Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-28 / nr. 7891

DRAPELUL ROȘU—7.891 • 2 • OAMENII MUNCII ÎNSCRIU NOI ȘI LUMINOASE FAPTE DE MUNCĂ ȘI SOLIDARITATE TOVĂRĂȘEASCĂ în întreaga țară se acționează fără răgaz, cu voință de neclintit pentru refacere și normalizare Angajamentele muncitorești prind viață In aceste zile, de grea încer­care In urma pagubelor imen­se provocate de inundații, co­lectivul de muncă de la Com­binatul pentru exploatarea și industrializarea lemnului Timi­șoara a hotărit să-și intensifice eforturile pentru realizarea și depășirea tuturor sarcinilor de plan pe anul 1970. Răspunzind recomandărilor Biroului Execu­tiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste și conștienți că numai prin parti­ciparea activă a tuturor oame­nilor muncii din patria noastră se vor putea învinge vitregiile naturii și asigura dezvoltarea normală a întregii activități so­ciale, muncitorii, inginerii și tehnicienii Combinatului au ho­­tărât să-și sporească angajamen­tele și să realizeze peste pre­vederile planului 5 milioane lei la producția marfă , volumul li­vrărilor la export va crește cu 500.000 lei valută. Totodată, se va obține un volum suplimentar de 800.000 lei economii la pre­țul de cost și 1.750.000 lei bene­ficii. In condițiile actuale, ma­terialele de construcții, respec­tiv lemnul, capătă o importanță deosebită in refacerea ctt mai rapidă a daunelor provocate de inundații, iar re­ducerea consu­murilor specifice primește noi valențe. De aceea colectivul combinatului s-a angajat să de­pășească planul fizic la lemn rotund pentru industrializare cu 2.000 mc, iar la sortimentul lemn rotund­ pentru construc­ții cu 3.000 mc. Prin reducerea consumurilor specifice de mate­rii prime și materiale se vor obține economii de 800.000 lei. Hotărîrea colectivului Combi­natului textil nr. 1 Timișoara de a confecționa, din economii la materia primă, 20.000 diferi­te articole de îmbrăcăminte a început să se materializeze. U­­nindu-și forțele in îndeplinirea angajamentelor suplimentare, muncitorii de aici au executat, pînă ieri, 5.000 buc. tricotaje și 4.500 perechi ciorapi. In același timp, pentru copiii Școlii gene­rale nr. 8 din Satu Mare ce se găsesc adăpostiți la Timișoara au fost confecționate 400 de pijamale. Primul lot de 2.000 buc. tricotaje a și fost trimis la Mediaș cu destinația între­prinderea textilă „Tîrnava". Spi­ritul de ajutorare se manifestă la acest combinat, ca pretutin­deni de altfel, și prin trimite­rea unei echipe de specialiști care să ajute întreprinderea medieșeană la reluarea in cel mai scurt timp a activității e­­conomice. O altă echipă de e­­lectricieni este pregătită să ple­ce in aceste zile la Combinatul textil Sighișoara în scopul a­­cordării unui sprijin efectiv co­lectivului de aici. 26.471.000 lei in contul C.E.C. 2000 Vești despre eforturile eroice de stăvilire a furiei apelor, de refacere a orașelor și satelor ALBA IULIA. — Trimisul spe­cial V. Chișu transmite : Deși nivelul apelor Mureșului a înre­gistrat miercuri la Alba Iulia o s cădere de 30 cm față de cota atinsă in ziua precedentă, ele con­tinuă să se afle peste cota de inun­dație, m­ăsurind încă peste 5 me­tri. Numeroase străzi din sudul orașului între care Olteniei, Si­retului, Iașului sunt încă parțial inundate. Cartierul Partoș conti­nuă să se­ afle în întregime sub apă. Tirnavele sunt și ele în scă­dere. In Județ 23 de localități sint inundate. Au fost distruse 810 case și alte numeroase avariate. Deși a­­proape 10 000 cetățeni s-au reîntors în ultimele zile la casele lor, pînă marți mai erau evacuate 7 sau per­soane. 