ministrul comerțului exterior, și de alte persoane oficiale, au pă­răsit orașul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit ca în ziua sosi­rii, cu drapelele de stat ale celor două țări, oaspeții români au fost conduși de guvernatorul Samanath Lyar, cu soția, și de primul ministru al guvernului local, Pau­l Veerem­­dra. Erau, de asemenea, prezenți, pen­tru a-și lua rămas bun de la oas­peți, membri ai guvernului local și ai Consiliului Municipal al orașu­lui Bangalore, generali și ofițeri superiori ai forțelor armate indie­ne. Oaspeților le sunt oferite ghir­lande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României și Indiei. După ce a trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport, președintele Consiliului de Stat și-a luat un călduros rămas bun de la oficiali­tățile indiene. La capătul unui zbor de o oră și 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Orașul portuar­ Bombay, al doi­lea ca mărime din India (4.660.000 de locuitori) și printre cele mai mari din lume, este capitala statu­lui Maharashtra. Situat pe țărmul vestic al Indiei, Bombay-ul este astăzi, ca și in trecut, una din por­țile maritime principale ale țării. Prin Bombay ia drumul străinătă­ții cea mai mare parte a produ­selor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor importate de India din țările Europei și Africii. La coborîrea din avion, pre­ședintele Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu, cu soția, și pre­ședintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, sînt întîmpinați de guvernatorul stat­ului Maharashtra, P. V. Che­rien, cu soția, și de D. S. Desai, locțiitor al primului ministru al guvernului local. Ooaspeților ro­mâni le sînt prezentați apoi mem­brii guvernului statului Maha­rashtra și alte personalități ale vieții publice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de o­­noare și a intonării imnurilor de stat ale celor două țări, conducă­torii­ români se îndreaptă spre pa­latul guvernatorului, reședință pusă la dispoziția lor în timpul vizitei la Bombay. In cursul după-amiezii, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, precum și persoanele ofi­ciale care îi însoțesc au făcut o vi­zită la centrul de cercetări atomice de la Trombay, care poartă nu­mele renumitului savant atomist indian Bhaibha. Coloana mașinilor oficiale stră­bate principalele bulevarde ale Bombay-ului. Orașul pare un a­­devărat furnicar de oameni. Blo­curile înalte de 15—20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, agitația portului, aglomerația stră­zilor, accentuată de goana șiruri­lor neîntrerupte de automobile im­primă Bombay-ului o atmosferă caracteristică marilor metropole. Ritmului trepidant „clasic“ al a­­cestui oraș i se adaugă în prezent, vizibil, un ritm nou, salutar — ace­la al progresului. De-a lungul stră­zilor, pe măsură ce coloana mași­(Continuare în pag. a TV-a) Jubileu industrial Ieri, colectivul uzinei „Tehnome­­tal“ din Timișoara a sărbătorit 90 de ani de la înființarea unității. La festivitate au participat tovarășii ing. Trandafir Cocîrlă, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean de partid, Da­niel Sütő, director economic în Centrala industrială de mașini agri­cole a ministerului de resort, alți activiști de partid și de stat, condu­cători ai unor unități industriale și agricole cu care colaborează uzina sărbătorită, muncitori, tehnicieni și ingineri, precum și pensionari, foști salariați la „Tehnometal“. Savu Comioșan, directorul uzinei, precum și mai mulți salariați, cu vechime în întreprindere au vorbit despre ascensiunea uzinei, de la modestele hale de împletituri de sîrmă și articole de lăcătușerie, pî­nă la actuala uzină constructoare de mașini și utilaje agricole. Saltul acesta a fost posibil datorită spriji­nului dat de stat, prin acorda­rea de importante investiții pentru dezvoltarea întreprinderii, precum și hărniciei colectivului în sinul că­ruia fruntași în întrecere, ca: Ște­fan Jijic, Ecaterina Spătaru, Grigo­­re Szabó, Constantin Lehaci, Fri­­deric Pillesi, Eva Ardelean, Gheor­ghe Cristian și alții și-au adus o substanțială contribuție ln pro­ducție. Cu acest eveniment, colectivul uzinei a trimis o telegramă C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, personal, în care își ex­primă recunoștința față de condi­­țiile de lucru create de partid și de stat prin dezvoltarea uzinei în anii construcției socialiste, hotărî­­rea