Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-23 / nr. 7887

DRAPELUL ROȘU—7.887 Tovarășul Nicolae Ceaușescu în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați .Urmare din pag. I) mite călduroasa, Nr.țelegind mo­mentele grele prim care trece țara, își înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse și de mai bună calitate. Totodată, ei raportează conducătorului partidului sumele pe care s-au angajat să le doneze la fondul de ajutorare a zonelor devastate de furia apelor, precum și depășirile de plan ce vor fi rea­lizate drept contribuție la efortul general al clasei muncitoare, al În­tregului popor, pentru recuperarea pagubelor provocate de inundații. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adre­sează felicitări conducătorilor uzi­nei, inginerilor și tehnicienilor, muncitorilor, pentru succesele do­­bîndite și totodată îndemnul de a depune eforturi sporite pentru creșterea productivității muncii, pentru scurtarea termenului de asi­milare a produselor noi, pentru in­tensificarea activității marelui co­lectiv brăilean, alături de celelalte colective industriale ale patriei, în vederea depășirii cât mai grabnice a marilor greutăți prin care trece economia, ca urmare a dezastrului natural produs în țara noastră. In zona portului, conducătorii de partid și de stat iau cunoștință, la fața locului, de nivelul apelor și măsurile ce se întreprind pentru a preveni revărsarea acestora peste Chei, spre partea de jos a orașului, unde se află mari depozite de mărfuri, stive imense de lemn pen­tru celuloză, instalații portuare. Se lucrează febril la construirea, de-a lungul cheiului, a unui dig lung de circa 2 km și înalt de 1,20 m. Conducătorii de partid se des­part de gazde și părăsesc orașul hotărît să se apere cu orice preț. Către Galați se zboară peste o imensă întindere de apă murdară, clipocindă. Avem în priviri aceeași imagine pe care am întîlnit-o cu numai cîteva zile în urmă pe văile Mureșului, Someșului, Tirnavelor. Parcă pe aceste pămînturi s-ar fi transformat în realitate povestea biblică a potopului. Cu­ poți cu­prinde cu ochiul spre sud, spre nord, ori încotro ai căta nu vezi altceva decit ape, iar prin ape pe­te verzi, indicind vîrfuri de copaci, sate părăsite, șosele care se pierd parcă în abisuri, căi ferate sparte și Write de viitori. Fabrica de conserve de legume de la Zagna- Vădeni, zace cufundată în mocirlă- Este locul de intîlnire a Siretului cu Dunărea. Nemaiavtnd loc in Dunăre, Siretul a rupt digurile și a­ născut pe uscat o mare care nu era, dar nu o mare ca cea de la Bicaz sau cea de pe Argeș, aducă­toare de lumină, ci o masă de apă pustiitoare, ce a pricinuit mari daune economiei. Apare apoi orașul... Galațiul se înfățișează optimist. Prima imagine pe care o oferă, Combinatul side­rurgic, este dovada certă a tăriei omului, a atotputerniciei lui, în fața forțelor naturii. Este ora 17. Elicopterul aterizea­ză pe stadionul din cartierul Ți­­glina. In prezența a mii de oa­meni care fac o caldă primire con­ducătorilor de partid și de stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu este întimpinat de Cornel Onescu, mi­nistrul afacerilor interne, și de Constantin Dăscălescu, prim-secre­­tar al Comitetului județean Galați al P.C.R. O primă veste îmbucu­rătoare , Cotele Dunării au scăzut azi cu 3 cm, iar cu cîteva ore mai devreme calea ferată Galați—Te­cuci a fost redată traficului. în­cercuit de puhoaie, orașul rezistă eroic, spărgînd breșe în zidul os­til al forțelor naturii. Portul Galați. Pe punți ridicate peste cheiul atins de ape, condu­cătorii de partid și de stat urcă la bordul unui vas de