Drapelul Roşu, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 7744-7769)

1969-12-03 / nr. 7745

i . 2 • m - ECONOMISIREA METALULUI i . : .­'7" • .­­ » • depinde de modul avansat .. 1 ‘ . ' ■ ' «V­. . ' ’■ ' • A * in care se concepe utilizarea lui Prin reproiectare, utilaje cu greu­tate mică și performanțe mari Reducerea permanentă a chel­tuielilor materiale în ramura con­strucțiilor de mașini, concomitent cu realizarea unor produse supe­rioare din punct de vedere calita­tiv, realizate pe măsura creșterii necontenite a progresului tehnic, constituie — așa cum se sublinia­ză in documentele Congresului al X-lea al partidului — atît o sarci­nă permanentă a colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni, cit și a cadrelor de conducere din întreprinderi și institute de pro­iectare. Din relatările tovarășului ingi­ner principal V. ANTONOVICI, am reținut că și colectivul Uzine­lor mecanice Timișoara a fost an­trenat, în ultimul timp, în impor­tante acțiuni care au făcut posi­bilă realizarea unor mari econo­mii de metal. De exemplu, nor­mele de consum au fost reduse cu peste 3 la sută, ceea ce diminuea­ză consumul total de metal cu peste 1.000 tone. Pe lîngă această reducere inițială, muncitorii, ingi­nerii și tehnicienii de la U.M.T. s-au angajat să economisească încă 200 tone; după trei trimestre s-a înregistrat o economie de 157 tone economii de metal, prin îmbună­tățirea parametrilor, adoptarea de soluții noi de proiectare cu efect în reducerea consumului de metal sau folosirea unor oțeluri de cali­tăți superioare. De pildă, prin re­­proiectarea unor subansamble, la motoincărcătorul de 3 tone și prin folosirea oțelurilor de calitate su­perioară (17 M. 13) s-a redus greutatea produsului cu 10 la sută, obținîndu-se peste 50 tone econo­mii de metal. Incepînd cu anul 1968, Instalația de „afumare fierbere“ s-a fabricat folosind că­și­rămizi refractare la camerele de ardere, obținîndu-se o economie de 600 kg metal pe bucată, iar consumul de tablă de oțel inoxi­dabil și manoperă s-au redus cir. 20 la sută. Modernizarea unor ansamble la podurile electrice tipizate de 5 și 12 tone forță (mecanism de trans­lație, construcția metalică și in­stalație electrică), a permis o re­ducere a consumului de metal cu circa 0,8 tone pe bucată. De ase­menea, prin reproiectarea căru­cioarelor de sarcină și a construc­țiilor metalice la podurile rulante de 8 și 12,5 tone s-a ajuns la eco­nomisirea a circa 1,6 tone pe bu­cată. Aceste exemple sunt numai cîteva din rezultatele obținute de inginerii Tiberiu Popița, Șerban Tauber, Victor Ștefan, Toth Ște­fan, proiectanții Ion Jivi, Octa­­vian Crașovan și ceilalți tehni­cieni care, pe lîngă o serie de sarcini de serviciu, se ocupă cu pasiune și dăruire de proiectarea și reproiectarea atît a ansamble­­lor și subansamblelor date prin plan de către forul tutelar, cît și de acele produse aflate în produc­ția curentă a uzinei. Tovarășul ing. TEODOR CHIRA­­­ de la „Electrobanat", a arătat că, in acest an s-a introdus in fa­bricație tipul corpurilor de ilu­minat A.S. în locul corpurilor de iluminat fluorescent — C.M., mă­sură care va duce la economisirea a 100 tone metal. Noul produs este cu circa 50 la sută mai ușor decit vechiul, avînd aceiași parametri fotometrici cu ai celui înlocuit. Din spusele tovarășului ing. DUMITRU PLATON, de la uzina „Electromotor", am reținut că pro­cesul de fabricație al motoarelor electrice a fost modernizat prin u­­tilizarea benzilor de tablă silicioa­­să, laminate la rece în formă de rulouri, care are caracteristici su­perioare tablei silicioase laminate la cald. Acest fapt a­re calcularea unor noi determinat tipuri de motoare, avindu-se in vedere uti­lizarea rațională a materialelor ac­tive: au fost recalculate astfel 22 de tipodimensiuni de motoare. O­­perațiile de calcul s-au efectuat intr-un timp record, ca