22 500 hectare teren agricol au fost inundate total de prima viitu­ră, dintre care o suprafață de pes­te 16 000 hectare cu diferite culturi. A doua viitura, care marți a înregistrat cotele maxime, a acoperit cu ape acum 11 035 hectare teren agricol, din care 6 824 hectare cu diferite culturi. Ploile­­ torențiale ce au căzut pe cuprinsul județului au provocat alunecări de teren la Vințu de Jos, Blandiana, Mihalț, Valea Lungă. Ele au distrus pe întinse supra­fețe finețe, pășuni și culturi agri­cole, au blocat drumuri. In Alba Iulia ca și pe între­gul teritoriu al județului, oamenii acționează fără răgaz, cu voință de neclintit. Se ridică și­ se consoli­dează diguri și terasamente. Digul din Oarda de Jos, de exemplu, rupt în patru locuri de apă, a fost refăcut și consolidat în ultimele zile cu alți 700 saci cu nisip. Pe străzile municipiului Alba Iulia, a­­flate încă sub apă, acționează zi și noapte motopompe și aspersoare. Ln toate centrele comunale, liniile electrice și telefonice au fost com­plet restabilite. Liniile ferate Teiuș — Voinț ; Teiuș — Războieni; Războieni — Ocna Mureș ; Blaj — Praid, care au fost pe mai multe locuri rupte de ape, au fost re­puse în circulație. Se lucrează fără răgaz în consolidarea liniilor ferate și drumurilor asfaltate avariate, la refacerea podurilor distruse. O ac­tivitate deosebită se depune la re­facerea podului de cale ferată și la șoseaua dintre Teiuș și Blaj, zonă extrem de periculoasă, unde, într-o învolburare cumplită, apele Tîrnavei se întîlnesc cu Mureșul, la podurile de peste Mureș din Vinț și la podul de pe șoseaua Aiud — Ciumbrud. ★ O preocupare de prim ordin o constituie în prezent lupta pentru diminuarea pagubelor provocate de inundații. Toate întreprinderi­le industriale din județ și-au reluat activitatea, dar mai sunt multe di­ficultăți. Eforturile tuturor se con­centrează îndeosebi spre repunerea în funcțiune a întreprinderilor la întreaga lor capacitate. O intensă activitate desfășoară și țăranii cooperatori din județ. Pe mari suprafețe, unde apele s-au retras în întregime, s-a început de îndată refacerea sau reînsămîn­­țarea culturilor. ★ Cea de-a doua viitură a rîuri­­lor ce brăzdează meleagurile Alba Iuliei a trecut în cursul zilei de Ieri. Ea nu a cunoscut însă nici violență și nici cotele cele dinții- Totuși, pagubele pe care le-a pro­vocat sunt importante. Ele au fost însă mult diminuate prin măsuri­le hotărîte ce s-au luat în vederea ridicării unor diguri, evacuarea unor însemnate bunuri materiale, a animalelor. In prezent, cotele a­­pelor se află în ușoară scădere. JUDEȚUL MEHEDINȚI.­­ Mier­curi, cotele Dunării continuau să crească cu 16 cm la Baziaș, 19 cm la Moldova Veche, Drencova 12 cm, Svinița 20 cm, Bistrița și Orșova 20 cm, Tr. Severin 11 cm, Gruia 10 cm fată de ziua prece­dentă. Au fost inundate porturile Gruia și Tr. Severin. La centrala hidroelectrică Por­țile de Fier a fost executată pe aproape întreaga lungime supra­­înălțarea digului ce apără turbi­nele 3—6 la cota de 54 m față de nivelul Mării Adriatice. După cum ne-a informat ing. Ion Leuș­­tean, directorul tehnic al întreprin­derii Centrala hidroelectrică Por­țile de Fier, această cotă asigură rezistența la un debit de circa 17 000 m.c. pe secundă, debit a că­rui probabilitate de apariție se poate sem­nala o dată la 200 de ani și care pînă acum nu a fost înregis­trată