Drapelul Roşu, mai 1970 (Anul 26, nr. 7870-7894)

1970-05-30 / nr. 7893

• 2 • OAMENII MUNCII ACTIONEAZA FĂRĂ ______________ _ PREGET, CU VOINȚĂ DE NECLINTIT, PENTRU --------I * . ___________________________ REFACERE, PENTRU NORMALIZARE Producție în plus, prin muncă suplimentară Concomitent cu munca eroi­că a celor care apără avuția obștească și bunurile personale șie cetățenilor din zonele peri­clitate de inundații, în toate o­­rașele și satele județului nostru organele și organizațiile de partid continuă să mobilizeze imensul potențial uman spre îndeplinirea exemplară a planu­lui de stat, a angajamentelor. In sfera patriotismului fier­binte, ce animă pe toți oamenii muncii din județul nostru, se înscrie și colectivul întreprin­derii „Tehnometal" din Timi­șoara care, in primele decade ale lunii mai, și-a îndeplinit și depășit sarcinile de plan la prin­cipalii indicatori. Muncitorii, tehnicienii, ingine­rii și funcționarii de aici, ca din întreaga țară, de altfel, folosesc toate mijloacele omenești posi­­bile pentru a veni in sprijinul sinistraților, pentru a grăbi cu un ceas mai devreme refacerea economiei enorm afectată de ca­lamitățile naturale abătute asu­pra întregii țări, pentru norma­lizarea întregii vieți sociale. In acest scop, încă din pri­mele zile ale calamităților, sala­riații de la această importantă întreprindere timișoreană au în­ceput să muncească cu eforturi sporite. Perso­nalul tehnico-adm­inistrativ, de exemplu, care nu poate partici­pa efectiv în sectoarele produc­tive ale uzinei, s-a prezentat în prima duminică la lucru și a colectat circa două vagoane de fier vechi pentru centrele side­rurgice. La rândul lor, salariații sec­țiilor de bază au hotărât fie să lucreze în schimburi prelungite, fie să lucreze din plin și în zi­­lele de duminică. Așa se face că, duminica trecută, au intrat pe poarta fabricii circa 150 de muncitori, pentru a lucra ca în­­tr-o zi normală de muncă. La secția a II-a, împletitorie, de exemplu, și-au luat locul lângă mașini muncitoarele Florica Bărbiei, Maria Matis, E. Jivan și alți țesători din echipa con­dusă de Vasile Emanoil. — Valoarea țesăturilor, îm­pletiturilor și a întregii produc­ții realizate în schimbul supli­mentar de duminică — ne spu­ne tovarășul ing. Ilie Birișteică, inginerul șef al uzinei — se ri­dică la peste 120.000 de lei. La acestea, așa după cum și-au ex­primat dorința mulți din sala­riați, vor fi adăugate, săptămî­­na aceasta, alte valori materia­le suplimentare, cîștigate prin munca în schimburi prelungite. Hotărirea elevilor constructori dornici de a-și aduce din plin contribuția la diminuarea pagu­belor pricinuite de inundații și la redresarea situației, membrii organizației U.T.C. de la Gru­pul școlar de construcții Timi­șoara au hotărit să lucreze o duminică in plus in practica de producție, iar sumele realizate să fie vărsate în contul 2.000. Pentru perioada vacanței de vară, 400 de elevi — zidari, dulgheri și instalatori, alături de instructori, de profesori și ingineri, s-au oferit să ajute la reconstrucția unor localități ca­re au suferit de pe urma revăr­sărilor de ape. In același timp, Comitetul U.T.C. a hotărit să acorde din fondul organizației suma de 5.000 lei pentru ajuto­rarea sinistraților. Rînduri în care vibrează fapte umanitare și gînduri frățești La redacția ziarului nu contenesc să sosească scrisori de pe întreg cu­prinsul județului nostru din