Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)
1970-05-28 / nr. 7891
DRAPELUL ROȘU—7.891 • 2 • OAMENII MUNCII ÎNSCRIU NOI ȘI LUMINOASE FAPTE DE MUNCĂ ȘI SOLIDARITATE TOVĂRĂȘEASCĂ în întreaga țară se acționează fără răgaz, cu voință de neclintit pentru refacere și normalizare Angajamentele muncitorești prind viață In aceste zile, de grea încercare In urma pagubelor imense provocate de inundații, colectivul de muncă de la Combinatul pentru exploatarea și industrializarea lemnului Timișoara a hotărit să-și intensifice eforturile pentru realizarea și depășirea tuturor sarcinilor de plan pe anul 1970. Răspunzind recomandărilor Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste și conștienți că numai prin participarea activă a tuturor oamenilor muncii din patria noastră se vor putea învinge vitregiile naturii și asigura dezvoltarea normală a întregii activități sociale, muncitorii, inginerii și tehnicienii Combinatului au hotărât să-și sporească angajamentele și să realizeze peste prevederile planului 5 milioane lei la producția marfă , volumul livrărilor la export va crește cu 500.000 lei valută. Totodată, se va obține un volum suplimentar de 800.000 lei economii la prețul de cost și 1.750.000 lei beneficii. In condițiile actuale, materialele de construcții, respectiv lemnul, capătă o importanță deosebită in refacerea ctt mai rapidă a daunelor provocate de inundații, iar reducerea consumurilor specifice primește noi valențe. De aceea colectivul combinatului s-a angajat să depășească planul fizic la lemn rotund pentru industrializare cu 2.000 mc, iar la sortimentul lemn rotund pentru construcții cu 3.000 mc. Prin reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale se vor obține economii de 800.000 lei. Hotărîrea colectivului Combinatului textil nr. 1 Timișoara de a confecționa, din economii la materia primă, 20.000 diferite articole de îmbrăcăminte a început să se materializeze. Unindu-și forțele in îndeplinirea angajamentelor suplimentare, muncitorii de aici au executat, pînă ieri, 5.000 buc. tricotaje și 4.500 perechi ciorapi. In același timp, pentru copiii Școlii generale nr. 8 din Satu Mare ce se găsesc adăpostiți la Timișoara au fost confecționate 400 de pijamale. Primul lot de 2.000 buc. tricotaje a și fost trimis la Mediaș cu destinația întreprinderea textilă „Tîrnava". Spiritul de ajutorare se manifestă la acest combinat, ca pretutindeni de altfel, și prin trimiterea unei echipe de specialiști care să ajute întreprinderea medieșeană la reluarea in cel mai scurt timp a activității economice. O altă echipă de electricieni este pregătită să plece in aceste zile la Combinatul textil Sighișoara în scopul acordării unui sprijin efectiv colectivului de aici. 26.471.000 lei in contul C.E.C. 2000 Vești despre eforturile eroice de stăvilire a furiei apelor, de refacere a orașelor și satelor ALBA IULIA. — Trimisul special V. Chișu transmite : Deși nivelul apelor Mureșului a înregistrat miercuri la Alba Iulia o s cădere de 30 cm față de cota atinsă in ziua precedentă, ele continuă să se afle peste cota de inundație, măsurind încă peste 5 metri. Numeroase străzi din sudul orașului între care Olteniei, Siretului, Iașului sunt încă parțial inundate. Cartierul Partoș continuă să se afle în întregime sub apă. Tirnavele sunt și ele în scădere. In Județ 23 de localități sint inundate. Au fost distruse 810 case și alte numeroase avariate. Deși aproape 10 000 cetățeni s-au reîntors în ultimele zile la casele lor, pînă marți mai erau evacuate 7 sau persoane. 