Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-31 / nr. 7894

RAPELUL ROȘU—7.894 .© 30 VOINȚĂ UNANIMĂ. EFORTURI ÎNZECITE PENTRU RELUAREA CURSULUI NORMAL AL ACTIVITĂȚII La uzina Tehnometal: Conștiință și răspunderi la parametri înalți Aparul comitetului de partid, al comitetului de direcție, sindicatului și organizației U.T.C. de la uzina Tehnometal, afișat la loc vizibil, conține o înflăcărată chemare, mobilizează pe muncitori, tehnicieni și ingineri, pentru ca, prin producții suplimentare, să contribuie la diminuarea pagubelor provocate de calamitățile naturale care s-au abătut asupra țării, asupra muncii și realizărilor noastre socialiste. Cînd intră in întreprindere, sau cind ies din schimburi, oamenii citesc și recitesc cu luare aminte înflăcărată chemare. In lumina îndemnurilor pe care le găsesc în conținutul ei, ei își propun să muncească mai mult, mai bine, hotărîți să înlăture grabnic urmările dezastrului, să refacă tot ce s-a stricat. Această hotărire se exprimă prin muncă și încordare, prin realizări care depășesc substanțial pe cele obișnuite. — Prin specificul producției noastre, ne mărturisea tovarășul Nicolae Birișteică, inginerul șef al uzinei, putem veni în mod substanțial în sprijinul populației sinistrate, al unităților agricole în special, cu o seamă de produse incepînd cu plasa de firmă „rabitz“, necesară lucrărilor de construcții și terminînd cu o gamă variată de Instalații destinate agriculturii. In acest sens ne-am propus să suplimentăm angajamentul inițial la producția marfă cu 2 milioane lei ; aceasta înseamnă 100 tone plasă „rabuz“, peste plan, 524 de elemente, 216 transportoare cu noduri, 75.000 hrănitoare de păsări, față de 63.000, cu ne-am propus inițial și multe alte asemenea produse de care economia națională are nevoie. Menționez că aceste suplimentări se vor realiza în condițiile în care ne-am angajat să reducem, în continuare, consumul de metal cu cel puțin 50 de tone. Sunt angajamente mobilizatoare, pe măsura idealurilor umane de care suntem animați, a puternicului spirit de solidaritate cu populația greu lovită din o seamă de județe ale țării — Aceste zile de efort continuu— ne spune tovarășul Gheorgiu Băluța, secretarul comitetului de partid — sunt pentru noi toți, zile de deplină dăruire, de manifestare plenară a priceperii, abnegației și devotamentului. Cele două duminici din această lună care s-au transformat in zile normale de lucru, orele pe care aproape toți salariații uzinei le prestează peste program, darurile în bani și obiecte pe care le-am oferit, sunt dovezi ale înaltei responsabilități pentru destinele economiei naționale, dovezi ale frumuseții morale a oamenilor noștri. Ele vorbesc de la sine de încadrarea colectivului uzinei în bătălia eroică pentru învingerea momentelor grele prin care trece țara. Este o satisfacție pentru noi că la chemarea organizației de partid toți salariații au răspuns „prezent !" In secții și sectoare se lucrează mai mult ca oricînd. Oamenii se ajută și se mobilizează reciproc. Organizația de partid este mîndră de felul cum acționează comuniștii In astfel de momente hotăritoare, la locurile pe care le ocupă în producție, de exemplul lor insuflețitor, în afara faptului că membrii de partid sunt în primele rînduri, atit în timpul obișnuit de lucru, cât și după orele de program, mulți dintre ei s-au prezentat la comitetul de partid, la birourile organizațiilor de bază cerind să fie repartizați acolo unde e mai greu, unde producția cere eforturi în plus. N In torul muncii pentru înfăptuirea angajamentelor asumate tatii, dim și discutăm cu acești oameni minunați, a căror supremă preocupare este de a face totul pentru ca producția uzinei să se înscrie cu o contribuție cît mai mare la acoperirea deficitului provocat de inundații. Intrăm în vorbă, la