partea minunaților lui locuitori care, în acest mai al durerii unanime, își ex­primă atașamentul și dorința fermă de a contribui, în permanență, cu toată ființa lor, cu ajutoare materia­le, la refacerea famiilor din județele lovite de furia oarbă a naturii. Scri­sori purtînd încărcătura impresionan­tă a recunoștinței și a afecțiunii fră­­țești vin din partea acelora care au beneficiat, în aceste zile, de ospita­litatea caldă a cetățenilor județului Timiș. Toate plicurile și rîndurile e­­moționante vizează o singură adresă: omenia. Același cetățean care pe ziua de 14 mai reacționase spontan, expedi­ind pe adresa ziarului o scrisoare de compasiune și 50 de lei in vederea ajutorării celor sinistrați, păstrîndu-și anonimatul, după exact 10 zile (prin tragismul lor socotite de el „cu­ 10 ani“) datează o nouă scrisoare grăi­toare : „Mica noastră familie vine în continuare in sprijinul familiilor aflate in grea cumpănă, cu donarea de si­le muncă din salariu, cu sile lucră­toare peste program din care una a și fost efectuată, și cu depunerea lunară in contul „2­000“ a sumei de 100 lei, indemnizația, de stat a băiețelului nostru, pentru ajuto­rarea unui copil sinistrat. Astfel, con­siderăm că cel mai mic membru al familiei noastre participă cu prima lui faptă umană la trăinicia marii fa­milii a națiunii noastre socialiste“. Din comuna Margini, șoferul E­­mil Danculescu, pensionar de boală gradul II, ne scrie că simte nevoia să fie alături de cei loviți tocmai prin disponibilitățile sale fizice în vede­rea muncii, gest impresionant și e­­moționant prin­ semnificația lui. „Do­resc să mă ajutați să primesc un au­tocamion in perfectă stare și voi transporta cu el 3—4 luni de zile pe ruta Luncani—Margina, iar banii rea­lizați să fie alocați pentru județele calamitate“. „Dindu-ne seama de suferințele prin care trec alți colegi rămași fă­ră adăpost și hrană, am hotărit să le venim in ajutor cu 18 uniforme școlare pentru­ băieți și 6 pentru fe­te, 20 bluze și diferite alte articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Tot­odată, am transportat la sediul C.L.F. cantitățile de 280 kg ceapă verde, 1000 legături de ridichi, 200 kg spanac. Acestea sunt cuvintele ele­vilor de la Liceul agricol din Ciaco­­va, a căror ofrandă s-a deschis, de fapt, atunci cînd au rupt prima dis­tanță pe comuna Ciacova in contul ,,2.000”, înscriind pe ea valoarea de 2.635,50 lei. Mai amintim, printre altele, și o scrisoare care in cîteva cuvinte la­pidare ne comunică alt gest umani­tar venit din partea membrilor co­rului „Casei de ajutor reciproc al pensionarilor", care au participat la contul „2.000" cu venitul încasat de pe urma unui program artistic ținut în sala Căminului cultural din Fra­­telia. La toate aceste ofrande ale ome­niei încercăm să facem auzit și e­­coul vibrant venit din partea­ celor greu încercați. Dar să urmărim rîn­durile profesorului Ion Halmi de la Liceul nr. 3 din Satu Mare, care ne scrie de la căminul nr. 15 al Com­plexului studențesc din Timișoara: „Am cutreierat țara in lung și-n lat. Peste tot, pe unde am fost — pot spune cu deplină convingere — am intilnit pe omul pe care am vrut să-l intilnesc, omul cu o inimă lar­gă și nobilă, plin de dăruire și a­­fecțiune. Acesta este omul patriei noastre socialiste. Acesta este omul pe care l-am intilnit in Timișoara cînd, in plină noapte de 21 , spre 22 mai, ne-a oferit ajutorul său, căldu­ra