22 500 hectare teren agricol au fost inundate total de prima viitură, dintre care o suprafață de peste 16 000 hectare cu diferite culturi. A doua viitura, care marți a înregistrat cotele maxime, a acoperit cu ape acum 11 035 hectare teren agricol, din care 6 824 hectare cu diferite culturi. Ploile torențiale ce au căzut pe cuprinsul județului au provocat alunecări de teren la Vințu de Jos, Blandiana, Mihalț, Valea Lungă. Ele au distrus pe întinse suprafețe finețe, pășuni și culturi agricole, au blocat drumuri. In Alba Iulia ca și pe întregul teritoriu al județului, oamenii acționează fără răgaz, cu voință de neclintit. Se ridică și se consolidează diguri și terasamente. Digul din Oarda de Jos, de exemplu, rupt în patru locuri de apă, a fost refăcut și consolidat în ultimele zile cu alți 700 saci cu nisip. Pe străzile municipiului Alba Iulia, aflate încă sub apă, acționează zi și noapte motopompe și aspersoare. Ln toate centrele comunale, liniile electrice și telefonice au fost complet restabilite. Liniile ferate Teiuș — Voinț ; Teiuș — Războieni; Războieni — Ocna Mureș ; Blaj — Praid, care au fost pe mai multe locuri rupte de ape, au fost repuse în circulație. Se lucrează fără răgaz în consolidarea liniilor ferate și drumurilor asfaltate avariate, la refacerea podurilor distruse. O activitate deosebită se depune la refacerea podului de cale ferată și la șoseaua dintre Teiuș și Blaj, zonă extrem de periculoasă, unde, într-o învolburare cumplită, apele Tîrnavei se întîlnesc cu Mureșul, la podurile de peste Mureș din Vinț și la podul de pe șoseaua Aiud — Ciumbrud. ★ O preocupare de prim ordin o constituie în prezent lupta pentru diminuarea pagubelor provocate de inundații. Toate întreprinderile industriale din județ și-au reluat activitatea, dar mai sunt multe dificultăți. Eforturile tuturor se concentrează îndeosebi spre repunerea în funcțiune a întreprinderilor la întreaga lor capacitate. O intensă activitate desfășoară și țăranii cooperatori din județ. Pe mari suprafețe, unde apele s-au retras în întregime, s-a început de îndată refacerea sau reînsămînțarea culturilor. ★ Cea de-a doua viitură a rîurilor ce brăzdează meleagurile Alba Iuliei a trecut în cursul zilei de Ieri. Ea nu a cunoscut însă nici violență și nici cotele cele dinții- Totuși, pagubele pe care le-a provocat sunt importante. Ele au fost însă mult diminuate prin măsurile hotărîte ce s-au luat în vederea ridicării unor diguri, evacuarea unor însemnate bunuri materiale, a animalelor. In prezent, cotele apelor se află în ușoară scădere. JUDEȚUL MEHEDINȚI. Miercuri, cotele Dunării continuau să crească cu 16 cm la Baziaș, 19 cm la Moldova Veche, Drencova 12 cm, Svinița 20 cm, Bistrița și Orșova 20 cm, Tr. Severin 11 cm, Gruia 10 cm fată de ziua precedentă. Au fost inundate porturile Gruia și Tr. Severin. La centrala hidroelectrică Porțile de Fier a fost executată pe aproape întreaga lungime supraînălțarea digului ce apără turbinele 3—6 la cota de 54 m față de nivelul Mării Adriatice. După cum ne-a informat ing. Ion Leuștean, directorul tehnic al întreprinderii Centrala hidroelectrică Porțile de Fier, această cotă asigură rezistența la un debit de circa 17 000 m.c. pe secundă, debit a cărui probabilitate de apariție se poate semnala o dată la 200 de ani și care pînă acum nu a fost înregistrată