secția I, cu maistrul Cornel Pașca, despre care aflasem fapte deosebite. Supraveghind atent munca oamenilor pe care îi conduce, și cu care s-a angajat să realizeze peste plan, în luna mai, un elevator — EL 280, interlocutorul ne spune : „dorim ca sentimentele noastre de prietenie, de solidaritate, să se materializăm în producții sporite. Iată de ce colectivul pe care-l conduc a hotărît să lucreze peste program, au o zi pe lună, ci două, chiar mai mult. Personal, în afara atribuțiilor pe care le am de a organiza și conduce producția, euam propus să efectuez două zile lunar direct în producție. Mersul activității economice, elanul sporit al oamenilor arată că elevatorul la care ne-am angajat va fi gata înainte de termen. — Ne dăm seama ce pagube au fost pricinuite unităților agricole, populației, economiei naționale, ne declară tovarășul Vasile Pavel, lăcătuș, membru în biroul organizației de bază de la atelierul mașini agricole. De aceea ne străduim ca produsele noastre să ajungă cit mai repede la acei care le așteaptă. Concret, ne-am propus ca, lucrînd peste program, să realizăm 4 capete pentru acționarea bateriilor B.G.Q.3. Așa cum se prezintă in momentul de față situația ne exprimăm convingerea că angajamentul asumat va fi nu numai îndeplinit ci și depășit. De aceeași dorință, de a-și ajuta semenii, sunt animați și lăcătușii Ion Cochințu, Nicolae Rumpel și alții ca ei care au muncit zile și nopți la rind, terminînd cu 6 zile mai devreme turnul de uscat cereale. Ei știu că astfel de instalații sunt deosebit de folositoare în aceste momente, cînd apele învolburate au pătruns nemilos în casele oamenilor, în întreprinderi industriale, la unități agricole, producînd pagube, distrugind bunuri materiale pentru care s-au investit muncă, inteligență, speranțe. Cu cît aceste produse vor ajunge mai repede la beneficiari, cu atît pagubele materiale vor putea fi diminuate. Lista celor ce gîndesc și acționează în acest fel poate fi completată cu multe alte nume de oameni. Alături de cei amintiți ar sta, de pildă, cu cinste onorînd colectivele din care fac parte, numele șefului de echipă Vasile Emanoil, ale țesătoarelor Maria Jivan și Florica Bărbiei, ale lăcătușilor Ion Schifr, Ion Bereni, Gheorghe Scherich și alții. Este semnificativ faptul că „Tehnometal“, ca de altfel un prila care întreprindere din județ, din țară, pilda comuniștilor este urmată cu însuflețire de toți ceilalți muncitori, tehnicieni și ingineri, de masa mare de tineri care fac cinste organizației U.T.C. care i-a crescut și educat in spiritul unor înalte idealuri umane. Cunoscîndu-le faptele, gindurile și sentimentele care-i animă în aceste momente de încordare, nu putem să nu ne exprimăm convingerea că cu astfel de oameni minunați greutățile, cît ar fi de mari, vor fi învinse. I. ULARU Inima șantierelor timișene (Urmare din pag. Tifectiv la recondiționarea și punerea în funcțiune a uzinei de apă. ...Ședința biroului organizației P.Crt. din centrala trustului se terminase de cîteva minute, înainte de a începe convorbirea perfectată anticipat, transcriu dintr-o filă abia completată în registrul de procese-verbale : „Situația materialelor cedate de T.C.T. județelor afectate de calamități : 50 tone bitum, 200 tone ciment, 10.000 mp împîslitură, 500 mp prefabricate de beton armat, 1.000 mp geam tras, 300 mc cărămizi, 15.000 țigle, 2 tone obiecte sanitare, 100 tone vată minerală, 6.000 tone balast" etc etc. Dumitru Hîrzoiu, de la serviciul aprovizionare al T.C.T., secretar al organizației de partid, îmi explică felul în care s-au analizat posibilitățile de ajutorare, îmi dictează stațiile de destinație ale materialelor cedate și spune : „Pînâ cînd nu s-o potoli complet furia apelor, pină cînd nu se vor recupera toate pierderile, e, fără îndoială, datoria noastră supremă să