urmare a folosirii calculatorului electronic. Programul mașinii a fost întocmit de un grup de ingineri proiectanți din cadrul serviciului constructor­­șef. Pe această cale a fost posibi­lă scurtarea miezului magnetic și, deci, reducerea consumurilor spe­cifice de tablă silicioasă. Se pre­conizează ca, pînă la sfîrșitul a­­nului, să se realizeze o economie de 88,9 tone de metal, din care 76,4 tone tablă silicioasă ; valoarea materialului economisit se ridică la 1.024.000 lei. Experiența specialiștilor de la „El-Ba“ a dovedit însă că nu e suficient doar să elaborezi norme de consum, ci trebuie să existe și o preocupare continuă pentru ur­mărirea și analizarea realizării consumurilor. In cazul în speță, asemenea sarcină cade în seama biroului de consumuri specifice, care analizează situația atît față de normele de stat, cît și de cele departamentale, fără a neglija însă consumurile specifice pe pro­duse. Introducerea și extinderea unor tehnologii noi a stat și în atenția tehnicienilor de la „Electromotor“, care, de asemenea, au găsit în a­­ceasta o rezervă serioasă de redu­cere a consumului de metal. S-a trecut astfel la ștanțarea automa­tă a rolelor, care a permis utiliza­rea tablei silicioase sub formă de rulouri. In același timp a fost ex­tinsă metoda turnării sub presiune a unor repere din aluminiu, con­fecționate pînă nu de mult din fontă. Prin acest procedeu, s-au e­­conomisit anul trecut 124 tone fontă, iar prin extinderea turnării sub presiune și a altor repere se va înregistra anul acesta o econo­mie suplimentară de 72 tone me­tal. Totodată, au fost revizuite teh­nologiile actuale de fabricație și analizate adausurile de prelucrare, propunîndu-se reducerea altora la următoarele repere: axele de la motoarele ASI 80 și carcasele de dinam, realizîndu-se o economie de 105 tone metal în anul trecut, iar în 1969, prin măsuri suplimen­tare vor rezulta încă 21 tone metal. Pentru a face din grija pentru gospodărirea metalului o adevă­rată acțiune de masă, comitetele sindicatelor, la indicația organiza­țiilor de partid, au întreprins va­riate acțiuni de antrenare a sala­riaților la descoperirea și valori­ficarea rezervelor interne și de popularizare a rezultatelor bune. Comitetul sindicatului de la Uzi­nele mecanice, de exemplu, prin comisia inginerilor și tehnicienilor, a organizat expuneri pe teme care să vină în sprijinul acțiunii de e­­conomisire a metalului. La secția turnătorie a fost organizată o con­sfătuire pe tema reducerii consu­mului de metal, unde a fost prezen­tat un referat, care a scos in evi­dență rezultatele obținute, lipsu­rile și măsurile ce trebuie luate în viitor. Cu acest prilej s-a sub­liniat necesitatea introducerii pe scară mai largă a tehnologiilor noi de turnare și forjare, cum ar fi turnarea în cochile, în grup, în forme întărite cu bioxid de Car­bon, extinderea forjării în matrițe a mai multor repere etc. Tot la această secție au fost prezentate expuneri pe teme ca : metode mo­derne de recondiționare a pieselor turnate din fontă și aliaje nefe­roase; modernizarea procedeului de confecționare a formelor și miezurilor din amestecuri de sili­­cat de sodiu și altele. Expuneri a­­semănătoare au fost prezentate și în celelalte secții consumatoare de metal ale uzinei. In scopul obținerii unor rezul­tate cit mai bune, o atenție deo­sebită s-a acordat popularizării acțiunii de economisire a metalu­lui atît prin panouri, gazete de perete și alte mijloace existente în fiecare secție și loc de muncă, cît și prin stația de amplificare. Deosebit de eficace s-a dovedit practica folosită de comitetul sin­dicatului de a consulta masa largă de salariați cu prilejul adunărilor de grupă lunare și în adunările tri­mestriale ale salariaților; cu aces­te prilejuri, comuniștii, membrii de sindicat, uteciștii, marea majo­ritate a salariaților au arătat cau­zele