încă în zona amintită — cele mai mari debite fiind semnalate în 1895 — 15 900 mc pe scundă și în 1940 — 15 100 mc pe secundă. Prin supraînălțarea digului și aducerea a mii de saci umpluți cu steril și balast, care vor fi folosiți in căzut ivirii unor infiltrații, a fost mărită rezistența construcțiilor pe întinsul fluviului, de la intrarea în țară și pînă la Gura Văii, echipe de specialiști urmăresc continuu evoluția cotelor apei. Navigația se desfășoară în prezent nestingherită. Măsurile de prevenire a Inundațiilor, stabilite de Comandamentul județean Mehedinți, se desfășoară intr-un ritm intens și în alte puncte cuprinse în sectorul amintit. La șantierul naval din Tr. Severin, de exemplu, se lucrează la înălțarea digului din vecinătatea atelierelor de galvanizare și nichelaj. In același timp, pe clisura Dunării, în zona Svinița -- Orșova au fost demolate aproape toate locuințele situate sub cota 55 m, unde urmează să se întindă apele lacului de acumulare al centralei hidroelectrice, iar în portul Liubotina, docherii, sprijiniți de lucrătorii portului și de numeroși tineri din împrejurimi, au încărcat în șlepuri o bună parte din cele 100 de vagoane de cărbune ce sunt amenințate de creșterea apelor. Au început, de asemenea, ample lucrări de consolidare a unor sectoare de circulație rutieră și feroviară situate între Orșova, Tr. Severin și- -VJnju :Mar*. • .*■ JUDEȚUL SATU MARE- - Prin eforturile neîntrerupte, zi și noapte depuse de colectivele de muncitori, trei din cele 11 întreprinderi inundate în județul Satu Mare lucrează acum cu întreaga lor capacitate. Celelalte întreprinderi lucrează parțial sau sunt într-un stadiu înaintat al reparațiilor. La Fabrica „1 Septembrie" au început să lucreze sectoarele de prelucrări mecanice, sculăria, secția de întreținere, stația de cazane și instalații întreprinderea de degresare, iar la „Solidaritatea“ au fost puse în funcțiune 240 mașini. Și-a reluat în întregime activitatea și Fabrica de piele „Drum Nou“, și întreprinderea de prestări a industriei locale, cu excepția secției tîmplărie. Fabrica de cărămizi și-a reluat de asemenea activitatea. Lucrează de asemenea cu o parte din capacitate Fabrica de vopsele. Miercuri 27 mai depunerile de pe întregul cuprins al țării in contul 2.000 se ridicau la suma de 26.471.000 lei. Cele mai importante contribuții bănești la ajutorarea populației greu lovite din zonele sinistrate ale țării le-au adus cetățenii municipiului București, care au depus pină ieri 6.558.000 lei, cei din județele Arad - 1.629.900 lei, Cluj - 1.393.500 lei, Bihor - 1.231.800 Ui și Timiș — 1.113.200 lei. Din rindul sutelor de mii de cetițeni de la orașe și sate, depunători in contul omeniei, cităm citeva nume: Gheorghe Funda, din comuna Cogealac, județul Constanța, care venit in ajutorul sinistraților cu valoarea integrală a concediului de odihnă pe acest an, soții Ilie și Floarea Crăciun, pensionari ai cooperativei agricole de producție din satul Mivilița din același județ, care au predat 1.000 lei, componenții lotului olimpic de polo pe apă cu suma de 5.400 lei și membrii Asociației locatarilor din Șoseaua Panduri nr. 60 iin Capitală care au donat 5500 lei. Sămînța Mircea Șerbanescu L-am remarcat de departe, sărind pe brațe o lădiță. Prețioasă, după toate semnele. O lădiță solidă, avind marginile Întărite cu șipci de lemn. O strîngea in brațe grijuliu și oarecum temător. Imagine tipică in acele