răspundem, fără întîrziere, chemării partidului, să dăm o dată mai mult dovadă că solidaritatea noastră este deplină“. Un alt interlocutor, membru în biroul organizației de bază — IOAN PRICOP, inginer șef cu producția : „Ieri a fost la noi inginerul șef al întreprinderii județene de construcții Alba. Azi dimineață a plecat Înapoi cu un autocamion în care, noi, din economiile realizate pe șantiere, am încărcat vane, robineți, materiale de izolații, fitinguri, conducte și cabluri. Urmează să le trimitem un buldozer pentru deznămolirea bazelor de producție și o instalație pentru glisarea unui castel de apă. întrajutorarea tovărășească se exprimă in forme dintre cele mai diverse: întreg personalul tehnici de la grupurile din Timișoara, Lugoj, Orșova și întreprinderea 7 cedează în folosul sinistraților salariul pe o lună, iar restul lucrătorilor salariul pe o zi. Joi, handbalistele clubului nostru și cele de la „Universitatea" Timișoara (campioane republicane) au susținut un meci județele în folosul sinistraților din calamitate. S-au făcut încasări de aproape 15.000 de lei, pe care le-am vărsat în contul C.E.C. 2.000. în ce ne privește, vom lucra — atît timp cit este nevoie — 10 și 12 ore pe zi. Numai producția suplimentară realizată in această lună are o valoare de 2.200.000 lei ! Prezumăm astfel ca realizările producției de construcții-montaj pe cinci luni să atingă 102 la sută. Adică 42 la sută din planul anual“. ...In această criză încleștare a energiei întregii economii timișene, în acest impresionant front de manifestare a responsabilității și maturității civice. Trustul de construcții s-a încadrat cu toate forțele sale Fiecare șantier — o unitate de luptă. De la fiecare punct de lucru — un mesaj de solidaritate.. La Uzinele mecanice din Timișoara, activitatea este în aceste zile mai febrilă ca oricindin imagine : asamblarea unui pod rulant pentru Combinatul chimic Târnăveni. Modernizări în ferme Lucrătorii întreprinderii agricole de stat din Jimbolia depun eforturi stăruitoare atit pentru evacuarea excesului de apă de pe terenurile joase ale fermelor, cit si pentru sporirea producției zootehnice. In acest scop, aici sunt folosite din plin motopompe și s-au săpat și diferite canale și rigole de scurgere. O parte din apa existentă in canalele de desecare va fi folosită la irigatul sfeclei furajere, a lucernei și porumbului. Pentru a contribui intr-o măsură și mai mare la buna aprovizionare a populației cu carne și lapte, in viitorul apropiat, efectivele de taurine de aici vor crește de la 1.200 la 3.S50 de capete, din care 1.900 vaci cu lapte. Se va construi un nou complex, cu o capacitate de 1.100 de vaci, o stație de uscat și granulat lucernă și alte obiective. • v Așa după cum se poate vedea și din fotografia de față, recoltatul furajelor și insilozarea lor se află în plină actualitate. IN FOTOGRAFIE: aspect de la desfășurarea acestei lucrări la cooperativa agricolă de producție din Londra. ■ [UNK] [UNK] [UNK]WWI—lill ill Județului nostru care deține o pondere deosebită în agricultura țării — îi revin sarcini mari privind creșterea și dezvoltarea animalelor. Prin producțiile de carne, lapte, lână și ouă care se obțin din acest sector trebuie să contribuim într-o măsură substanțială la buna aprovizionare a populației, la diminuarea pierderilor suferite de pe urma inundațiilor la zonele nordice și in alte părți ale țării. In buna furajare a animalelor un rol însemnat îl au pășunile și fînețele naturale Dar, cu toate că în județul nostru există o experiență pozitivă în ameliorarea rațională și folosirea a pășunilor, care este cazul pășunilor de la Topolovăț, Diniaș și Nerău, aceasta nu a fost preluată și extinsă în celelalte localități și unități din județ. În anii precedenți și fînețele naturale din județul nostru, în afara unor