care generează încă irosirea metalului, contribuind prin pro­punerile făcute la instaurarea u­­nui spirit de intransigență față de orice abatere de la disciplina teh­nologică. Astfel, un grup de tur­nători au introdus un nou proce­deu de turnare a cuzineților de la boghiurile pentru vagoanele tip „Cuba“, care nu prezintă adaos de prelucrare, reducându-se consu­mul de bronz cu peste 21 la sută. Merită să fie menționat și faptul că, la aceeași secție, în urma unui studiu întreprins de ing. Gavrilă Cristea, tehnicianul Petru Șandru, maistrul principal Ladislau Katzler, maistrul Ștefan Bîșcă și alți tehni­cieni s-a reorganizat fluxul tehno­logic de turnare, fiind axat pe specializarea echipelor de turnători pe specific de piese mici, mijlocii, mari etc. In urma acestui fapt gradul de calificare a muncitori­lor a crescut corespunzător cerin­țelor impuse de noul procedeu, obținîndu-se înlăturarea și reduce­rea rebutului cu 20 de tone la pie­sele turnate din fontă. Popularizare diversificată în sprijinul reducerii consumului de metal Masele plastice, ideal înlocuitor al metalului, dar insuficient folosite In acțiunea de economisire metalului specialiștii au căutat să a înlocuiască unele repere din me­tal cu altele din material plastic. La întreprinderile „Electrobanat“, „Electrometal“, „Tehnometal“ și altele se folosesc pe scară largă piese din masă plastică în locul celor din metal. La „El-Ba“, de exemplu, prin confecționarea ca­pacelor laterale de la produsul CDIF-CBC din materiale plasti­ce, un loc de tablă, rezultă o eco­nomie de 40 tone metal. O mențiune pozitivă trebuie fă­cută la adresa specialiștilor de la „Electromotor“, care au în vedere Introducerea maselor plastice în procesul de fabricație încă din fa­zele de proiectare sau reproiecta­re. Așa au procedat la reproiecta­rea mai multor repere pentru as­piratorul de praf, pînă la sfîrșitul anului, economising 8.400 kg metale între care și siluminiu. Fără a recurge la prea multe co­mentarii, din exemplele de mai sus, se poate vedea că masele plastice sunt un ideal înlocuitor al metalului, dar, din păcate, servi­ciile de concepție din întreprinde­rile noastre nu promovează folosi­rea lor la nivelul posibilităților și cerințelor economiei noastre in­dustriale. Tehnologiile moderne de fabricație sporesc eficiența economică Sursele de reducere a consumu­lui specific pot fi valorificate și prin­ utilizarea rațională a meta­lului în procesul de fabricație. Din acest punct de vedere, la U.M.T., concomitent cu acțiunile întreprinse pentru reproiectarea unor produse au fost perfecționate mai multe procedee tehnologice in scopul obținerii economiilor de metal. La piesele forjate și turna­te, prin schimbarea tehnologiilor de fabricație s-a influențat în mod favorabil reducerea consumurilor de metal. La produsul „macara turni de 40 tone“, bunăoară, prin extinderea planurilor de croire și modificarea tehnologiilor de for­jare liberă cu forjarea în matri­țe s-a ajuns la o reducere anuală de peste 60 tone metal. La aceeași uzină, prin extinderea turnării în cochile și turnarea în forme întă­rite prin bioxid­ de carbon, consu­mul specific de metal a fost redus cu 11 la sută la ridicătoarele de frînă electrohidraulice, cu 8 la su­tă la utilaje și accesorii pompie­ristice, și cu 9 la sută la utilajele pentru industria alimentară. Deo­sebit de importantă s-a dovedit a fi, la această uzină, organizarea debitării centralizate, care a per­mis ca o serie­ de capete și fîșii metalice (altădată erau considerate deșeuri), să fie folosite la execu­tarea multor repere. Pe această cale, numai în primele 10 luni din acest an, sectorul „debitare cen­tralizată“ a înregistrat peste 50 tone de metal economisit. Măsuri eficiente au fost luate și la „Electrobanat“. începutul l-a constituit elaborarea, de către teh­nologul Podunski Carol, în cola­borare