momente dramatice, cînd, evacuindu-se din zona primejduită de ape, omul nu știa pe ce să pună mina mai vn Hi și mai eu folos din ceea ce a agonisit ln lungi ani de trudă și chibzuială. Gindul îi e mai cu seamă captat de soarta valorilor materiale , dar de cite ori interesul lui n-a mers de-a dreptul și spontan spre fleacuri fără altă semnificație decit cea sentimentală: Un tablou de familie, o pictură, încălțămintea păstrată de mult a copiilor astăzi crescuți, un bibelou amintind tinerețea ■ • ■ Omul cu lădiță nu era deloc sentimental. Dimpotrivă, după lada pe care o alesese ca depozit mobil și după atenția cu care pășea peste băltoace și șanțuri spre camionul din șosea, după felul cum o strîngea la piept și o așeza grijuliu alături, alegindu-și vecinii dintr-o privire rapidă, dar foarte atentă, lăsa impresia de conștient de ceea ce păzește și duce cu sine, că știe ce bogăție imensă sub volum mic scoate din ghiarele stihiilor. II bănuiam lacom, rapace și după felul cum își așeza ln mașină lădiță și după felul cum striga la cei care ureară ulterior să se ferească a-i lovi proprietatea și așa mai departe. Mi l-am închipuit fără somn, păzindu-și averea. Și cine nu mi-am închipuit rele despre omul acela pînă ce l-am văzut, mai ttrziu, pe un ogor proaspăt zvmntat de pe urma apelor revărsate. Scotea cu amindoi pumnii sămînța pentru semănătoarea de alături. In acea zi și in acel loc se reinsămința pămintul cotropit de ape, eliberat iarăși, dornic de fecundație. Mâinile pe care le crezusem rapace, ale lăcomiei și egoismului scoteau sămința din lădiță cu marginile întăritei și m-am uitat înăuntru, înțelegind abia acum și aici ce neasemuită comoară purta semănătorul cu mare conștiință cetățenească,, patriotică, umană. Pentru sămânță alesese lada cea mai bună, cea mai sigură , sămânța o apăra ca pe ochii din cap. Sămînța care se răspundea pe întregul ogor, ca o victorie a vieții ți a atașamentului față de viață. însuflețite acțiuni ale scriitorilor timișoreni Greutățile pricinuite de apele revărsate, acțiunea vastă de remediere a calamităților au stirnit un ecou puternic și in rândul scriitorilor timișoreni. La chemarea comitetului de conducere al Asociației lor de creație, toți scriitorii timișoreni — români, germană, maghiari, sârbi și de alte naționalități — au răspuns cu solicitudine și cu o deplină adeziune. Membrii conducerii Asociației și ai revistelor Uniunii Scriitorilor au oferit salariul lor pe 6 luni, iar scriitorii redactori o zi din salariu, pină la sfîrșitul anului. Relatăm mai jos o seamă de acțiuni întreprinse in aceste site In sprijinul zonelor sinistrate. ■ LISTA DE SUBSCRIPȚIE, deschisă la Asociația Scriitorilor din Timișoara, a fost completată încă in primele zile de către 18 scriitori, publiciști, colaboratori ai revistelor Orizont și Knijevnijivot. A și fost depusă in contul C.E.C. 2.000 suma de 1.330 lei. Lista rămine deschisă, alți scriitori exprimindu-ți dorința de a subscrie. 