pasageri cu care coboară pe firul Dunării, de-a lungul digului aflat in plină con­strucție. In dreptul Șantierului na­val se profilează silueta masivă a mineralierului de 12.500 tone aflat în construcție, se văd noile dane și instalații de lansare pentru vi­itoare nave de 20.000 tone aflate în proiect Dincolo de macaralele șantierului se profilează halele la­minorului de tablă subțire, cartie­rele de locuințe. Toate aceste bu­nuri trebuie salvate de furia ape­lor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicații în legătură cu urgen­tarea lucrărilor la digul de apăra­re, unde sunt concentrate imense capacități tehnice și umane sub un comandament de înaltă califi­care. Mii și mii de muncitori și cetățeni ai orașului, sprijiniți de militari ai forțelor noastre armate, lucrează zi și noapte pe șantierul acestui dig. 1.000 de studenți s-au oferit să muncească voluntar la ridicarea zidului împotriva perico­­colului ascuns in masa apelor Du­nării. Sunt impresionante pildele de solidaritate muncitorească ce se dau și aici in­ aceste clipe prin ca­re trece întreaga noastră țară. In afară de ofranda in munca tenace a cetățenilor pentru apărarea avu­ției obștești de atacul dezlănțuit de ape, salariații Combinatului side­rurgic­­ Galați contribuie cu a­­proape 12 milioane lei la ajutora­rea zonelor calamitate, precum și cu importante cantități de materia­le de construcție, cu echipe de specialiști. Contribuția bănească a salariaților din toate întreprinde­rile și instituțiile județului se ri­dică, după calcule provizorii, suma de 47 milioane lei. Impor­ta­tante cantități de cereale, nume­roase animale precum și însem­nate sume de bani sînt date in contul sinistraților de către unită­țile de stat și cooperatiste din a­­gricultură, de către familiile țără­nești. Sunt valori destinate să acopere pierderile înregistrate pînă acum în acest județ, evaluate provizoriu la cifra de 43.746.000 lei. Toți locuitorii municipiului și ai județului sînt ferm hotărîți să muncească fără preget pentru pre­­întîmpinarea altor calamități, pre­cum și pentru lichidarea efecte­lor inundațiilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu ceilalți conducători de partid și de stat, părăsește, la orele inserării, orașul Galați. Elicopterul zboară un timp de-a lungul malului românesc al Prutului, ale cărui ape au pricinuit, de asemenea, numeroase pagube. Apoi, zborul continuă deasupra luncii Siretului, a Buzăului și Ialomiței, rîuri care s-au revărsat a haotic pe întinse suprafețe cale, afectînd atît ogoare cu agri­grîu înverzit, cît și ferme zootehnice, întreprinderi ale industriei alimen­tare, construcții ale unităților de stat și cooperatiste, livezi și păduri. Privirea distinge zone din care a­­pele au început să se retragă, dar pagubele lăsate de inundații pe aceste cîmpii mănoase sunt inesti­mabile.­­*• Ca și în celelalte județe afectate de inundații, și aici vizita operativă de lucru întreprinsă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți con­ducători de partid și de stat a con­stituit pentru cetățenii din județele Brăila și Galați un puternic im­bold de a munci cu înaltă răspun­dere patriotică pentru preîntîm­­pinarea și lichidarea efectelor i­­n­undațiilor, a reprezentat un prilej de îmbărbătare în lupta cu sti­hiile naturii și de manifestare a solidarității socialiste cu care în­tregul nostru popor se ridică ca un singur om, înfruntînd cu hotă­­rire și fermitate grelele incercări prin care trece patria noastră socialistă. N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU \ pe scene și ecrane SÎMBATA, 23 MAI - Teatrul „Matei Miklo", FOTBAL — MEXIC 70 (17 și 20); • Filarmonica de stat Bana­tul : CONCERT SIMFONIC susținut de Filarmonica de stat din POZNAN (R.P. Polonă), (sa­­­s\la Modern, ora 19) ; CINEMATOGRAFE : Modern : RĂZBUNĂTORUL 13, 14,45. 