încă în zona amintită — cele mai mari debite fiind semnalate în 1895 — 15 900 mc pe­­ scundă și în 1940 — 15 100 mc pe secundă. Prin supraînălțarea digului și a­­ducerea a mii de saci umpluți cu steril și balast, care vor fi folosiți in căzut ivirii unor infiltrații, a fost mărită rezistența construcțiilor pe întinsul fluviului, de la intrarea în țară și pînă la Gura Văii, echi­pe de specialiști urmăresc continuu evoluția cotelor apei. Navigația se desfășoară în prezent nestinghe­rită. Măsurile de prevenire a Inunda­țiilor, stabilite de Comandamen­tul județean Mehedinți, se des­fășoară intr-un ritm intens și în alte puncte cuprinse în sec­torul amintit. La șantierul na­val din Tr. Severin, de exem­plu, se lucrează la înălțarea digu­lui din vecinătatea atelierelor de galvanizare și nichelaj. In același timp, pe clisura Du­nării, în zona Svinița -- Orșova au fost demolate aproape toate locuințele situate sub cota 55 m, unde urmează să se întindă apele lacului de acumulare al centralei hidroelectrice, iar în portul Liu­­botina, docherii, sprijiniți de lu­crătorii portului și de numeroși tineri din împrejurimi, au încărcat în șlepuri o bună parte din cele 100 de vagoane de cărbune ce sunt amenințate de creșterea apelor. Au început, de asemenea, ample lu­crări de consolidare a unor sectoa­re de circulație rutieră și ferovia­ră situate între Orșova, Tr. Se­verin și- -VJnju :Mar*. • .*■­­ JUDEȚUL SATU MARE- - Prin eforturile neîntrerupte, zi și noapte depuse de colectivele de muncitori, trei din cele 11 întreprinderi inun­­date în județul Satu Mare lucrează acum cu întreaga lor capacitate. Celelalte întreprinderi lucrează parțial sau sunt într-un stadiu înaintat al reparațiilor. La Fabrica „1 Septembrie" au început să lucreze sectoarele de prelucrări mecanice, sculăria, sec­ția de întreținere, stația de cazane și instalații întreprinderea de degresare, iar la „Solidaritatea“ au fost puse în funcțiune 240 mașini. Și-a reluat în întregime activita­tea și Fabrica de piele „Drum Nou“, și întreprinderea de prestări a industriei locale, cu excepția sec­ției tîmplărie. Fabrica de cărămizi și-a reluat de asemenea activitatea. Lucrează de asemenea cu o parte din capacitate Fabrica de vopsele. Miercuri 27 mai depunerile de pe întregul cuprins al țării in contul 2.000 se ridicau la suma de 26.471.000 lei. Cele mai importante contribuții bănești la ajutorarea populației greu lovite din zonele si­nistrate ale țării le-au adus cetățenii municipiului București, care au depus pină ieri 6.558.000 lei, cei din ju­­dețele Arad - 1.629.900 lei, Cluj - 1.393.500 lei, Bihor - 1.231.800 Ui și Timiș — 1.113.200 lei. Din rindul sutelor de mii de ceti­țeni de la orașe și sate, depunători in contul omeniei, cităm citeva nu­me: Gheorghe Funda, din comuna Cogealac, județul Constanța, care venit in ajutorul sinistraților cu va­­­loarea integrală a concediului de o­dihnă pe acest an, soții Ilie și Floa­rea Crăciun, pensionari ai cooperati­vei agricole de producție din satul Mivilița din același județ, care au predat 1.000 lei, componenții lotului olimpic de polo pe apă cu suma de 5.400 lei și membrii Asociației loca­tarilor din Șoseaua Panduri nr. 60 iin Capitală care au donat 5­500 lei. Sămînța Mircea Șerbanescu L-am remarcat de departe, să­rind pe brațe o lădiță. Prețioasă, după toate semnele. O lădiță so­lidă, avind marginile Întărite cu șipci de lemn. O strîngea in brațe grijuliu și oarecum temător. Ima­gine tipică in acele momente