inimii — de care aveam atita ne­voie după șuvoiul rece și nemilos al apelor — ne-a oferit viitorul. Nici­odată n-am intilnit in viața mea atita unitate, solidaritate și umanita­rism cit mi-a fost dat să văd în a­­ceste zile de grea încercare, atît pe meleagurile sătmărene, cit și pe cele timișene. Suntem­ convinși că vom de­păși acest pas greu și ne vom relua activitatea normală pentru că alături de noi avem ajutorul moral și ma­terial al acelui OM pe care am vrut să-l intilnesc și l-am intilnit peste tot în țara aceasta în care bate ini­ma lui de aur“. Iată transcrise doar cîteva rinduri din atitea altele in care vibrează alte și alte fapte umanitare, alte și alte suflete frățești. ION JURCA Cotele Mureșului în ușoară creștere, ale Timișului și Bîrzavei In scădere Cea de-a doua viitură de pe Mu­reș nu a cunoscut nici o violență și aici cotele , celei din ei. Cu toate acestea, ea a provocat pagube. Da­torită măsurilor prompte și hotărî­­te privind construirea de noi di­guri , supraînălțarea și consolida­rea celor existente, pagubele au fost mult diminuate. Viitura a a­­juns in noaptea de 28 spre 29 mai în sectorul Lipova, din județul ve­cin — Arad — unde a atins în di­mineața zilei de ieri 520 de centi­­metri, fiind mai mare cu 81 cm față de ziua de 27 mai. Atît aici cit și în aval Mureșul se află ia crește­re. La Arad el a atins în zona de ieri 492 cm. Așa cum sîntem infor­mați de la Comandamentul jude­țean de prevenire și combatere a inundațiilor, creșterea de pe­­ Mu­reș — urmare a celei de-a doua viituri— se va reduce mult in aval de Arad, nepericlitînd cu nimic lo­calitățile din județul nostru. Deși la Seghedin apele Mureșului se a­­flă in creștere, acest lucru nu va influența ridicarea cotelor acestui riu in sectorul românesc al cursu­­lui său inferior. Așa după cum ne informează in­ginerul Radu Centea, de la Stațiu­nea hidrometeorologică. Timișul, care cu două zile înainte crescuse mult, în special în porțiunea cu­prinsă intre localitățile Șag și Cia­­voș, in drumul lui spre vărsare și-a redus simțitor cotele. La Șag el a fost în ziua de 29 mai de 190­4m, la Cebza de 374 cm, la Rudna de 593 cm, la Gad de 666 cm, iar la Ciavoș de 788 cm. După cum se poate vedea, numai în sectorul Ciavoș, unde se intrase în faza a treia de apărare, fiind puse în pe­ricol digurile atât prin creșterile de nivel cât și mai ales prin in­filtrații, scăderea reprezintă față de ziua de 27 mai, 156 cm. De men­ționat este faptul că pe tot cursul său inferior se observă o scădere pronunțată. Au scăzut în bună măsură și co­tele apelor Bîrzavei. La Partoș, față de 334 cm în ziua de 27 mai, în ziua de 29 mai s-a ajuns la 210 cm, fiind înlăturat orice pericol de inundații. Și riul Moravița, care a inun­dat mari suprafețe în special de pășuni și finețe, atingînd cota maximă de 350 cm, a scăzut sub cota de inundații fiind la­ 29 mai de 322 cm. Comandamentele locale de preve­nire și combatere a inundațiilor mențin în permanență echipe de supraveghere a digurilor, pentru a putea interveni energic și cu com­petență filtrații, acolo unde se observă in­evitindu-se astfel orice pagube materiale. Acolo unde ape­le mai stagnează pe semănături sau pe terenuri ce n-au fost încă in­­sămințate, trebuie întreprinse mă­suri ca acestea să fie evacuate cit mai degrabă cu ajutorul moto­­pompelor, a șanțurilor și rigolelor de scurgere, astfel ca toate cultu­rile să-și poată relua