16,30) ; • Arta: CU MINE NU, MA­IAM (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21): « Parc : REPUBLICA FETE­­­­­­LOR (10, 14, 16, 18, 20) ; • STudio : PROFESIONIȘTII­­ (11, 15, 17, 19, 21) ; ^ • Melodia : PACAIUL DRA­­­­­GOSTEI (9, 11, 15. 17, 19, 21) : e Victoria *, î / 14, 16, 18, 20) : VIA MALA (10, m Mehala : TARZAN, OMUL i ț JUNGLEI (15, 17) : • Freidorf: UN GLONTE 1 / PENTRU GENERAL (17, 19) ; • Fratelia : OMUL, ORGO­­ • fratelia : omul, ukuu­­ LIUL, VENDETA (15, 17, 19) : SIMBOLIA • Flacăra : LA NORD, PRIN NORD-VEST • 30 Decembrie : MADE IN ITALY DETA • Parc MCA FEMEIA INDARAT: BUZIAS­A Dinamo : DOCTOR SINNICOLAUL MARE­­ • PoPULAr: COMISARUL X SI ț PANTERELE ALBASTRE \ FĂGET \ • 30 DecemBRie : BERU ȘI \ COMISARUL SAN ANTONIO 1­­ <*• LUGOJ • 23 AUGUST: CLEOPATRA • VICTORIA : O N-A MAI FOST ASTERIX SI­­ NUNTA CUM \ DOMNIȘOARA <___________ U­DO SIMBATA, 23 MAI 1970 15,45 Tenis de cimp . Româ­nia — Grecia. 17,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 17,05 Emisiune în limba germa­nă. 18,05 Bună seara, fete ! Bu­nă seara, băieți­ 19,00 Telejur­nalul de seară. 20,00 Tele-enci­­clopedia. 21,00 Film serial „Ro­cambole" (III). 21,40 Reportaj Tv. 22,00 Serenada Haffner de Mozart — interpretează Or­chestra Simfonică a radiodifu­ziunii din München (dirijor Ra­fael Kubeliok din S.U.A.). 22,40 Telejurnalul de noapte, 23,10 Muzică populară. 23,25 Campio­natul mondial de baschet mas­culin : Iugoslavia — S.U.A. (în­registrare). De la Cabinetul județean de partid Programul Universității se­rale de marxism-leninism se desfășoară după cum urmează : LUNI, 25 mai a.c., ora 17, E­­CONOMIE POLITICA , anii I și III (predare). Anul II (seminar). LUNI, 25 mai a. c., ora 17, CONSTRUCȚIE DE PARTID anul I, consultație la cabinet. MARȚI, 26 mai a.c., ora 18, STUDIU INDIVIDUAL ISTO­RIE : toate grupele, dezbatere la cabinet. vremea TIMPUL PROBABIL PEN­TRU 23 MAI. Vreme ușor in­stabilă mai ales după-amiază, cind vor cădea izolat averse de ploaie însoțite de descărcări e­­lectrice. Vintul va sufla mode­rat cu intensificări locale din nord și din nord-vest. Tempe­ratura uimele in ușoară creștere, ni­vor fi cuprinse între 11 și 15 grade, iar maximele. Intre 20 și 25 grade. PENTRU 24 ȘI 25 MAI. Vre­­mea se va îmbunătăți ușor, tem­peratura in creștere. PENTRU MUNTE. Vreme in­stabilă favorabilă căderii aver­selor de ploaie, însoțită de des­cărcări electrice. In săli și pe stadioane SIMBATA, 23 MAI ATLETISM : Stadionul C.F.R., ora 16 : Etapa județeană a campio­natului republican de pentatlon școlar. Continuă duminică pe sta­dionul C.F.R. de la ora 8:30. BASCHET : Teren Universitatea, ora 15 : Festivalul de primăvară la minibaschet. Continuă duminică pe același teren de la ora 8,30. DUMINICA, 24 MAI FOTBAL : Stadionul „1 Mai“, ora 17 : Politehnica Timișoara — Me­talul Hunedoara (div. B). Stadionul C.F.R., ora 17 : U.M. Timișoara — Furnirul Deta (div. C). Campiona­tul județean : Șoimii Timișoara — Progresul Gătaia, teren Șoimii, ora 10,30. HANDBAL : Teren Constructorul, ora 10 : Universitatea Timișoara — Rapid București, iar la ora 11,15 Constructorul Timișoara — Rul­mentul Brașov (div. A­­.). VOLEI: Campionat județean : Gloria — Vulturii Lugoj, teren Glo­ria, ora 10 (f); Agronomia — Avîn­­tu­l țardul Mare, teren Voința, Ora 11 (m). COMPETIȚII SPORTIVE IN MUNICIPIUL LUGO­J FOTBAL t Stadionul „Tineretu­lui“, Ora 17: Vulturii textila Lugoj — Steagul roșu Plenița (div. C). VOLEI: Campionat județean fe­minin : Voința — Universitatea II Timișoara. COMPETIȚII SPORTIVE IN JUDEȚ: FOTBAL : Campionat județean : Progresul Ciacova — Politehnica ÎL ora 17 ; Șoimii Buziaș — Progresul Timișoara, ora 11 ; Unirea Jimbo­­lia — Comerțul Timișoara, ora 17 ; A.C. Recaș — Arta textilă, Ora 17 ; Laminorul Nădrag — Auto Timi­șoara, Ora 11.