lucrări simple și sporadice de curățiri și fertilizări, aplicate pe suprafețe restrînse, nu au beneficiat de lucrări agrotehnice de bază, corespunzătoare potențialului productiv al acestora. Consiliile populare comunale și conducerile de unități nu au întocmit un plan de fertilizare care să cuprindă întreaga suprafață a pajiștelor pentru administrare de îngrășăminte chimice și organice, nu s-a aplicat peste tot fertilizarea prin tîrlire — metodă foarte economică și la indemîna tuturor crescătorilor. Consiliile populare comunale și conducerile unităților agricole din zonele Făget și Lugoj nu au reușit întotdeauna să antreneze masele de crescători, membrii cooperatori, țăranii din zona premontană la acțiuni de întreținere și ameliorare a pășunilor. 1». multe cazuri, ca la Margini și Bara, de exemplu, pășunile nu se utilizează național, nu se practică pășunatul sistematic pe parcele, pe baza unui program și a unei repartizări judicioase a tarlalelor pe specii și categorii de animale și pe sectoare de producție. Se practică tn mod nepermis și dăunător, la multe comune și localități, pășunatul în devălmășie, la întîmplare, fără ca factorii de răspundere de la comune și unități să intervină. Un aspect deosebit de negativ îl constituie faptul că pe unele pășuni nu sînt amenajate fîntîni și jgheaburi pentru adăparea animalelor și, ca urmare, animalele sînt nevoite să se adape în bălți, pîraie sau ochiuri de apă, sau să sufere de sete perioade îndelungate, cu repercusiuni asupra producției și a stării de sănătate. Există, de asemenea, lipsuri sub raportul amplasării taberelor de vară, a saivanelor și stînilor, pentru că multe din aceste obiective au fost amplasate în locuri joase, mlăștinoase. Asigurarea bazei furajere rămâne insă problema cheie în creșterea animalelor. Principiul de bază în asigurarea furajelor îl constituie sporirea producției pe unitate de suprafață, prin fertilizare, irigare, mecanizare, îmbunătățiri agrotehnice. In zona de deal a județului nostru, unde există mari suprafețe de pajiști incomplet valorificate, se prevede ca, in următorii ani, să se dezvolte în mod rapid creșterea oilor și bovinelor, concentrînd în continuare creșterea porcilor, păsărilor și vacilor de lapte — în unitățile de șes. Pentru a asigura efectul economic scontat prin repartizarea mai bună pe teritoriu a speciilor și categoriilor de animale, pentru asigurarea necesarului de hrană a celor din zona de deal, este absolut necesar să se întreprindă măsuri hotăritoare pentru ameliorarea pajiștelor naturale, paralel cu asanarea lor de boli parazitare, factori care in prezent constituie principala cauză a ritmurilor de creștere necorespunzătoare a efectivelor de animale din această zonă. Este de datoria consiliilor populare, a conducerilor de unități și specialiștilor de a analiza situația reală a pajiștelor naturale de pe teritoriul comunei, situația locală sub raportul bolilor parazitare legate de pășune, condițiile generale de întreținere și creștere a ovinelor și taurinelor. Pe baza celor constatate, se vor întreprinde măsuri pentru ameliorarea pajiștelor naturale, profilaxia bolilor parazitare legate de pășune și remedierea deficiențelor constatate in creșterea și exploatarea animalelor. In planul de acțiune ale comandamentului comunal — creat în acest scop — se vor stabili, in funcție de starea fiecărei suprafețe de pajiște, lucrările cele mai indicate care trebuie efectuate, forțele, mijloacele, termenele și responsabilitățile concrete pe persoane. In vederea organizării pășunatului sistematic și a folosirii raționale a pășunilor, se va trece la constituirea turmelor pe specii și categorii de animale, se va împărți pășunea în tarlale și se va repartiza pe sectoare, sezoane, specii și categorii de animale, asigurîndu-se, cu prioritate, pășunea