cu tovarășii inginer Panai­­tescu Lucreția și Sălăjan Nicolae, a unor instrucțiuni precise cu pri­vire la clasificarea, manipularea, depozitarea și folosirea deșeurilor. Apoi a fost înființată o magazie de deșeuri și numit un tehnolog care să se ocupe de utilizarea lor in producție ; tehnologul primește bonurile de material, analizează posibilitățile utilizării lor în func­ție de stocurile de deșeuri și ho­tărăște asupra celor ce se folosesc, calculînd eficacitatea în kilograme și lei. Procedând așa, se va reali­za o economie de aproape 80 tone metal anual. Stabilirea consumului de metal odată cu omologarea seriei zero constituie o nouă cale de gospodă­rire judicioasă a metalului. De fapt nu este altceva decit punerea la punct, încă din faza inițială, a desenelor de croire și interopera­­ții. Adică, odată omologat, consu­mul specific nu mai poate fi mo­dificat decît cu aprobarea condu­cerii întreprinderii pe baza unei fișe de sesizare. Procedeul în sine asigură o stabilitate în această privință și garantează folosirea materialelor cu mai multă răspun­dere. Optimizarea debitării table­lor - rod al utilizam calculatorului electronic Urmărind valorificarea superioa­ră a rezervelor și resurselor inter­ne, măsurile aplicate priveau nu numai micșorarea consumurilor de metal In sine, ci și obținerea unor produse competitive, cu parametri tehnico-funcționali ridicați. „Nu ne mai putem rezuma doar la ad­ministrarea unei cure de slăbire la un produs sau altul — observa unul din participanții la discuții; căutările noastre în acțiunea de reproiectare se desfășoară pe co­ordonate multiple, îmbinînd sarci­na de reducere a consumului de metal cu aceea a fabricării de produse la nivelul tehnicii mon­diale". Rezultatele sunt satisfăcătoare și în ceea ce privește reducerea greu­tății specifice (kg/kW) a motoa­relor fabricate la uzina „Electro­motor“. Și iată de ce. In circa 30 de ani, s-a ajuns ca un motor să aibă acum­ jumătate din greutatea sa inițială. Evoluția aceasta se da­­torește folosirii intensive a mate­rialelor noi cu caracteristici supe­rioare, perfecționării continue metodelor de calcul și încercări de a laborator, perfecționării tehnolo­giilor de fabricație. Pe această coordonată se înscrie și evoluția greutății specifice a motoarelor e­­lectrifie fabricate la „Electromo­tor". Indicatorul de greutate spe­cifică, în cazul unor motoare a­­flate în fabricație la uzina timi­șoreană, este la nivelul produselor similare realizate de firme străine cu tradiție. „Electromotor“ fabrică, paralel cu motoarele din seriile unitare, și o diversitate de mo­toare pentru echipament, palane, monoșine etc.; la aceste produse se utilizează mai multe formate de tablă silicioasă. Chiar și la motoarele din seriile unitare, care reprezintă serii mici de fabricație, ștanțarea rolelor se face pe prese cu excentric, utili­­zînd tablă silicioasă în formă de foi de diferite dimensiuni. Intr-o asemenea situație, existînd un sortiment variat de dimensiuni de tablă, precum și o diversitate mare de produse, se impune o utilizare rațională a materiei prime. Sin­gurul procedeu economic indicat pentru economisirea tablei sili­cioase este croirea combinată. Și în acest caz însă, datorită deselor schimbări de sortiment de tablă survenite de la lună la lună, croi­rile combinate nu pot fi aplicate. Așa se explică faptul că, pentru rezolvarea acestei probleme, s-a introdus, incepînd din anul­ trecut, optimizarea planurilor de croire combinată a tablelor, utiHzînd cal­culatorul electronic. Rezolvarea sistemului stabilit se face pe bază de program, prin metoda denumită de literatura de specialitate „sim­plex“. In cazul uzinei „Electromo­tor“, pentru croirea combinată tablelor s-a folosit calculatorul e­­­­lectronic de la Direcția de siste­matizare, arhitectură și proiectare în construcții din Timișoara, laborare