dra­matice, cînd, evacuindu-se din zo­na primejduită de ape, omul nu știa pe ce să pună mina mai vn­ Hi și mai eu folos din ceea ce a agonisit ln lungi ani de trudă și chibzuială. Gindul îi e mai cu seamă captat de soarta valorilor materiale , dar de cite ori intere­sul lui n-a mers de-a dreptul și spontan spre fleacuri fără altă semnificație decit cea sentimentală: Un tablou de familie, o pictură, încălțămintea păstrată de mult a copiilor astăzi crescuți, un bibelou amintind tinerețea ■ • ■ Omul cu lădiță nu era deloc sentimental. Dimpotrivă, după lada pe care o alesese ca depozit mo­bil și după atenția cu care pășea peste băltoace și șanțuri spre ca­mionul din șosea, după felul cum o strîngea la piept și o așeza grijuliu alături, alegindu-și veci­nii dintr-o privire rapidă, dar foarte atentă, lăsa impresia d­­e conștient de ceea ce păzește și duce cu sine, că știe ce bogăție imensă sub volum mic scoate din ghiarele stihiilor. II bănuiam la­com, rapace și după felul cum își așeza ln mașină lădiță și după felul cum striga la cei care ur­eară ulterior să se ferească a-i lovi proprietatea și așa mai de­parte. Mi l-am închipuit fără somn, păzindu-și averea. Și cine nu mi-am închipuit rele despre omul acela pînă ce l-am văzut, mai ttrziu, pe un ogor proaspăt zvmntat de pe urma ape­lor revărsate. Scotea cu amindoi pumnii sămînța pentru semănă­toarea de alături. In acea zi și in acel loc se reinsămința pămin­­tul cotropit de ape, eliberat iarăși, dornic de fecundație. Mâinile pe care le crezusem rapace, ale lă­comiei și egoismului scoteau să­­mința din lădiță cu marginile în­tărite­i și m-am uitat înăuntru, înțelegind abia acum și aici ce neasemuită comoară purta semănă­torul cu mare conștiință cetățe­nească,, patriotică, umană. Pentru sămânță alesese lada cea mai bu­nă, cea mai sigură , sămânța o apăra ca pe ochii din cap. Sămîn­ța care se răspundea pe întregul ogor, ca o victorie a vieții ți a atașamentului față de viață. însuflețite acțiuni ale scriitorilor timișoreni Greutățile pricinuite de apele revărsate, acțiunea vastă de reme­diere a calamităților au stirnit un ecou puternic și in rândul scriito­rilor timișoreni. La chemarea co­mitetului de conducere al Asocia­ției lor de creație, toți scriitorii ti­mișoreni — români, germană, ma­ghiari, sârbi și de alte naționali­tăți — au răspuns cu solicitudi­ne și cu o deplină adeziune. Mem­brii conducerii Asociației și ai re­vistelor Uniunii Scriitorilor au o­­ferit salariul lor pe 6 luni, iar scriitorii redactori o zi din sala­riu, pină la sfîrșitul anului. Re­latăm mai jos o seamă de acțiuni întreprinse in aceste site In spri­jinul zonelor sinistrate. ■ LISTA DE SUBSCRIPȚIE, deschisă la Asociația Scriitorilor din Timișoara, a fost completată încă in primele zile de către 18 scriitori, publiciști, colaboratori ai revistelor Orizont și Knijevni­ji­­vot. A și fost depusă in contul C.E.C. 2.000 suma de 1.330 lei. Lista rămine deschisă, alți scriitori exprimindu-ți dorința de a sub­scrie. 