1 PROZATORUL MIRCEA ȘERBANESCU și-a anunțat hotărârea de a participa la un volum colectiv editat de Editura Albatros, in cadrul acțiunii de sprijin al sinistraților. Dreptul de autor va fi depus in contul 2000. AȘEZĂTOAREA LITERARĂ de la Buziaș a întrunit o largă participare a scriitorilor timișoreni intelectuali. Un numeros public — elevi de liceu, oameni ai muncii sosiți la tratament — a urmărit aseară desfășurarea șezătorii, in cadrul căreia au citit din scrierile lor Anghel Dumbraveanu, Sorin Titel, Ion Maxim, Damian Ureche, Alexandru Deal, Dușan Petrovici, Mircea Șerbănescu, Al. Jebeleanu și alții. Acțiunea, încadrată manifestărilor de sprijin, a fost organizată in colaborare cu Casa orășenească de cultură Buziaș. Sumele rezultate din vinzarea biletelor vor completa contribuțiile scriitorilor la fondul de sprijin Viața își reia cursul normal .Urmare din paginad. Casele distruse de inundații vor fi construite cu contribuția tuturor cetățenilor din comună. In timpul cel mai scurt, pe alte locuri, — Animalele evacuate au fost bine întreținute — ne spune Ion Kifer, ajutor de fermier la CAP „Mureșul“ din Cenad. Cele 290 de scroafe, 700 porci la îngrășat, 500 purcei și 493 purcei sugari, evacuați la Nerău, sunt bine îngrijiți i pierderile suferite sunt foarte mici. Furajarea a fost mulțumitoare. Din partea cooperativei de la Nerău, s-a mai primit, la discreție, lucernă verde și lapte tras. De asemenea, toate animalele au fost adăpostite in bune condiții. ... Igriș. Țăranii cooperatori lucrează la prășitul sfeclei de zahăr și legumelor, plantează roșii tn cîmp. Vacile și oile au fost readuse in sat, iar miercuri a început transportul porcilor, evacuați la Lo*vriș. Joi își reia cursurile și școala din localitate. ... Sîmnicolaul Mare- De timpul a permis să se lucreze cum în cîmp, întreaga masă de țărani cooperatori a ieșit la întreținera culturilor. Pînă acum a fost prășită sfecla de zahăr, o dată pe cele 220 ha însămînțate, a doua oară pe 190 hectare și rărită pe 150 hectare. Miercuri cooperatorii au continuat cu săpatul cepei, plantatul ardeilor, iar tractoriștii au efectuat prășitul mecanic pe 180 hectare de porumb. îngrijitorii din sectorul zootehnic au îmbunătățit furajarea animalelor pentru sporirea producțiilor. In unitățile ocolite de inundații se lucrează cu ronă la realizarea și depășirea producției planificate. Marți, la cooperativa agricolă din Nerău, pe suprafețele zvîntate s-a muncit din plin. „Acum, mai mul ca oricînd, trebuie să smulgem pamîntului tot ce poate da — arăta tovarășul Iosif Demeter, președintele cooperativei agricole. Fiecare oră de muncă este deosebit de prețioasă. Noi ne străduim să scurtăm perioada de executare a lucrărilor, să le efectuăm de bună calitate și, prin fertilizările raciale, să depășim producțiile planificate". Intr-adevăr, remarcăm participarea foarte bună a cooperatorilor la întreținerea culturilor. Cele 129 hectare cu ceapă și 50 hectare cu usturoi se prezintă bine și au fost prășite o dată. Vița de vie, pe 199 hectare, a fost săpată de două ori. Avansate sînt și lucrările la sfecla de zahăr, precum și recoltarea lucernei pentru fîn. La cele 330 ha cu floarea-soarelui au lucrat, patru cultivatoare și 18 atelaje cu cai, pînă sîmbătă terminîndu-se prășitul manual și răritul acestei culturi. Pentru depășirea producției de 2.100 kg floarea-soarelui la hectar, se asigură o densitate de 30—35.000 plante la unitatea de suprafață, la care se mai adaugă și faptul că terenul a fost fertilizat cu cîte 300 kg azotat de amoniu și superfosfat la fiecare hectar. Sînt condiții ca în acest an să se depășească și producțiile la porumb, sfeclă de zahăr, ceapă, usturoi și grîu. Solul a fost bine lucrat, fertilizat cu cantități însemnate de îngrășăminte, și la Șandra se face simțită hotărîrea țăranilor cooperatori de a folosi fiecare clipă prielnică la lucrările agricole. Peste 100 de cooperatori