dezvoltarea normală, iar terenurile care n-au fost insămințate să poată fi semă­nate cu plante a căror perioadă de vegetație este mai scurtă. i. „Am văzut încre­derea și eroismul la el acasă“,,. O scurtă convorbire, între două transporturi, la sediul Co­­­­mitetului județean al femeilor Timiș, cu tovarășele Marcela­­ Boșneac și Ana Costin care s-au­­ întors, de cîteva ore, de la Satu -­ Mare. Ascultăm cu emoție reia­ s­tarea : „Am însoțit o coloană de­­ mașini care au transportat ar­ticole de îmbrăcăminte și încăl­­­­țăminte pentru populația sinis­­­­trată de la Satu Mare (in acest județ au fost expediate, pînă la­­ 28 mai, peste 243.000 obiecte din , județul nostru — n.n.). De-a lun­­­­gul traseului a­m văzut, cum greu putem reda în cuvinte, un fapt care ne-a impresionat deo­sebit : ac este omul, greu încercat în zile, dar dominat de o mare încredere în forța lui și a semenilor lui. Am deslușit fapte eroice, am admirat munca en­tuziastă de refacere și recon­strucție, notă întîlnită, preg­nant, peste tot. Ne-am întors acasă aducînd nu numai mesaje de mulțumire, dar mai cu seamă convingerea că oamenii ajunși la grea încercare vor birui. Plecăm din nou înspre ei". Peste cîteva ore, s-au urcat din nou în mașinile încărcate cu obiecte de strictă necesitate : o parte din cele 324.369 de arti­­­­cole care au plecat, din județul Timiș, la Satu Mare, Cluj, Arad,­­ Mureș și Alba.. în contul 2.000 Pe distanța nr. 052.255 C.E.C., la contul 2.000, figurează un de­punător colectiv: pensionarii ile­galiști din Timișoara. Ei au văr­sat de această dată 10.645 lei, dar pînă acum totalul vărsăminte­­lor făcute întrece suma de 22.000 lei. Legați mereu de lup­ta poporului, ilegaliștii simt de datoria lor să ajute din inimă populația greu încercată a zo­­nelor sinistrate. Cei mai mulți din ei au hotărit să doneze fon­dului de ajutorare pensia pe o lună. „Iubesc poporul român“ Aflat intr-o vizită prin țara noastră, dl. Herman Krupser, conducătorul secției de handbal S.K. Urali din R F.G., a aflat cu­­ durere despre năpraznicul pu­­hoi de apă abătut asupra unei mari părți din țară. „Iubesc po­porul român, căruia îi apreciez hărnicia, puterea de muncă și capacitatea de a face față si­tuației în împrejurări grele" — a declarat domnia­ sa în momen­tul în care a depus in contul 1 1.000 suma de 150 mărci. Depu­­­­nerea a fost urmată de la vizi­tă, împreună cu conducătorii clubului sportiv Universitatea, la căminul studențesc nr. 15, unde sunt cazați copii sinistrați din Satu Mare. Vizitatorii le-au împărțit tuturor pungi cu bom­boane. (Petre Arcan). Secția germană a Teatrului popu­lar din Lugoj a prezentat, de cu­­rînd, în premieră, piesa lui Tudor Mușatescu „Studentul de la Viena". Spectacolul, pus în scenă de acto­rul timișorean, Ottmar Strasser, se­condat de metodistul Casei de cul­tură, Val Sprinceană, s-a bucurat de un deosebit succes. In imagine interpreții principali. DRAPELUL ROȘU—7.893 Un interesant experiment artistic Spectacolul „XX —20“ la Clubul C.F.R. Timișoara Am avut­, nu de mult, bucuria u­­nei reprezentații artistice despre as­pirațiile spre omenesc, prin mijloci­rea unei magii vizionare. Este vorba de spectacolul sincretic modern „XX— 20“, susținut de prestigiosul studiou cinematografie de amatori și ansam­blul de estradă ale Clubului C.F.R. „16 Februarie“ din Timișoara, care, așa cum se precizează in programul de sală­,­se adresează