1 PROZATORUL MIRCEA ȘERBANESCU și-a anunțat ho­tărârea de a participa la un vo­lum colectiv editat de Editura Al­batros, in cadrul acțiunii de spri­jin al sinistraților. Dreptul de autor va fi depus in contul 2­000. A­ȘEZĂTOAREA LITERA­RĂ de la Buziaș a întrunit o largă participare a scriitorilor ti­mișoreni intelectuali. Un numeros public — elevi de liceu, oa­meni ai muncii sosiți la tratament — a urmărit aseară desfășurarea șezătorii, in cadrul căreia au citit din scrierile lor Anghel Dumbra­­veanu, Sorin Titel, Ion Maxim, Damian Ureche, Alexandru Deal, Dușan Petrovici, Mircea Șerbănes­­cu, Al. Jebeleanu și alții. Acțiunea, încadrată manifes­tărilor de sprijin, a fost organizată in colaborare cu Casa orășenească de cultură Buziaș. Su­mele rezultate din vinzarea bilete­lor vor completa contribuțiile scri­itorilor la fondul de sprijin­ Viața își reia cursul normal .Urmare din pag­i­­nad. Casele distruse de inundații vor fi construite cu contribuția tu­turor cetățenilor din comună. In timpul cel mai scurt, pe alte locuri, — Animalele evacuate au fost bi­ne întreținute — ne spune Ion Ki­fer, ajutor de fermier la C­A­P „Mureșul“ din Ce­nad. Cele 290 de scroafe, 700 porci la îngrășat, 500 purcei și 493 purcei sugari, eva­cuați la Nerău, sunt bine îngrijiți i pierderile suferite sunt foarte mici. Furajarea a fost mulțumitoare. Din partea cooperativei de la Nerău, s-a mai primit, la discreție, lucer­­nă verde și lapte tras. De aseme­nea, toate animalele au fost adă­postite in bune condiții. ... Igriș. Țăranii cooperatori lu­­crează la prășitul sfeclei de zahăr și legumelor, plantează roșii tn cîm­p. Vacile și oile au fost readuse in sat, iar miercuri a început tran­sportul porcilor, evacuați la Lo*­vriș. Joi își reia cursurile și școa­la din localitate. ... Sîmnicolaul Mare- De timpul a permis să se lucreze cum în cîmp, întreaga masă de țărani co­operatori a ieșit la întrețin­era culturilor. Pînă acum a fost prăși­tă sfecla de zahăr, o dată pe cele 220 ha însămînțate, a doua oară pe 190 hectare și rărită pe 150 hecta­re. Miercuri cooperatorii au conti­nuat cu săpatul cepei, plantatul ar­deilor, iar tractoriștii au efectuat prășitul mecanic pe 180 hectare de porumb. îngrijitorii din sectorul zootehnic au îmbunătățit furajarea animalelor pentru­­ sporirea pro­ducțiilor. In unitățile ocolite de inundații se lucrează cu r­onă la realizarea și depășirea producției planificate. Marți, la cooperativa agricolă din Nerău, pe suprafețele zvîntate s-a muncit din plin. „Acum, mai mul ca oricînd, trebuie să smulgem pa­­mîntu­lui tot ce poate da — arăta tovarășul Iosif Demeter, președin­tele cooperativei agricole. Fiecare oră de muncă este deosebit de prețioasă. Noi ne străduim să scurtăm perioada de executare a lucrărilor, să le efectuăm de bună calitate și, prin fertilizările racia­­le, să depășim producțiile planifi­cate". Intr-adevăr, remarcăm participa­rea foarte bună a cooperatorilor la întreținerea culturilor. Cele 129 hectare cu ceapă și 50 hectare cu usturoi se prezintă bine și au fost prășite o dată. Vița de vie, pe 199 hectare, a fost săpată de două ori. Avansate sînt și lucrările la sfe­cla de zahăr, precum și recoltarea lucernei pentru fîn. La cele 330 ha cu floarea-soarelui au lucrat, patru cultivatoare și 18 atelaje cu cai, pînă sîmbătă terminîndu-se prășitul manual și răritul acestei culturi. Pentru depășirea produc­ției de 2.100 kg floarea-soarelui la hectar, se asigură o densitate de 30—35.000 plante la unitatea de suprafață, la care se mai adaugă și faptul că terenul a fost­ fertili­zat cu cîte 300 kg azotat de amo­niu și superfosfat la fiecare hec­tar. Sînt condiții ca în acest an să se depășească și producțiile la porumb, sfeclă de zahăr, ceapă, us­turoi și grîu. Solul a fost bine lu­crat, fertilizat cu cantități însem­­nate de îngrășăminte, și la Șandra se face simțită ho­­tărîrea țăranilor cooperatori de a folosi fiecare clipă prielnică la lu­crările agricole. Peste 100 de co­operatori