­­ HANDBAL: Campionat jude­țean masculin . Timpuri noi Giar­­mata — Stăruința Timișoara, ora 17,30. VOLEI: Tineretul Ciacova - Voința Timișoara (camp. jud. mase.) ora 10,30. MICA PUBLICITATE VIND casă familială, 3 camere, Bv. Stefan Plăvăț 18 C, Crăciun. (1.585) Familia îndurerată anunță pe cei ce l-au cunoscut, încetarea din viață a lui IAVOR IOSIF. Inmormîntarea va avea loc, du­minică, 24 mai 1970, ora 12, la cimitirul evreiesc, Calea Lipo­­vei. (1.594) incolonare vibrantă la chemarea adresata țărănimii Hotărît lucru. In nici o altă îm­prejurare omul, adevărat nu-și ve­rifică atit de puternic noblețea su­fletului ca la vreme de primejdie. Sentimentul de fierbinte atașament și solidaritate față de semenii a­­flați la grea încercare irumpe spontan, plenar, ca o floare minu­nată ce împodobește pămîntul. Străbați județul de la un capăt la altul. In oricare localitate te-ai opri, întîlnești - ca pretutindeni pe cuprinsul țării — mii de ges­turi și fapte care iți vorbesc des­pre dorința tuturor de a contri­bui cu toate puterile la vindecarea rănilor adinei, pricinuite pe tru­pul țării de stihiile naturii dez­lănțuite. Cîteva ceasuri petrecute joi la Recaș. Am întîlnit fapte care me­rită să fie consemnate. — Chemarea vibrantă către în­treaga țărănime, către toți lucrato­rii din agricultura țării este întîm­­pinată cu un deosebit ecou in toate satele comunei noastre, ne spune tovarășul Ion Deliu, secretarul Co­mitetului comunal de partid. In numai două zile, membrii coopera­tori și alți cetățeni de pe raza co­munei au donat, pentru ajutorarea imediată , a sinistraților, 5-500 kg grîu, 1.66ö kg porumb, peste 200 kg de fasole, aproape £.000 de ouă, îmbrăcăminte completă pentru 150 de persoane, 11.500 lei etc. Dar aceasta este doar o infimă parte din nenumăratele fapte de solidaritate umană cu care recă­­șenii vin în întîmpinarea celor nă­păstuiți de calamitate. Sprijinul substanțial doresc să și-l manifeste însă pe alt plan, mai important — pe acela al inzecirii eforturilor pentru sporirea producțiilor pe la­nuri, in vii, în grădinile de legu­me, în zootehnie. — Am reținut cu deosetcáre din Chemare îndemnul care ni se fa­ce nouă, celor care ne zone neafectate direct de aflăm în marile Inundații — acela de a ne strădui, fără preget, să obținem producții maxime — ne spune Aurel Dina, șeful secției de mecanizare, care deservește cooperativa agricolă din Recaș Vrem ca adevăratul nostru răspuns, al mecanizatorilor, la a­­cest îndemn, să ne fie faptele... Și faptele se conturează bogate, concrete. La ora prinzului in „Vlașnița“, unde-l întîlnim pe șe­ful secției, 17 tractoare asaltau fără răgaz ultim­ele 70*^80 de hec­tare, care au mai rămas neîntsă­­mînțate cu porumb din cauza vre­mii nefavorabile. Dar chiar în tarlaua urtde se lucreaza acu­m pe porțiuni mai ridicată, porumbul­­ răsărit și e dat cu sapa rotativă. De altfel, toate cele peste 300 de hectare răsărite sunt lucrate de a­­cum cu sapa rotativă. In carnețelul lui Dina stau con­semnate cu­ precizie locul și lucră­rile pe care le are de efectuat zil­nic, fiecare din cele 27 de tractoa­re ale secției. Schimbăm cîteva cuvinte cu trac­toristul Gheorghe Ciuci. Ii citești pe față umbrele unei profunde ne­liniști. Intrucît iese ia lucru dis-de­­dimineața, cînd