Drapelul Roşu, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 7691-7717)
1969-10-19 / nr. 7707
k PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! apelul roșu ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 7.707 * Duminică, 19 octombrie 1969 4 pagini, 30 bani Sarcină de mare răspundere a cooperativelor agricole. ÎNDEPLINIREA exemplară a OBLIGAȚIILOR CONTRACTUALE Anii care au trecut de la cooperativizarea agriculturii, rezultatele obținute In acest răstimp confirmă pe deplin justețea drumului pe care partidul l-a deschis în fața țărănimii și reflectă întrutotul preocuparea sa permanentă pentru consolidarea și progresul agriculturii, pentru integrarea ei organică in ansamblul dezvoltării armonioase a economiei românești. Este cunoscut sprijinul multilateral pe care statul nostru socialist îl acordă țărănimii, punîndu-i la dispoziție tractoare și mașini agricole, îngrășăminte chimice, semințe selecționate, credite pe termen lung și Îndrumare tehnică calificată. Cooperativele agricole din județul nostru s-au bucurat din plin de acest sprijin. Pe ogoarele lor, lucrează în prezent 3.339 de tractoare, față de 2.768 în anul 1966, peste 2.000 semănători, peste 2.000 combine și numeroase alte mașini moderne, iar cantitățile de îngrășăminte chimice repartizate în anul 1969 însumează 49.574 tone, adică cu peste 30.000 tone mai mult decât în anul 1966. La toate acestea, care au reclamat cheltuirea unor importante fonduri de la bugetul statului, trebuie adăugată preocuparea pentru extinderea irigațiilor și a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, precum și pentru ajutorarea unităților cu cadre calificate de specialiști, al căror număr a ajuns în județ la peste 430. Folosindu-se de acest sprijin, munca harnică a cooperatorilor din cea mai mare parte a unităților a dus la creșterea producțiilor agricole, la întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole, la sporirea veniturilor realizate. Și, în acest an, deși condițiile climatice n-au fost dintre cele mai favorabile, recolta de grîu de 2.046 kg obținută la hectar în medie pe județ depășește prevederile planului de producție și realizările anilor precedenți. Producții superioare celor planificate se apreciază a se obține și la alte culturi, cum ar fi la floarea-soarelui, sfecla de zahăr, fructe, struguri etc. Sporirea producțiilor agricole și consolidarea economică a unităților au determinat și creșterea bunăstării membrilor cooperatori. Veniturile totale ale acestora din activitatea desfășurată în cooperativă au sporit în anul 1968 cu peste 49 milioane lei față de anul 1967, iar pentru acest an, se prelimină, de asemenea, rezultate bune. Iată de ce trebuie să se înțeleagă că interesele cooperativei și ale cooperatorilor nu pot fi separate de interesele generale ale societății, că realizarea marilor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului face necesară o mai promptă participare a țărănimii, pe măsura posibilităților create, la progresul de ansamblu al țării. Această contribuție poate fi mai substanțială, pe calea sporirii continue a producției vegetale și animale, a onorării exemplare a obligațiilor asumate prin contractele, încheiate cu statul, pentru livrarea produselor agricole. Stricta respectare a contractelor trebuie considerată — în afara obligativității juridice, ce trebuie onorată necondiționat — o înaltă îndatorire cetățenească, morală a tuturor cooperatorilor. Dovedind înțelegere față de necesitatea participării tot mai largi la formarea fondului centralizat al statului, multe cooperative agricole, cum sînt cele din Comloșu Mare, Gottlob, Periam, Ohaba Forgaci, Jimbolia, Gătaia și-au depășit angajamentele luate, livrînd statului peste prevederile contractului cantități cuprinse între 100 și 300 tone de grîu. Pe județ, sarcinile privind participarea la fondul central al statului au fost depășite cu 6.000 de tone. Alte cooperative, între care se numără cele din Orțișoara, Călacea, Urseni, Honorici și-au depășit obligațiile de livrare la floareasoarelui , cele din Lenauheim, Biled, Tomnatic, Iecea Mare la sfecla ing. DUMITRU OLTEANU instructor principal la Uniunea județeană a C.A.P. (Continuare în pag. a III-a) Recoltatul porumbului e în plină desfășurare. Paralel însă, o deosebită importanță prezintă transportul și buna depozitare a producției. La baza de recepție din Jebel, folosindu-se mijloace mecanice de descărcare în pătule se economisește timp prețios la această operație. Foto : E. ROBICSEK DELECTARE CU CAPODOPERE DE MEDIOCRIEAEE? Sistem și puncte de vedere în orientarea repertoriului cinematografic Sergiu Levin Problema repertoriului cinematografic, preocupă în ultima vreme din ce în ce mai mult, nu numai presa de specialitate, ci și largi cercuri ale opiniei publice. Fenomenul are un substrat, care, de la început, trebuie să spunem, ni se pare că rezidă într-o exagerată unilateralizare a aspectului profilului de casa de către D.R.D.C.F. Desigur, fenomenul nu este doar local, recentele luări de poziții în ,,Scînteia“, „Contemporanul“ și la Televiziune, confirmînd existența unei mentalități, pe care o considerăm deformată, de comercialism strict înțeles la factorii de răspundere ai rețelei de difuzare a filmului. In coloanele acestui ziar am mai avut prilejul, de curînd, să constatăm aspecte ale carenței preocupărilor educative ale D.R.D.C.F.-ului Timișoara și aceasta cu ocazia difuzărilor unei singure pelicule de calitate submediocră, dar cu efect social educativ, deosebit de negativ. Dacă revenim astăzi asupra acestui subiect, o facem pentru că în urma unei analize am căpătat convingerea că aici nu se manifestă doar unele erori de apreciere, ci este vorba de un „sistem" de programare, care este de natură să reducă mult din marile potențialități ale muncii educative prin intermediul filmului. In cele ce urmează, prezentăm aspectele cele mai semnificative ale acestui „sistem“ : în orașul Timișoara, începînd din luna iulie și pînă în prezent, D.R.D.C.F. programează la cinematograful „Modern“, cea mai mare sală din oraș, următoarele filme : „Prințul Negru", „Dragoste la Las Vegas“, „Comisarul X și banda cei trei cîini verzi“, „Creola, ochii-ți ard ca flacăra", „Soarele vagabonzilor“, „Angelica și sultanul", „Omul care valora miliarde", „Sherlock Holmes“, toate filme de o valoare artistică aproape de zero, în care scenele de durități fizice, alternează cu un melodramatism de cea mai crasă factură. Aceste subproducții ale industriei de filme, create de regizori mediocri cu o distribuție nesemnificativă, își suplinesc lipsa de valoare artistică și absența totală de mesaj social-educativ prin utilizarea unor trucuri și recuzite, care trădează de la o poștă cinismul profitor al negustorilor de peliculă. Acești bussinesmani, pentru care filmul este o marfă ca și conservele, aplică în fabricarea acestei mărfi un rețetar de bucătărie primitivă: mult singe, ploaie de pumni, trînte și gloanțe, puțintică muzică de ieftină calitate, o lectiță de epidermă feminină dezgolită, mașini lungi, care sfîrșesc în prăpăstii, ș.a.m.d., toate acestea se iau și se amestecă bine, se sterilizează de orice urmă de inteligență, se ambalează în tehnicolor și pe ecran lat și se servesc „amatorilor“ în chip de trufanda exotică. Cu toate că, cu regularitate, critica de specialitate, educatorii și, în ultimă instanță, opinia publică, își manifestă dezaprobarea față de astfel de, să le zicem, filme, D.R.D.C.F. se programează cu insistență pe ecranul celui mai mare cinematograf din oraș. Dar, și aci începe, să-i zicem, faza a doua a sistemului: după ce aceste filme și-au făcut stagiul pernicios la „Modern", ele nu dispar din oraș, ci la intervale de două-trei săptămîni, se reprogramează la al doilea cinematograf de premieră al orașului, la „Arta“, unde își reîncep, zgomotoasa și stupida lor existență. (Continuare in pag. a 11-a) L Constituirea Combinatului de industrie alimentară îmbunătățirea și perfecționarea organizării ramurii industriei alimentare din județul Timiș — ca urmare a aplicării măsurilor elaborate de Conferința Națională a partidului s-a concretizat, recent și prin înființarea la Timișoara a Combinatului de industrie alimentară. Această mare unitate economică grupează următoarele întreprinderi : „Industria cărnii“ Timiș, Antrepozitul frigorific, fabrica „Kandia“, Fabrica de zahăr, întreprinderea „Vinalcool“, Fabrica de bere, „Industria laptelui“, fabrica „Fructus“, Fabrica de țigarete, „Moara tineretului“ din Timișoara și secția de biscuiți și paste făinoase Timișoara. In funcția de director general al Combinatului de industrie alimentară a fost numit ing. Ilie Luca. d w VIZITA TOVARĂȘILOR NICOLAE CEAUȘESCU ȘI ION GHEORGHE MAURER IN INDIA BOMBAY 18. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu transmit : Ultima zi a vizitei oaspeților români in India a prilejuit o nouă și puternică manifestare a sentimentelor de prietenie care unesc cele două popoare, a dorinței lor de a se cunoaște mai bine, de a contribui la consolidarea unui climat internațional de pace și Înțelegere. Sîmbătă dimineața, Consiliului de Stat al președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și tovarășa Elena Ceaușescu, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și tovarășa Elena Maurer, însoțiți de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, și de alte persoane oficiale, au părăsit orașul Bangalore, plecînd spre Bombay. Pe aeroportul capitalei statului Mysore, împodobit ca în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două țări, oaspeții români au fost conduși de guvernatorul Samanath Lyar, cu soția, și de primul ministru al guvernului local, Paul Veeremdra. Erau, de asemenea, prezenți, pentru a-și lua rămas bun de la oaspeți, membri ai guvernului local și ai Consiliului Municipal al orașului Bangalore, generali și ofițeri superiori ai forțelor armate indiene. Oaspeților le sunt oferite ghirlande de flori. Au fost intonate imnurile de stat ale României și Indiei. După ce a trecut în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport, președintele Consiliului de Stat și-a luat un călduros rămas bun de la oficialitățile indiene. La capătul unui zbor de o oră și 40 de minute, avionul special cu care călătoresc conducătorii de stat români aterizează la Bombay. Orașul portuar Bombay, al doilea ca mărime din India (4.660.000 de locuitori) și printre cele mai mari din lume, este capitala statului Maharashtra. Situat pe țărmul vestic al Indiei, Bombay-ul este astăzi, ca și in trecut, una din porțile maritime principale ale țării. Prin Bombay ia drumul străinătății cea mai mare parte a produselor de export din jumătatea de vest a Indiei, el primind, totodată, majoritatea mărfurilor importate de India din țările Europei și Africii. La coborîrea din avion, președintele Consiliului de Stat Nicolae Ceaușescu, cu soția, și președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, cu soția, sînt întîmpinați de guvernatorul statului Maharashtra, P. V. Cherien, cu soția, și de D. S. Desai, locțiitor al primului ministru al guvernului local. Ooaspeților români le sînt prezentați apoi membrii guvernului statului Maharashtra și alte personalități ale vieții publice. După ceremonia trecerii în revistă a gărzii de onoare și a intonării imnurilor de stat ale celor două țări, conducătorii români se îndreaptă spre palatul guvernatorului, reședință pusă la dispoziția lor în timpul vizitei la Bombay. In cursul după-amiezii, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer, precum și persoanele oficiale care îi însoțesc au făcut o vizită la centrul de cercetări atomice de la Trombay, care poartă numele renumitului savant atomist indian Bhaibha. Coloana mașinilor oficiale străbate principalele bulevarde ale Bombay-ului. Orașul pare un adevărat furnicar de oameni. Blocurile înalte de 15—20 de etaje, multitudinea firmelor comerciale, agitația portului, aglomerația străzilor, accentuată de goana șirurilor neîntrerupte de automobile imprimă Bombay-ului o atmosferă caracteristică marilor metropole. Ritmului trepidant „clasic“ al acestui oraș i se adaugă în prezent, vizibil, un ritm nou, salutar — acela al progresului. De-a lungul străzilor, pe măsură ce coloana mași(Continuare în pag. a TV-a) Jubileu industrial Ieri, colectivul uzinei „Tehnometal“ din Timișoara a sărbătorit 90 de ani de la înființarea unității. La festivitate au participat tovarășii ing. Trandafir Cocîrlă, membru supleant al C.C. al P.C.R., secretar al Comitetului județean de partid, Daniel Sütő, director economic în Centrala industrială de mașini agricole a ministerului de resort, alți activiști de partid și de stat, conducători ai unor unități industriale și agricole cu care colaborează uzina sărbătorită, muncitori, tehnicieni și ingineri, precum și pensionari, foști salariați la „Tehnometal“. Savu Comioșan, directorul uzinei, precum și mai mulți salariați, cu vechime în întreprindere au vorbit despre ascensiunea uzinei, de la modestele hale de împletituri de sîrmă și articole de lăcătușerie, pînă la actuala uzină constructoare de mașini și utilaje agricole. Saltul acesta a fost posibil datorită sprijinului dat de stat, prin acordarea de importante investiții pentru dezvoltarea întreprinderii, precum și hărniciei colectivului în sinul căruia fruntași în întrecere, ca: Ștefan Jijic, Ecaterina Spătaru, Grigore Szabó, Constantin Lehaci, Frideric Pillesi, Eva Ardelean, Gheorghe Cristian și alții și-au adus o substanțială