necesară pentru animalele proprietate obștească. Zonele de pășunat pentru ovine se vor delimita separat de cele pentru bovine. Pentru asigurarea pășunatului rațional și restrîngerea contactului animalelor receptive cu sursele de infectare se va trece la următoarele măsuri : indentificarea și delimitarea prin diferite mijloace (îngrădire, semne vizibile, fîșii de culturi) a zonelor periculoase de pășunat de pe pășuni, sub raportul posibilități de infestare cu fascioloză (biotopii principali), interzicerea permanentă a pășunatului în aceste zone și lăsarea lor pentru fîneața sau pentru pășunatul cabalinelor. în anii ploioși, cu precipitații abundente în luna iunie, (normal 52,8—77,3 ml) pășunatul ovinelor pe locurile umede va fi interzis de la data de 1 iulie. Pentru punerea la aplicare a acestei măsuri, se vor utiliza la maximum, pentru pășunatul oilor, terenurile de pe care s-au recoltat culturi agricole, tinerele de pe care s-a recoltat final, dar care au au fost pășunate în primăvară și culturile furajere din converțul verde. Comitetele executive ale consiliilor populare comunale, cooperativele agricole de producție și întreprinderile agricole de stat vor organiza, în colaborare cu organizațiile de tineret și de femei, decade ale lucrărilor de îmbunătățire a pășunilor. In funcție de situația concretă a pajiștilor, lucrările vor consta din : defrișare și curățire de la grăcinișuri și buruieni a întregii suprafețe de pășune ; fertilizarea suprafețelor de pășuni planificate cu urină și gunoi de grajd și cu îngrășăminte chimice. Intrucît tîrlirea constituie un mijloc economic de fertilizare, aflat la indemîna tuturor crescătorilor, toți deținătorii de ovine și tineret taurin, care este ținut în tabere de vară, vor fi obligați să asigure porți de tîrlire n funcție de mâiniea turmelor asigurînd 1,5 mp ocol pe cap de oaie și 2,5 mp pentru o taurină Avînd în vedere faptul că, în perioada actuală, însemnate suprafețe de pășuni și finețe se află încă sub acțiunea excesului de apă care uftluențează negativ producția întîrzie pornirea plantelor în vegeșitație, se vor efectua de urgență lucrări simple de desecare prin rigole și șanțuri, curățirea unor canale la vederea scurgerii apelor Cel mai mare efect economic ia refacerea pajiștelor și creșterea producțiilor îl au lucrările aplicate în complex. De aceea, se va organiza executarea concomitentă, in funcție de condițiile focale, pe suprafețe cît mai mari de pășune, a unor acțiuni ca defrișarea, curățirea de buruieni, tarlalizarea, desecarea și complectarea acestor lucrări prin măsuri agrotehnice de refacere a pajiștei (amendamente, fertilizare, supraînsămințări de amestec de ierburi perene) conform indicației organelor agricole de specialitate. In scopul păstrării și conservării fondului funciar, se vor identifica de urgență toate drumurile neraționale din pășuni și se va proceda la desființarea și cultivarea lor cu plante de nutreț De asemenea, se vor identifica și nivela toate gropile de pe pășuni. Numai aplicînd cu consecvență și spirit de răspundere măsurile mai sus amintite vom putea spori necontenit capacitatea productivă a pășunilor și fînețelor naturale, factor de seamă la dezvoltarea sectorului de creștere a animalelor, in realizarea obiectivelor mari ce stau în fața zootehniei. ing. IULIUSILCA director adjunct al Direcției agricole județene CONDIȚIE ESENȚIALĂ ÍH DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI: Sporirea fertilității pășunilor și tinetelor naturale .............................. pășunile și PE LOCURILE UNDE APELE AMENINȚAU, ACTIVITATEA IȘI REIA CURSUL NORMAL După zile tragice — oamenii rămâi dirji Cooperatorii din Cenad (Urmare din pag. 1) Dudeștii Vechi se concretizează in citeva cifre. In timpul scurt ce s-a scurs de la reîntoarcerea lor acasă, din cele 