nu sunt sosite încă ziarele proaspete, a rugat să­ î fie trimise in timp. Le urmă­rește cu nerăbdare, în scurtele clipe­­ de răgaz. — Am­ rude apropiate in satul Orășia, de lingă Luduș. Am auzit că trei sferturi din sat a fost dis­trus de puhoaie, încă n-am­ putut afla dacă ai mei sunt salvați ori nu ... Firesc, în aceste zile, cînd În­treaga țară este cuprinsă într-un suprem­ efort pentru diminuarea marilor distrugeri provocate de inundații și cooperatorii din Recaș răspund printr-o masivă partici­pare la lucru in toate sectoarele. — Numai in grădina de legahie — ne spu­ne inginera Livîru Ma­xim, șefa fermei legumicole — lu­­creaza astăzi peste â00 de coope­ratori, la plantări, la întrețineri, intr-adevăr, in cele 10 hectare de solarii cu roșii, nu este fir de buruiană. Plantele sunt viguroase. Primul etaj de inflorescență are fructe mari, sănătoase. Li se face acum a treia udare și a patra Stropire contra bolilor și dăunăto­rilor. Copilitul se efectuează, de asemenea, a treia oară, și e­le terminate. în timp, cele 10 hecta­re de varză timpurie, bine între­ținute, au început să facă și ele căpățini. Se plantează ultimele hectare cu roșii timpurii, din­ cele 20, ca și varza de vară și celelalte legume. — Aveți grijă de fiecare fir de răsad, să nu se risipească, li se adresează cooperatorilor Andrei Fodor, ajutorul șefului de fermă. Va fi mare nevoie de răsad în zo­nele calamitate. Pentru a veni cît mai substanțial în sprijinul populației din zonele sinistrate, pe lingă strădania de a spori producția la hectar, legumi­cultorii din Recaș au luat o iniția­tivă lăudabilă : să producă în plus, peste sarcina de plan, zece hec­tare de varză de toamnă și trei de fasole verde, in cultură succesivă.­­ Luind cunoștință hotărire, ne relatează de această inginerul Gheorghe Pîrlog, directorul I.M.A. Remetea Mare, ne-are propus să executăm gratuit toate lucrările rhemaniice necesare la culturile res­pective, atit la Recaș cit și la ce­lelalte unități din țara noastră, care vor manifesta asemenea ini­țiative. Gesturi, fapte omenești, care se adaugă mereu, nenumărate, la fră­țeasca solidaritate a întregii noas­tre societăți, în mârâie efort de Vindecare a rănilor adinei de pe trupul țării, G MAL AI S *­­ Avantaje ale economisirii la C.E.C.­ S După cum este cunoscut, Casa de Economii și J S Consemnații:nu a pus la indemîna depunătorilor J­S multiple și variate forme de economisire, prin­­ care depunătorii la C.E.C. beneficiază de do­­i­benzi anuale și importante câștigiri ce se acordă * la tragerile la sorți. * Astfel, numai la unele trageri la sorți pentru * trimestru] 1/1970, In județul Timiș s-au acordat t J — nouă autoturisme din mărcile : Moskvici 412,­­ Dacia 1100, Skoda 100 S, Fiat 850 și Trabant 601 1 * depunătorilor care au economisit pe libretul de, 2 economii cu dobîndă și cîștigu­ri in autoturisme:­­ — cinci ciștiguri de 20.000, 10.000 și 5.000 lei, de­­­­punătorilor care au economisit pe libretul de econo­­­­mii cu ciștiguri in materiale de construcție. — 3 cîștiguri în excursii în străinătate, depunăto­­­­rilor care au economisit pe libretul de economii­­ pentru turism, dintre care una ia Paris cu vizi­­­­tarea Văii Loarei, una in jurul capitalelor țărilor­­ socialiste și una individuală, la efectuarea căreia­­ câștigătorul poate solicita din valoarea câștigului • suma de 3.000 lei în moneda țării în care se face ■ călătoria individuală. In afara avantajelor de mai sus, depunătorii mai beneficiază și de avantajele generale ale econo­misirii la C.E.C. : garanția statului asupra su­melor depuse, păstrarea secretului operațiunilor efectuate etc. In