care s-a dovedit a fo­st deosebit de fructuoasă. De ce se risipește nu stingă ce s-a adunat cu dreapta? In unele întreprinderi economi­ile de metal ce se obțin prin repro­iectarea și modernizarea unor produse, aplicarea unor procedee tehnologice moderne etc., sunt în parte anihilate mai ales menținerii unor procente datorită ridicate de rebuturi, folosirii unor mate­riale supradimensionate. Deși se constată și la aceste capitole unele îmbunătățiri mai sunt destule lu­cruri de făcut în această privință. Comparativ cu primele 9 luni ale anului trecut, cînd rebuturile re­prezentau ,la uzina „Electromotor“ 0,61 la sută, în aceeași perioadă a anului curent s-a ajuns la 0,25 la sută. Reducerea rebuturilor a fost posibilă datorită îmbunătă­țirii disciplinei în privința respec­tării proceselor tehnologice, exi­genței la recepționarea materiale­lor și materiilor prime, sancționării acelor salariați care se fac vino­vați de rebutarea unor piese și îmbunătățirii sistemului de liză și evidență a rebuturilor­ , ana­Pierderi mari de metal sunt ge­nerate încă și de livrarea­ de către furnizori a tablelor și laminatelor cu dimensiuni necorespunzătoare. La Uzinele mecanice, de pildă, deși numărul derogărilor a scăzut simțitor față de anul trecut, s-a ac­centuat totuși și anul acesta, de­terminând un consum suplimentar de circa 80 tone. Derogările de materiale se datoresc faptului că se aprobă repartiții sub cantită­țile solicitate, din care cauză uzina este nevoită să recurgă la aprovi­zionări directe, cu ce găsește, fapt ce duce la un consum exagerat de material. Nu se primesc nici or­gane de asamblare la nivelul spe­cificațiilor, acestea fabricîndu-se în uzină la un cost de 10-12 ori mai mare. Asemenea cauze pot fi înlătu­rate. O dovedește experiența colec­tivului de la „Electrobanat“, unde comitetul de direcție, salariații din serviciul de aprovizionare au intervenit de repetate ori la forul tutelar pentru aprovizionarea cu dimensiuni fixe care îmbunătă­țește indicile de utilizare a table­lor la circa 82 la sută. Prin această măsură se prevede realizarea unei economii de 38 tone metal, bine­înțeles, dacă serviciul de aprovi­zionare se va preocupa în continua­re să asigure dimensiunile pro­puse. De asemenea, s-a recurs la înlocuirea sortimentelor deficitare cu altele Indigene avînd aceleași caracteristici de întrebuințare. Ce economii se vor înscrie in „cecul“ rezervat anului viitor? Avînd o experiență in munca de economisire a metalului comitetele de direcție ale uzinelor timișorene stabilesc de pe acum o serie de măsuri care duc la înlăturarea lipsurilor privind aprovizionarea cu materii prime și materiale ce­rute de procesele tehnologice de fabricație, reducerea rebuturilor și a defectelor, promovarea maselor plastice ca înlocuitori ai metalu­lui în ultimul an al cincinalului. Specialiștii de la U.M.T., care des­fășoară în prezent o acțiune de reactualizare a proiectelor pentru podurile rulante tipizate și acțio­nate electric, au în vedere și re­proiectarea mecanismelor de trans­lație în vederea reducerii consu­mului de metal și de manoperă. Se va continua, de asemenea, moder­nizarea podurilor rulante electrice care va avea ca efect reducerea greutății proprii cu circa 1.000 kg pe bucată. Totodată se va repro­­iecta autostivuitorul cu furci late­rale, iar în sectorul de prelucrare la cald și în special la turnătoria de fontă, sunt în curs de mecani­zare și modernizare unele operații ale procesului de turnare. Pentru anul 1970, salariații de la „Electrobanat“ și-au asumat sar­cina să economisească 290 tone metal. In vederea realizării acestui angajament a și întocmit un plan care cuprinde, pînă în prezent, 34 măsuri, între care : utilizarea lilelor de dimensiuni speciale la­diferite tipuri de corpuri de ilu­la­minat, care, după antecalculație, va avea ca efect economisirea a circa 