contribuție ln producție. Cu acest eveniment, colectivul uzinei a trimis o telegramă C.C. al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu, personal, în care își exprimă recunoștința față de condițiile de lucru create de partid și de stat prin dezvoltarea uzinei în anii construcției socialiste, hotărîrea tuturor salariaților de a îndeplini exemplar sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului. Festivitatea s-a încheiat cu un frumos program artistic. HOTĂRÂRI ALE CURSILULUI DE MINIȘTRI privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare în alte ramuri ale economiei naționale Ramura energiei electrice și termice Pe baza rezultatelor obținute într-un număr de unități reprezentative de sub îndrumarea și controlul Ministerului Energiei Electrice, Consiliul de Miniștri a aprobat printr-o hotărire generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor cu începere de la 1 noiembrie a. e. în toate întreprinderile de producere, transport și distribuție a energiei electrice. Corespunzător acestei hotărîri salariile muncitorilor, inginerilor, economiștilor și funcționarilor din ramura energiei electrice și termice urmează să fie majorate în medie cu 8,8 la sută , împreună cu majorarea salariilor mici efectuate în anul 1967 se asigură pe ansamblu o creștere medie de 8,9 la sută. De această creștere a salariilor vor beneficia un număr de peste 40.000 de salariați, ale căror venituri vor fi anual mai mari cu aproximativ 65 milioane lei față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Prin elementele sale, noul sistem de salarizare, adaptat la specificul acestei ramuri, stimulează colectivele întreprinderilor în creșterea productivității muncii și asigurarea continuității, la un nivel corespunzător a alimentării calitativ cu energie electrică și termică a consumatorilor. Astfel, colectivele centralelor electrice sunt direct cointeresate în respectarea graficului zilnic de funcționare a agregatelor la parametrii stabiliți de dispecerul energetic național, în evitarea avariilor, nedepășirea cheltuielilor de producție planificate și a normelor de consum, acordarea integrală a salariului tarifar fiind condiționată de îndeplinirea acestor indicatori. Veniturile salariaților din întreprinderile de transport și distribuție a energiei electrice sînt la rîndul lor legate nemijlocit de realizarea planului de vînzare a energiei și de încadrarea în volumul de cheltuieli stabilite. Prin prevederile sale, hotărirea Consiliului de Miniștri asigură muncitorilor, inginerilor, economiștilor și funcționarilor din ramura energiei electrice și termice, sporuri pentru vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, premii în cursul anului pentru realizări deosebite, gratificații la sfârșitul anului, în funcție de rezultatele obținute, de fiecare întreprindere. Introducerea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor va mobiliza pe toți lucrătorii din această ramură la înfăptuirea prevederilor Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului privind dezvoltarea susținută a industriei energiei electrice, determinată de ritmul rapid al industrializării țării, de modernizarea tuturor ramurilor economiei naționale, de creșterea gradului de cultură și bunăstare a populației. Ea va reprezenta, în același timp, un puternic stimulent pentru realizarea unei funcționări sigure a agregatelor, fără întreruperi, în condițiile obținerii unei productivități a muncii superioare, situată la nivelul celei realizate în instalațiile similare din țările avansate din punct de vedere industrial. Sectorul poștă și telecomunicații Tot cu începere de la 1 noiembrie a.c. Consiliul de Miniștri a aprobat generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în unitățile de poștă și telecomunicații. In conformitate cu prevederile hotărîrii, salariile personalului operativ, muncitorilor, inginerilor, economiștilor și funcționarilor din această ramură urmează să fie una(Continuare in pag. a 111-a) O serie de procese care au avut ca obiect judecarea unor cauze de delapidări de bunuri privind întreprinderile de construcții au atras atenția organelor penale asupra unor deficiențe serioase existente în acest sector al economiei noastre, mai ales în ceea ce privește paza avutului obștesc. Se pune întrebarea: cum de reușesc indivizii certați cu legile, străini de morala socialistă, să păgubească statul, avînd în vedere că există norme legale, de evidență și pază în fiecare colectiv de muncă ? Aceeași justificată nedumerire ne-a revenit în minte răsfoind două dosare aflate spre judecare la Tribunalul județean Timiș și la Judecătoria Timișoara. In primul caz, inculpatul Mihai Boșcu, fost șef de depozit materiale la Grupul de șantiere nr. 1 construcții, și alți 14 complici au reușit să sustragă în 8 luni de zile materiale de construcție, echipament de lucru și protecție etc., în valoare de peste 85.000 lei. Constatările anchetei penale și ale instanțelor de judecată scot în evidență că inculpatul își crea plusuri, prin întocmirea de acte în care trecea cantități mai mari de materiale și elibera mai puține, pe care apoi, datorită controlului superficial sau chiar inexistent de la poartă, reușea cu ajutorul celorlalți Inculpați să le scoată din întreprindere și să le vîndă diferitelor persoane. „Intr-o zi, arată principalul inculpat in fața instanței, m-am dus cu actele la portar și acesta n-a mai verificat conținutul mașinii adică materialele care erau încărcate , s-a uitat numai pe foaia de parcurs și mi-a dat drumul". Iată deci, cum cei de la poarta întreprinderii au deschis larg infractorilor poarta pe care ei intrau și ieșeau în voie, necontrolați de nimeni. Pentru ce erau plătiți cei care făceau de pază, dacă nu se osteneau nici măcar să iasă din cabina călduroasă?! Dar să vedem cine era Mihai Boșcu. Fusese angajat la Consiliul popular al comunei Ghiroda în funcția de contabil. Aici, nu după mult i s-a desfăcut contractul de muncă pentru că nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu. A trebuit ca, după plecarea lui, 6 angajați să lucreze timp de două săptămîni pentru a face ordine printre hîrtiile vînturate de el. Se mai arată în materialele de la dosar că la temeiul desfacerii contractului de muncă a stat și faptul că acesta a pretins diferite sume de bani de la cetățenii care voiau să-și stabilească domiciliul pe raza comunei Ghiroda. La scurt timp, după ce a fost angajat ca șef de depozit materiale la Grupul de șantiere nr. 1, haosul ce l-a lăsat în contabilitatea de la Ghiroda și-a făcut loc și In gestiunea sa. Au început apoi să apară diferite „lipsuri“ pentru care conducerea l-a sancționat cu „mustrare“. Dacă inculpatul mai sus-amintit a găsit oameni cu care a „colaborat“, sau care n-au dat dovadă de vigilență, și-a aflat în schimb „nașul“, atunci cînd i-a oferit spre vînzare tîmplarului Gheorghe Chevereșan, din comuna Ghiroda, sîrmă și vopsea din gestiunea sa. Acesta, sesizînd organele de miliție s-a putut organiza prinderea în flagrant delict a infractorului. Organele de revizie și expertul contabil care au verificat gestiunea lui Mihai Roșcu semnalează însă și alte situații ce au făcut posibilă sustragerea. Așa, de pildă, se arăta că, inventarierea din 31 iulie 1968 și cea anuală s-a făcut scriptic, pe baza fișelor de magazie și nu faptic, pe teren (!!!) Cum, controlul preventiv era superficial, depozitarea materialelor nu se făcea potrivit dispozițiunilor legale și altele. Dacă Gheorghe Chevereșan a dat dovadă de înaltă conștiință cetățenească demascîndu-l pe infractor, nu același lucru se poate spune despre tractoristul Dumitru Văduvă, de la întreprinderea de reparații și gospodărie utilaje Timișoara. Atunci cînd Constantin Cîcu, lăcătuș la șantierul construcții Timișoara, aparținînd de I.S.C.M. Craiova, i-a propus să transporte cu tractorul unității unde era angajat, în timpul nopții, fără acte legale, din incinta fabricii I.R.P. Timișoara, trei uși metalice în valoare de 5.520,25 lei, a fost de acord cu aceasta,deși împrejurările în care i-a solicitat să facă transportul și în care de fapt l-a efectuat, trebuiau să-i dea de gîndit că săvîrșește o faptă ilegală. Inculpatul a sustras materialele nestingherit toata din care a confecționat ușile chiar de la unitatea unde a fost angajat. Nimeni nu și-a pus întrebarea la locul său de muncă ce caută el în unele zile după amiaza la întreprindere și pentru cine confecționează acele uși. Mari prejudicii aduc unităților socialiste și conducătorii auto de teapa lui Dumitru Văduvă care se plimbă necontrolați cu autovehiculele proprietatea statului efectuînd transporturi nelegale, încasînd însemnate sume de bani. Și aceasta, pe lîngă salariile pe care le primesc, pontați și pentru timpul în care fac cursele ilegale ! Pentru ca acțiunea de prevenire a încălcărilor de lege să fie efl- GHEORGHE T. PAȘCALIU, procuror (Continuare in pag. a III-a) Furturile din construcții răsar pe terenul neglijenței Omul, familia, societatea