au participat la prășitul și răritul sfeclei de zahăr. Alții plantau tutunul. Consiliul de con­ducere a asigurat stocuri suficien­te de îngrășăminte chimice pentru fertilizarea suplimentară a sfeclei de zahăr și a porumbului. Situația creată de efectele ne­gative ale inundațiilor și ale ploilor abundente, impune participarea ac­tivă pe ogoare a tuturor țăranilor cooperatori, în frunte cu comuniș­tii, cu membrii consiliilor de con­ducere, chemați să muncească cu sîrguință, să facă totul pentru ob­ținerea unor recolte sporite de pa fiecare palmă de pămint. în bătălia pentru asigurarea Acum, re­coltei, fiecare clipă prielnică pen­tru lucrările agricole este de neprețuit ! Pe tarlalele semănate cu porumb ale cooperativei agricole din Sinnicolaul Mare, mecanizatorii folosesc fiecare oră bună de lucru, urmărind, în același timp, executarea praștiei la un nivel calitativ superior. P­ână acum am zburat cu vreo patru elicoptere a­­flate in misiune deasu­pra uriașei albii a Mu­reșului. Sute de kilo­metri deasupra acestei văi a ptingerii, dar și a curaju­lui, a luptei indirjite, a nesfârși­telor dovezi de omenie. Lumea, de sus, contradictorie, contorsionată. Apele late, avind pe alocuri 6—7 km, așezările păzind atât de slabe și neajutorate, ucise de șuvoi. A­­radul cu cele­­ două cetăți: una istorică, în formă de stea, asedia­tă de ape, alta, modernă, a cărei coastă inexpugnabilă prin voința umană își opune stihiei metereze­le subțiri. Apa este evident cu mult deasupra nivelului străzilor, dar oamenii rezistă. Lipova, tu podul ei rupt și calea ferată ră­sucită pe cimp ca un schelet de șarpe. Ochii triști ai piloților (nu înțelegeam până azi de ce sunt melancolici ochii piloților), care au văzut au­tea. Gesturile sunt sobre și glasul grav. Ei vin aici după ce au străbătut locuri care vor rămine înscrise mereu in su­fletul nostru : Dej, Tirgu-Mureș, Satu-Mare, Tirnăveni, Luduș, Si­ghișoara, Alba-Iulia. Privesc jos. Acolo e Cenadul, Periamul, Igrișul. Văd digul care rezistă, văd sutele de oameni care il păzesc, care veghează. Se între­văd, după zecile de screpere, ca­mioane, buldozere, efortul lor su­praomenesc de a feri de inundație una din zonele cele mai fertile ale județului Timiș, pe care griul crește verde, des ca pena. In ma­rile tarlale, ~. ..Pe o magazie au fost izolați treizeci de oameni. Le-am lansat medicamente, alimente, pături, pentru a se încălzi, apoi, pe fund, cu calm, i-am luat cu macaraua“ ■ ..Unii refuzau. Așteptau să se re­tragă apele. Erau prea legați de locuința lor. Au fost anunțați să plece. Dar nu­ au crezut, până în ultima clipă, că se poate intimpla tragedia . .. ,, Cetățeanul se afla intr-un plop. Salvarea lui era plină de riscuri“. „Intr-o curte izolată prin ape, o femeie și 5 copii. Ea mi-a spus plîngînd să plec înspre al­ții, care sint și mai nenorociți și abia la urmă să vin aici. N-am intilnit niciodată otita omenie“, .,Intr-o zi am salvat 50 de per­soane“ (pilotul N. Focșe). .,In prima zi, vreo 130, a doua zi, pes­te 200“ (maiorul I. Macovei). ..Până azi, peste 300 de oameni, luați cu cablul cu scaun ori prin aterizare“ (maiorul Gh. Tănase). ..Adăugați zeci de ore de zbor, medicamente, alimente, personal sanitar“. ★ Adăugați riscul agățării palelor elicei in arbori, inerenta cafea care trebuie să te țină treaz. A­­dăugați, adăugați... Am însoțit un transport de 600 kg de piine spre Lalașinț. Tot sa­tul, in jurul elicopterului. Aceeași singură cale de acces: aerul. Pen­­tru ca