278 tone metal, precum și înlocui­rea tablei de 2 mm cu tablă de 1,5 nm­ grosime la plasa suport de la anumite produse, înregistrîndu-se astfel o economie de 9 tone metal. Și serviciile de concepție de la „Electromotor“ sunt preocupate de pe acum de reducerea in conti­nuare a consumurilor specifice de metal și de ridicarea nivelului tehnic al produselor. In această di­recție se va reproiecta seria ac­­tuală de motoare, care se va solda cu însemnate economii de metal. ★ Din cele relatate mai sus reiese că s-au obținut pînă acum rezultate pozitive în majoritatea întreprin­derilor timișorene consumatoare de metal. Sînt totuși încă anumite „puncte slabe“, anumite minusuri, pentru lichidarea cărora nu se ac­ționează încă cu toată hotărîrea. Organizațiile de partid au datoria să antreneze specialiștii în dome­niul tehnic și economic, organiza­țiile sindicale și de tineret, să pună stavilă irosirii metalului prin modul avansat în care concep uti­lizarea lui. Din sfera lor de acti­vitate nu trebuie să lipsească grija pentru folosirea pe scară largă a sortimentelor de metal de calitate superioară. Este o necesitate care izvorăște din nevoia de a ține ne­contenit pasul cu progresul tehnic contemporan, din necesitatea sa­tisfacerii intereselor majore ale e­­conomiei noastre naționale, sarcină esențială subliniată în documen­tele Congresului al X-lea al P.C.R. Discuții consemnate de : CONSTANTIN PETRE PPAPCII» ROȘU-7.745 150 de ani de la nașterea scriitorului D. Bolintineanu Un reprezentant al generației pașoptiste La 150 de ani de la nașterea lui Dimitrie Bolintineanu, personalita­tea complexă a scriitorului ne apa­re definitorie pentru structura ar­tistului revoluționar , patriot con­secvent, democrat convins, luptător intransigent și neobosit, om corect, demn și generos, integrindu-se pe deplin în portretul schițat de el În­suși revoluționarilor ; „suflete mari, inimi iubitoare, cugetări curate (care) răsuflă abnegare, sacrifice pentru o idee mare“. întreaga viață a trăit cu intensi­tate evenimentele politice prin care s-au pus bazele României moderne. II găsim în rîndurile Frăției, Aso­ciației literare, Societății studenți­lor români, asistînd la desfășurarea revoluției franceze și luînd parte importantă la desfășurarea revolu­ției din Țara Românească, despre care scrie versuri înaripate sau pagini de proză memorabile. Con­duce gazeta Poporul suveran, cu orientare democrată și unionistă, în care apare atitudinea demnă a lui N. Bălcescu. Ia parte la acțiunile emigrației românești, redactează Albumul pelegrinilor români și compune scrisori de propagandă în care prezintă tablouri ale țărilor române, pledînd pentru Unire și pentru realizarea de reforme demo­cratice. Călătorește prin Palestina, Egipt, Macedonia, Asia Mică, des­­tăinuindu-se în versuri, sub chipul peregrinului Conrad. Revine în Țara Românească, prin Moldova, în 1858 și ia parte la lup­ta pentru realizarea Unirii, prin co­loanele publicației editate acum, Dîmbovița. Este alături de domni­torul Al. I. Cuza, ministru de ex­­t externe, ministru al instrucțiunii publice și cultelor, în care calita­te a extins învățămîntul rural și și-a pus semnătura pe ac­tul de înființare a Universității din București. După 1866 se retrage din viața politică continuînd să scrie lucrări social-politice, în care afir­mă idei valabile și astăzi și artico­le publicistice ce fac din Bolinti­neanu un ziarist temut. Concepția de viață progresistă își găsește corespondentul într-o artă literară înaintată, mărturisirile sa­le situindu-se alături de cele ale lui C. Bolliac, V. Alecsandri, A. Russo și M. Kogălniceanu. El avea in ve­dere necesitatea „de a se cînta e­­roii, faptele lor strălucitoare, dure­rile și aspirațiunile națiunii", avînd în atenție și „îmbunătățirea soartei omului“. Ideea dominantă a operei sale este patriotismul, iar