au participat la prășitul și răritul sfeclei de zahăr. Alții plantau tutunul. Consiliul de conducere a asigurat stocuri suficiente de îngrășăminte chimice pentru fertilizarea suplimentară a sfeclei de zahăr și a porumbului. Situația creată de efectele negative ale inundațiilor și ale ploilor abundente, impune participarea activă pe ogoare a tuturor țăranilor cooperatori, în frunte cu comuniștii, cu membrii consiliilor de conducere, chemați să muncească cu sîrguință, să facă totul pentru obținerea unor recolte sporite de pa fiecare palmă de pămint. în bătălia pentru asigurarea Acum, recoltei, fiecare clipă prielnică pentru lucrările agricole este de neprețuit ! Pe tarlalele semănate cu porumb ale cooperativei agricole din Sinnicolaul Mare, mecanizatorii folosesc fiecare oră bună de lucru, urmărind, în același timp, executarea praștiei la un nivel calitativ superior. Până acum am zburat cu vreo patru elicoptere aflate in misiune deasupra uriașei albii a Mureșului. Sute de kilometri deasupra acestei văi a ptingerii, dar și a curajului, a luptei indirjite, a nesfârșitelor dovezi de omenie. Lumea, de sus, contradictorie, contorsionată. Apele late, avind pe alocuri 6—7 km, așezările păzind atât de slabe și neajutorate, ucise de șuvoi. Aradul cu cele două cetăți: una istorică, în formă de stea, asediată de ape, alta, modernă, a cărei coastă inexpugnabilă prin voința umană își opune stihiei meterezele subțiri. Apa este evident cu mult deasupra nivelului străzilor, dar oamenii rezistă. Lipova, tu podul ei rupt și calea ferată răsucită pe cimp ca un schelet de șarpe. Ochii triști ai piloților (nu înțelegeam până azi de ce sunt melancolici ochii piloților), care au văzut autea. Gesturile sunt sobre și glasul grav. Ei vin aici după ce au străbătut locuri care vor rămine înscrise mereu in sufletul nostru : Dej, Tirgu-Mureș, Satu-Mare, Tirnăveni, Luduș, Sighișoara, Alba-Iulia. Privesc jos. Acolo e Cenadul, Periamul, Igrișul. Văd digul care rezistă, văd sutele de oameni care il păzesc, care veghează. Se întrevăd, după zecile de screpere, camioane, buldozere, efortul lor supraomenesc de a feri de inundație una din zonele cele mai fertile ale județului Timiș, pe care griul crește verde, des ca pena. In marile tarlale, ~. ..Pe o magazie au fost izolați treizeci de oameni. Le-am lansat medicamente, alimente, pături, pentru a se încălzi, apoi, pe fund, cu calm, i-am luat cu macaraua“ ■ ..Unii refuzau. Așteptau să se retragă apele. Erau prea legați de locuința lor. Au fost anunțați să plece. Dar nu au crezut, până în ultima clipă, că se poate intimpla tragedia . .. ,, Cetățeanul se afla intr-un plop. Salvarea lui era plină de riscuri“. „Intr-o curte izolată prin ape, o femeie și 5 copii. Ea mi-a spus plîngînd să plec înspre alții, care sint și mai nenorociți și abia la urmă să vin aici. N-am intilnit niciodată otita omenie“, .,Intr-o zi am salvat 50 de persoane“ (pilotul N. Focșe). .,In prima zi, vreo 130, a doua zi, peste 200“ (maiorul I. Macovei). ..Până azi, peste 300 de oameni, luați cu cablul cu scaun ori prin aterizare“ (maiorul Gh. Tănase). ..Adăugați zeci de ore de zbor, medicamente, alimente, personal sanitar“. ★ Adăugați riscul agățării palelor elicei in arbori, inerenta cafea care trebuie să te țină treaz. Adăugați, adăugați... Am însoțit un transport de 600 kg de piine spre Lalașinț. Tot satul, in jurul elicopterului. Aceeași singură cale de acces: aerul. Pentru