100 ha de ceapă, 30 au fost deja prășite, din 350 ha de sfeclă de zahăr, 50 au fost rărite și 80 prășite. Au fost plantate 30 ha cu roșii și ardei boia. Lucrind din soriji pină noaptea tirziu, membrii cooperatori sunt deciși ca, in maximum zile, dacă timpul le va permite, să recupereze răminerile in urmă. Atitor. Gheorghe Vacărescu, de la circa sanitară, cit si prof. Matei Kastiov, directorul liceului, ne-au relatat despre clipele de intensa și febrilă activitate petrecute in timpul cind primejdia inundației amenința comuna și satele din jur. întregul colectiv didactic și elevii au muncit pentru a pune la adăpost arhiva liceului, echipamentul de la internat, pentru a ajuta cetățenilor să-și stringă lucrurile ce puteau fi transportate. Cei doi medici, surorile, au stat in permanență de veghe, pină cînd ultimul bolnav sau bătrîn a fost evacuat cu trenul sau cu autosalvarea. Reîntoarcerea oamenilor la casele lor a însemnat alte eforturi, măsuri de prevenire a unor boli, vaccinarea populației cu ser anlitific, colectarea de probe de apă in vederea analizei. Incepind cu clasa I și terminînd cu viitorii absolvenți ai liceului, toți copiii s-au încadrat imediat după reîntoarcere in procesul de Invâțământ, fiind recuperate deja răminerile in urmă. Am putea continua incă șirul relatărilor despre aceste evenimente, ce vor rămine adinc întipărite in sufletul oamenilor. Rămin neconsemnate nume de luptători din gărzile patriotice, de membri cooperatori, ingineri, medici, profesori, elevi care au luptat cu îndirjire pentru ca furia apelor să nu lovească tot ceea ce au realizat în lungul nișe atîtor ani. Importantă pare însă hotărîrea lor neclintită de-a munci cu și mai mult elan pentru ca pierderile să fie diminuate, răminerile recuperate, pentru ca viața să-și urmeze cursul ei normal. Și putem scrie aici cu dreaptă cinste că toate acestea, la Dudeștii Vechi, și in satele aparținătoare, au și început. (Urmare din pag. 1) cauza apelor, vom aplica suplimentar îngrășăminte complexe, o dată cu lucrările de întreținere. In diferitele sectoare de activitate ale cooperativei „Mureșul“ se aflau proape vineri la lucru a 460 de cooperatori. Președintele unității, Ion Marienuț, ca și specialiștii și brigadierii cîntăresc prompt spre ce acțiuni trebuie să orienteze cu prioritate forțele. Firesc, întida urgență și aici — evacuarea apelor. Cinci aspersoare și două motopompe de 12 țoli „șorb", ziua și noaptea, apa din diferite puncte. Motoristul Svetozar Pavlović a notărit să nu-și părăsească motopompa sa pină nu scoate ultima „sorbitură" de apă din solarii. Gheorghe Rusu, motorist tânăr, a luat în primire singur două A.P.T.-uri și nu le lasă o clipă de răgaz. La fel și Teodor Comuț și alți motoriști. Alt răsad ia locul celui smuls sau acoperit de ape. Numai în echipa lui Andrei Toth aproape 100 de femei plantau țelină. — Trebuie să dovedim Mureșului că tot noi suntem mai tari, spunea o cooperatoare. — Urmărim atent retragerea apelor pentru ca imediat ce solul permite, să putem înlocui, fără întîrziere, culturile distruse, paralel cu întreținerea operativă a celor rămase, ne spune președintele cooperativei. — încă în timp ce apele creșteau am calculat în grabă necesarul de semințe din hibrizii foarte timpurii și ni le-am procurat pentru toată suprafața ce urmează să o mai însămințăm. De asemenea, am mai solicitat unele semințe de plante furajere, ca să ne putem reface potențialul de nutrețuri, precum și răsaduri pentru grădina de legume, care a fost cel mai greu lovită — ne marformează inginerul-șef al cooperativei, Vasile Manea. Așteptăm să primim de-acum aceste materiale. Cu participarea intensă la muncă a tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor vom reuși să reducem din daunele de peste 5 milioane pe care ni le-au pricinuit inundațiile.