tuturor salariaților de a înde­plini exemplar sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului. Festivitatea s-a încheiat cu un frumos program artistic. HOTĂRÂRI ALE CURSILULUI DE MINIȘTRI privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare în alte ramuri ale economiei naționale Ramura energiei electrice și termice Pe baza rezultatelor obținute în­­tr-un număr de unități reprezenta­tive de sub îndrumarea și contro­lul Ministerului Energiei Electrice, Consiliul de Miniștri a aprobat printr-o hotărire generalizarea ex­perimentării noului sistem de sala­rizare și majorarea salariilor cu în­cepere de la 1 noiembrie a. e. în toate întreprinderile de producere, transport și distribuție a energiei electrice. Corespunzător acestei hotărîri salariile muncitorilor, inginerilor, economiștilor și funcționarilor din ramura energiei electrice și termi­ce urmează să fie majorate în me­die cu 8,8 la sută , împreună cu majorarea salariilor mici efectuate în anul 1967 se asigură pe ansam­blu o creștere medie de 8,9 la sută. De această creștere a salariilor vor beneficia un număr de peste 40.000 de salariați, ale căror venituri vor fi anual mai mari cu aproximativ 65 milioane lei față de cele reali­zate înainte de 1 august 1967. Prin elementele sale, noul sistem de salarizare, adaptat la specificul acestei ramuri, stimulează colecti­vele întreprinderilor în creșterea productivității muncii și asigurarea continuității, la un nivel corespunzător a alimentării calitativ cu e­­nergie electrică și termică a consu­matorilor. Astfel, colectivele cen­tralelor electrice sunt direct cointe­resate în respectarea graficului zil­nic de funcționare a agregatelor la parametrii stabiliți de dispecerul energetic național, în evitarea a­­variilor, nedepășirea cheltuielilor de producție planificate și a norme­lor de consum, acordarea integrală a salariului tarifar fiind condițio­nată de îndeplinirea acestor indi­catori. Veniturile salariaților din întreprinderile de transport și dis­tribuție a energiei electrice sînt la rîndul lor legate nemijlocit de rea­lizarea planului de vînzare a ener­giei și de încadrarea în volumul de cheltuieli stabilite. Prin prevederile sale, hotărirea Consiliului de Miniștri asigură muncitorilor, inginerilor, economiș­tilor și funcționarilor din ramura energiei electrice și termice, spo­ruri pentru vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, premii în cursul anului pentru realizări deosebite, gratificații la sfârșitul anului, în funcție de rezultatele obținute, de fiecare întreprindere. Introducerea noului sistem de sa­larizare și majorarea salariilor va mobiliza pe toți lucrătorii din a­­ceastă ramură la înfăptuirea pre­vederilor Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului privind dezvoltarea susținută a industriei energiei electrice, determinată de ritmul rapid al industrializării ță­rii, de modernizarea tuturor ramu­rilor economiei naționale, de creș­terea gradului de cultură și bună­stare a populației. Ea va reprezenta, în același timp, un puternic stimu­lent pentru realizarea unei funcțio­nări sigure a agregatelor, fără în­treruperi, în condițiile obținerii u­­nei productivități a muncii supe­rioare, situată la nivelul celei rea­lizate în instalațiile similare din țările avansate din punct de vedere industrial. Sectorul poștă și telecomunicații Tot cu începere de la 1 noiembrie a.c. Consiliul de Miniștri a aprobat generalizarea experimentării nou­lui sistem de salarizare și majora­rea salariilor în unitățile de poștă și telecomunicații. In conformitate cu prevederile hotărîrii, salariile personalului o­­perativ, muncitorilor, inginerilor, economiștilor și funcționarilor din această ramură urmează să fie una­(Continuare in pag. a 111-a) O serie de procese care au avut ca obiect judecarea unor cauze de delapidări de bunuri privind între­prinderile de construcții au atras atenția organelor penale asupra u­­nor deficiențe serioase existente în acest sector al economiei noastre, mai ales în ceea ce privește paza a­­vutului obștesc. Se pune întrebarea: cum de reușesc indivizii certați cu legile, străini de morala socialistă, să păgubească statul, avînd în ve­dere că există norme legale, de e­­vidență și pază în fiecare colectiv de muncă ? Aceeași justificată ne­dumerire ne-a revenit în minte răsfoind două dosare aflate spre judecare la Tribunalul județean Ti­miș și la Judecătoria