oamenilor să nu le fie foa­me. „S-a nimicit totul“, îmi relatea­ză cineva despre recoltă­ ,,Nicio­dată n-am mai văzut așa ceva“. ..Uită-te și nu uita niciodată as­ta“, se adresa o femeie copilului ei, arindu-i elicopterul-speranței. In altă localitate, nu mai știu unde, cuprins de curiozitate reporteri­cească, am intrat prin apă intr-o curte. Și de atunci, de cind stă­­pinul casei mi-a prins în micro­fon, n-am mai atins rana nimă­nui. In altă parte, am vorbit cu sol- Reportaj de Lucian Bureriu dații care astupaseră o fisură de dig lucrind gol în apă. Mi-au răs­puns monosilabic și mi-am dat seama de inutilitatea oricărui in­terviu. ★ .,Războiul e aici. Comportați-vi ca atare“, spunea un comandant ostașilor săi. Și apa n-a intrat în Arad, nici dincolo de digul Pe­­riam­ului și al Cenadului. Ce mici se văd de sus oamenii pe metere­ze. Dar eu știam adevărul despre ei. Au sprijinit cu piepturile lor Sacii cu nisip mișcați de șuvoi. Și­rul de camioane. La Bodrog, in­tervenția amfibiilor, panica in fa­ta morții. Am văzut de sus femei­le care se agitau, gestul energic al militarului care le-a potolit in­tr-o secundă. N-am văzut femeia care plutea, moartă, cu un copil in brațe. Sunt fericit că n-am văzut-o. Dar am fost îngrozit privind cum „se to­peau“ casele. Deveniseră moi, se așezau descompuse in unde. Tru­da noastră, truda de zeci de ani, iluzii distruse, mici fericiri spul­berate. Blestemul apei inaintind implacabil: „Privește și nu uita niciodată". Dar uneori simt că nu mai pot si văd. Privind deschiderea uriașă de apă, am izbucnit in hohote de prins in spatele hubloului. Cei rămași jos nici nu-și pot închipui asemenea priveliște. Deodată, n-am mai vrut să privescs și m-am aple­cat spre a mingii­a­ iepurele sălba­tic, salvat și el de elicopteriști. A­­nimalul se afla dincolo de spai­mă. Nu reacționa la mingîieri. Nici nu se mișca. In acest mo­ment greu, întreaga fire trăiește spaima dezastrului, a stihiilor, a pustiirii. Dar noi trebuie să ne gindim întii la soldații care dorm de o săptămină in amfibie sau in camioane, rezemați unul de altul. Să privim la adincul conștiinței noastre lucid, ín ansamblu, de sus, din elicopterul-speranță. Să ne reluăm viața normală, dar nu oricum. Am văzut iarăși cu­ valo­rează cuvîntul omului și brațul său. Am văzut recunoștința față de semeni, față de partid. Nu, nici in aceste sumbre momente patria mea n-a avut un chip nefericit. ..Să rămîi o floare, pămînt stră­bun, pămint al vieții, luminos și bun“, scriam In­giid, in aparatul încărcat cu alimente. Era măreț și superb Mureșul, era măreață și sobră suferința omului și superbă generozitatea omului, Bătrinei ca­re, îmbrăcată tn negru, iși aștepta sfîrșitul pe pragul casei, i-am spus : trebuie să trăim, trezește-te! Nu trebuie să cunoaștem resem­narea. Pămint al nostru, ras de ape, vei rodi, vom rodi împreună.­ Pă­mânt al vieții, luminos și bun. Zilele acestea, în elicopter, deasupra Mureșului Ore grele, ore de vitejie DIN ÎNALT SIMȚ PATriOTIC Cu un înalt­ simț patriotic și cetățenesc, muncitorii, inginerii și tehnicienii întreprinderii po­ligrafice au hotărit în unanimi­­tate să contribuie la fondul de ajutorare destinat județelor lo­vite de calamități cu salariul pe 2 zile, iar șefii de secții, șe­fii de servicii și conducerea în­treprinderii cu salariul pe o lu­nă. De asemenea, pînă în pre­zent s-au colectat articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, precum și alte obiecte în valoa­re de peste 10.900 lei.

Next