ca oamenilor să nu le fie foame. „S-a nimicit totul“, îmi relatează cineva despre recoltă ,,Niciodată n-am mai văzut așa ceva“. ..Uită-te și nu uita niciodată asta“, se adresa o femeie copilului ei, arindu-i elicopterul-speranței. In altă localitate, nu mai știu unde, cuprins de curiozitate reportericească, am intrat prin apă intr-o curte. Și de atunci, de cind stăpinul casei mi-a prins în microfon, n-am mai atins rana nimănui. In altă parte, am vorbit cu sol- Reportaj de Lucian Bureriu dații care astupaseră o fisură de dig lucrind gol în apă. Mi-au răspuns monosilabic și mi-am dat seama de inutilitatea oricărui interviu. ★ .,Războiul e aici. Comportați-vi ca atare“, spunea un comandant ostașilor săi. Și apa n-a intrat în Arad, nici dincolo de digul Periamului și al Cenadului. Ce mici se văd de sus oamenii pe metereze. Dar eu știam adevărul despre ei. Au sprijinit cu piepturile lor Sacii cu nisip mișcați de șuvoi. Șirul de camioane. La Bodrog, intervenția amfibiilor, panica in fata morții. Am văzut de sus femeile care se agitau, gestul energic al militarului care le-a potolit intr-o secundă. N-am văzut femeia care plutea, moartă, cu un copil in brațe. Sunt fericit că n-am văzut-o. Dar am fost îngrozit privind cum „se topeau“ casele. Deveniseră moi, se așezau descompuse in unde. Truda noastră, truda de zeci de ani, iluzii distruse, mici fericiri spulberate. Blestemul apei inaintind implacabil: „Privește și nu uita niciodată". Dar uneori simt că nu mai pot si văd. Privind deschiderea uriașă de apă, am izbucnit in hohote de prins in spatele hubloului. Cei rămași jos nici nu-și pot închipui asemenea priveliște. Deodată, n-am mai vrut să privescs și m-am aplecat spre a mingiia iepurele sălbatic, salvat și el de elicopteriști. Animalul se afla dincolo de spaimă. Nu reacționa la mingîieri. Nici nu se mișca. In acest moment greu, întreaga fire trăiește spaima dezastrului, a stihiilor, a pustiirii. Dar noi trebuie să ne gindim întii la soldații care dorm de o săptămină in amfibie sau in camioane, rezemați unul de altul. Să privim la adincul conștiinței noastre lucid, ín ansamblu, de sus, din elicopterul-speranță. Să ne reluăm viața normală, dar nu oricum. Am văzut iarăși cu valorează cuvîntul omului și brațul său. Am văzut recunoștința față de semeni, față de partid. Nu, nici in aceste sumbre momente patria mea n-a avut un chip nefericit. ..Să rămîi o floare, pămînt străbun, pămint al vieții, luminos și bun“, scriam Ingiid, in aparatul încărcat cu alimente. Era măreț și superb Mureșul, era măreață și sobră suferința omului și superbă generozitatea omului, Bătrinei care, îmbrăcată tn negru, iși aștepta sfîrșitul pe pragul casei, i-am spus : trebuie să trăim, trezește-te! Nu trebuie să cunoaștem resemnarea. Pămint al nostru, ras de ape, vei rodi, vom rodi împreună. Pământ al vieții, luminos și bun. Zilele acestea, în elicopter, deasupra Mureșului Ore grele, ore de vitejie DIN ÎNALT SIMȚ PATriOTIC Cu un înalt simț patriotic și cetățenesc, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii poligrafice au hotărit în unanimitate să contribuie la fondul de ajutorare destinat județelor lovite de calamități cu salariul pe 2 zile, iar șefii de secții, șefii de servicii și conducerea întreprinderii cu salariul pe o lună. De asemenea, pînă în prezent s-au colectat articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și alte obiecte în valoare de peste 10.900 lei.