Timișoara. In primul caz, inculpatul Mihai Boșcu, fost șef de depozit materia­le la Grupul de șantiere nr. 1 con­strucții, și alți 14 complici au reu­șit să sustragă în 8 luni de zile ma­teriale de construcție, echipament de lucru și protecție etc., în valoare de peste 85.000 lei. Constatările an­chetei penale și ale instanțelor de judecată scot în evidență că in­culpatul își crea plusuri, prin în­tocmirea de acte în care trecea cantități mai mari de materiale și elibera mai puține, pe care apoi, datorită controlului superficial sau chiar inexistent de la poartă, reu­șea cu ajutorul celorlalți Inculpați să le scoată din întreprindere și să le vîndă diferitelor persoane. „In­tr-o zi, arată principalul inculpat in fața instanței, m-am dus cu actele la portar și acesta n-a mai verifi­cat conținutul mașinii adică ma­terialele care erau încărcate , s-a uitat numai pe foaia de parcurs și mi-a dat drumul". Iată deci, cum cei de la poarta întreprinderii au deschis larg in­fractorilor poarta pe care ei intrau și ieșeau în voie, necontrolați de nimeni. Pentru ce erau plătiți cei care făceau de pază, dacă nu se os­teneau nici măcar să iasă din cabi­na călduroasă?! Dar să vedem cine era Mihai Boșcu. Fusese angajat la Consiliul popular al comunei Ghi­roda în funcția de contabil. Aici, nu după mult i s-a desfăcut con­tractul de muncă pentru că nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu. A trebuit ca, după plecarea lui, 6 an­gajați să lucreze timp de două săp­tămîni pentru a face ordine printre hîrtiile vînturate de el. Se mai ara­tă în materialele de la dosar că la temeiul desfacerii contractului de muncă a stat și faptul că acesta a pretins diferite sume de bani de la cetățenii care voiau să-și stabi­lească domiciliul pe raza comunei Ghiroda. La scurt timp, după ce a fost angajat ca șef de depozit ma­teriale la Grupul de șantiere nr. 1, haosul ce l-a lăsat în contabilitatea de la Ghiroda și-a făcut loc și In gestiunea sa. Au început apoi să apară diferite „lipsuri“ pentru care conducerea l-a sancționat cu „mus­trare“. Dacă inculpatul mai sus-amintit a găsit oameni cu care a „colaborat“, sau care n-au dat dovadă de vigi­lență, și-a aflat în schimb „nașul“, atunci cînd i-a oferit spre vînzare tîmplarului Gheorghe Chevereșan, din comuna Ghiroda, sîrmă și vop­sea din gestiunea sa. Acesta, sesi­­zînd organele de miliție s-a putut organiza prinderea în flagrant de­lict a infractorului. Organele de re­vizie și expertul­ contabil care au verificat gestiunea lui Mihai Roșcu semnalează însă și alte situații ce au făcut posibilă sustragerea. Așa, de pildă, se arăta că, inventarierea din 31 iulie 1968 și cea anuală s-a făcut scriptic, pe baza fișelor de magazie și nu faptic, pe teren (!!!) Cum, controlul preventiv era super­ficial, depozitarea materialelor nu se făcea potrivit dispozițiunilor le­gale și altele. Dacă Gheorghe Chevereșan a dat dovadă de înaltă conștiință cetățe­nească demascîndu-l pe infractor, nu același lucru se poate spune despre tractoristul Dumitru Vădu­vă, de la întreprinderea de repara­ții și gospodărie utilaje Timișoara. Atunci cînd Constantin Cîcu, lăcă­tuș la șantierul construcții Timi­șoara, aparținînd de I.S.C.M. Cra­iova, i-a propus să transporte cu tractorul unității unde era anga­jat, în timpul nopții, fără acte le­­­gale, din incinta fabricii I.R.P. Ti­mișoara, trei uși metalice în valoa­re de 5.520,25 lei, a fost de acord cu aceasta,­­deși împrejurările în care i-a solicitat să facă transportul și în care de fapt l-a efectuat, tre­buiau să-i dea de gîndit că să­­vîrșește o faptă ilegală. Incul­patul a sustras materialele nestingherit toata din care a con­fecționat ușile chiar de la uni­tatea unde a fost angajat. Ni­meni nu și-a pus întrebarea la lo­cul său de muncă ce caută el în unele zile după­ amiaza la întreprin­dere și pentru cine confecționează acele uși. Mari prejudicii aduc uni­tăților socialiste și conducătorii auto de teapa lui Dumitru Văduvă care se plimbă necontrolați cu au­tovehiculele proprietatea statului efectuînd transporturi nelegale, în­­casînd însemnate sume de bani. Și aceasta, pe lîngă salariile pe care le primesc, pontați și pentru timpul în care fac cursele ilegale ! Pentru ca acțiunea de prevenire a încălcărilor de lege să fie efl- GHEORGHE T. PAȘCALIU, procuror (Continuare in pag. a III-a) Furturile din construcții răsar pe terenul neglijenței Omul, familia, societatea

Next