vederea participării la tragerile la sorți pentru trimestrul III/1970, a libretelor de econo­mii menționate mai sus, depunerile și completă­rile de sume se pot efectua la toate unitățile C.E.C., pînă la data de 30 iunie a.c (409) ^nmmbmi «« » n «­ m »r*«*«•»»cm m­**.»m**<. * m «Ha»»«**•*»««»*­­ ***•«■*■ O.C.L. P. P TIMIȘOARA INFORMEAZĂ solicitanții de locuințe proprietate perso­nală, că se pot contracta cu plata inte­grală, apartamente cu 2 camere confort­e, în blocurile din Zona Bastionul Cetății, str. Tulnicului și br. Leontin Sălăjan. Termen de dăte in folosință in anul 1970. (427) EXPOZIȚIE Combinatul de Pielărie și încălțăminte Timișoara, ORGANIZEAZĂ pentru consultarea populației, expunerea colecțiilor de modele ce vor fi oferite co­merțului pentru contractările pe trimestrul IV 1970. Expoziția va funcționa in perioada 23—25 mai 1970, în incinta magazinului de prezentare și desfacere „Banatul“ din Bu­levardul Tineretului nr. 28, între orele 8—13 și 16,30—20. (428) I­I - i mmMIBBB —N­BIBBIWBBIWBBBIMBBII­­BBBBBBIBBBB­B<MBBBTF­BBWBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBnBBBIBBBBRaBBBBBIflBBBBBIBNIBBBBBUBBWMaM >HHimBmaHiBmBiiiiiiiHBBBiiiiiainiBBim» ' Uzina Electromotor Timișoara Bv. Republicii nr. 211 angajează muncitori de înaltă­­ calificare în meseriile de: — STRUNGAR, I — FREZOR, RABOTOR, MORTEZOR,I — RECTIFICATOR, I — SCULER-MATRIȚER, in vederea const­­­­­ruirii nucleului pentru fabrica de scule. (379) ■ [UNK]•••«■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]­»­■«■ [UNK]••■ [UNK] [UNK]«■ [UNK] [UNK] [UNK]••■ [UNK] [UNK]«■••a»* 1 unioa DiamCntter B­ibjyv3 angajeaza: 1 I gestionari precum și I remizieri plătiți din încasări, j Informații, la biroul personali [tel. 1,18,58, (401) ■»«•■ [UNK] [UNK]••■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■•■ [UNK] [UNK]•■«■ [UNK]•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]an». Bl ■ » 9 MR«5m­W«BtM8 ­î [UNK]iiIa* Universitatea din Timișoara Bv. V. Pirvan nr. 4 angajeaza: — UN TIMPLAR universal categ. IV — UN INSTALATOR CALORIFERIST categ. IV­­ (412) 8 ■ ■ UNIUNIIIIflint RI HIIBIIBRI RIBill BI I BIBIIIIIIIBIl­i! 11. C. V. A. Timișoara! Piața Traian nr. 1 11 angajează de urgență: ] | j - TEHNICIAN CONSTUCTOR I: 1­­ \ - TIMPLARI, I­I­­ - DOGARI, I­II - MUNCITORI NECALIFICAȚI I j­I (bărbați),­­ 1! - ACHIZITORI la domiciliu și la! 5. f 1 [ centre închiriate | | I Solicitanții se vor adresa la\ ! I biroul personal al întreprinderii j­i I i I­l (410) | ^MHUttHmumnannnnnHininnnnmai ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII ȘI REPARAȚII TIMIȘOARA Piața Doicești nr. 2/a­tel. 3­63-03 angajează imediat: — ZIDARI — FIERARI BETONIȘTI — DULGHERI — ELECTRICIENI — TINICHIGII — SĂPĂTORI — MUNCITORI NECALIFICAȚI Cazare gratuită. Locul de muncă, in Timișoara. (415) Agenția O.N. T. Timișoara organizează: EXCURSII ÎN ȚARĂ TREN SUPLIMENTAR la Constanța — Mamaia, pentru vizitarea litoralului. Plecarea din Timișoara, la 23 mai, seara, iar sosirea în 29 mai dimineața — prețul excursiei 290 lei. SE ASIGURA URMĂTOARELE SERVICII : transport, cazare la hotel, masă la restaurant, transfer de la Constanța la Mamaia și retur. EXCURSII PESTE HOTARE Tara Itinerar Perioada Preț informativ Termen de inscriere R D.G. Berlin - Potsdam 2.500 lei " 1« km. 1970 Leipzig — Drezda R.S.C. Praga — K. M. Stadt — Erfurt — Weimar — Leip­­­ 1 iul. T aug­­ar- 3.000 lei 20 mai 1970 R.D.G. zig - Meissen — Drezda 1&_30 oct. a.c. 3.600 lei­­ 16 aug. 1970 Budapesta R.p.U. Timișoara — Budapesta 18—20 iulie a-c. 580 lei 18 mai 1970 A­RJMJ, Budapesta — Balaton 17—25 iulie a.c. 1300 lei 17 mai 1970 : i à

Next