mijloace­le literare de întruchipare aparțin romantismului. Trecerea de la elegia intimă cu care debutează (O fată tînără pe patul morții, salutată de I. Helia­­de Rădulescu și pomenită de M. Eminescu în Epigonii) la elegia patriotică și la balada istorică, poemul istoric, filozofic și la epo­pee, constituie un proces continuu. Cea mai originală parte a creației sale, ce a contribuit în cea mai mare măsură la popularitatea lui in cultura noastră, o constituie ba­ladele istorice prin care D. Bolin­tineanu situează istoria în mit, prevestind pe M. Eminescu, ambii incepînd istoria în „basmele co­pile“. Dintre ele cea mai cunoscu­tă și realizată artistic este Mihnea și baba, ce s-a impus în literatura noastră, prin atmosfera creată și prin blestemul bătrînei îndreptat împotriva tiranilor, unul din cele mai puternice din întreaga noas­tră literatură. Romantică este cul­tivarea naturii m­ Macedonele și mai ales a celei exotice din Flo­rile Bosforului. Elemente realiste puternice cuprinde poezia satirică, un pamflet versificat adeseori, o­­glindit în ciclurile publicate intra 1861—1870 : Nemesis, Eumenidele, Menadele, Plîngerile României, în care acuză trădarea și Corupția burgheziei și boierimii, pe politi­cienii vremii. N. Iorga considera partea cea mai serioasă a operei lui Bolinti­neanu memorialele sale de călă­torie. Ele consemnează un adevă­rat jurnal intim din perioada exi­lului, sunt importante pentru as­pectele documentare surprinse. Ta­blourile pline de mișcare, ce dove­desc simțul de observație al scri­itorului, anecdotele, portretele, stă­rile sufletești dezvăluite cu since­ritate, ale căror corespondențe poe­tice le cunoaștem (ca și la Gr. A­­lexandrescu) și mai ales chipul sub care ne apare călătorul îndrăgos­tit de țară și de natură contribuie la evoluția poeziei românești. O circulație mai largă au avut-o în epocă romanele sale Manoli și Elena, primul fiind cel dințâi roman terminat și publicat, com­pus de un scriitor român. Sunt scrieri romantice, ba­zate pe o intrigă erotică melodramatică, cu fragmente retorice, din numeroase care se reliefează un erou romantic. Exa­­gerînd tehnica romantică a anti­tezei, creînd personaje lipsite de autenticitate, dramele istorice in proză și in versuri au fost pe drept cuvînt criticate de M. Emi­nescu, căruia însă Bolintineanu i-a fost un demn înaintaș. Prin opera sa bogată, cuprin­­zînd peste cincizeci de titluri, prin varietatea speciilor abordate, din­tre care pe unele le introduce în cultura românească, iar pe altele se lărgește, prin versificația muzi­cală, expresia plastică sau aforis­tică, D. Bolintineanu a contribuit la deschiderea de noi literaturii române. Poet orizontum­ celebru în epoca sa, cunoscut și peste ho­tare, D. Bolintineanu a fost admi­rat de generația sa. El rămâne în conștiința posterității, integrat ge­nerației de revoluționari pe care a reprezentat-o pregnant. LUCIA JUCU-ATANASIU lector universitar Apelul nu a rămas fără răspuns Publicam recent, într-unul din numerele ziarului nostru, o notă, prin care apelam la cititori să ne dea concursul în legătură cu identificarea lui Aurel Vel­­ceanu, a cărui fiică lipsită de subsistență se află la Pitești. Le mulțumim tuturor celor — mulți la număr — care s-au grăbit să ne ofere informații referitoare la părintele evazio­nist. De altfel, a doua zi, ne-a vizitat la redacție chiar tatăl căutat, bucuros, după cum s-a exprimat, că a dat de urma fiicei sale Carmen. Ne-a pro­mis că îi va scrie, trimițindu-i cele ce i se cuvin. De altfel, a­­ceastă promisiune a fost făcută și în fața serviciului personal al întreprinderii în care lucrea­ză. Ne-o confirmă însuși tova­rășul Constantin Chiteală, șe­ful acestui serviciu. O vom a­­nunța pe Carmen, așteptând ca tatăl ei să treacă neîntirziat de la promisiuni la fapte. La fabrica„Modem",­­oi utilaje de ștanțat mecanic.

Next