generației de 20 de ani „ . . . obișnuită cu ..minunile" ce apar zilnic pe marile și micile e­­crane“ Echipa de dansatori, stăpînind cu virtuozitate ritmul, pasul și grația unor creații coregrafice dintre cele mai diferite, orchestra și soliștii vo­cali, remarcabili prin afinități de re­pertoriu și de interpretare — am fă­cut dovada unor calități artistice in­contestabile. Dar, mai important, ina­ine de toate, este caracterul de uni­citate în țară al reprezentației, prin îmbinarea spectacolului de estradă si a celui cinematografic intr-un tot u­­nitar, fascinant, aș spune. In sală, spectatorii au fost intimpinați de e­­xuberanța stenică a unui spațiu plin de surprize. Artă păpușărească, fil­­me de animație, ecrane in toate păr­țile, canale stereo și multifonice, teh­nică fotografică in stare să develo­peze pe loc momente din spectacol — iată enumerate sumar elementele in jurul cărora s-au axat preocupă­rile regiei tehnice, abil condusă de Dragoș Sandu. Nedisimulind merite­le echipei, trebuie să spunem că in­venția, spontaneitatea și tehnica, ine­ditele posibilități de sugestie și gra­vitatea, aflate în spectacol intr-o or­ganică simbioză, sunt in măsură sa pună in evidență laturi ale individua­lității acestui artist­ care-și privește cu seriozitate creațiile. Ni se pare o datorie de a semna­la reușitele sale și ale colectivului în care este recunoscut ca un veritabil animator, dar și superficialitatea u­­nor rezolvări din scenariul spectaco­lului. B. RATES Fiecare semnal — un (Urmare din pag. 1) .. . Șefa telefonistă județeană își șterge lacrimile ce-i șiroiesc pe obraji, derulind filmul acelor zile . . Reacția ei afectivă mi se pare fi­rească : a văzut, numai în cîteva zile, atita neliniște, atita îngrijorare, a trăit, poate printre cei dinții locui­tori ai Timișoarei, șocul violent al știrii despre dezastrul abătut asupra patriei. Și poate tocmai din cauza emoției a uitat să relateze un aspect esențial: devotamentul total al celor 100 de operatoare din subordinea sa. Omisia a fost reparată chiar din pri­mele minute ale unei convorbiri avută in vecinătatea centralei cu in­ginerul Traian Brinzeu, directorul Direcției județene de poștă și teleco­municații. In acele zile și nopți deo­sebit de grele s-au săvirșit autentice acte de eroism la oficiul timișorean. Pentru lupta dîrză cu intensitatea maximă a traficului, cu insolitul si­tuațiilor e greu să aleg faptele uneia sau alteia dintre operatoare, pentru că toate, o sută, au fost — nu exa­gerez de­loc ! — eroine. Imaginați­­vă: intr-o decadă se realizau de obi­cei cca. 25.000 de convorbiri interur­bane ! intre 13 și 23 mai s-au efec­tuat peste 50.000. Ca să facă față acestei suprasolicitări, cele 100 de telefoniste au renunțat la două sau chiar trei zile libere, la pauzele le­gale de odihnă și au lucrat, nu de puține ori, cite 2-4 ore în plus. S-au realizat adevărate performanțe in de­servirea telefonică. Legaturile cu co­mandamentele din Cenad, Sinpetru, Periam, Igriș, au fost, in ambele sen­suri aproape instantanee. Cu Cena­­dul — pe unde stihia apelor ame­nința să inunde zeci de localități și 100.000 hectare teren arabil — s-au realizat două legături directe. Inter­venția tehnică propriu-zisă a durat mai puțin de 10 minute! „Indicati­vul INUNDAT­ D — spunea șefa te­lefonistă — devenise in acele zile și nopți principalul nostru obiectiv stra­tegic, o veritabilă îndatorire de o­­noare". O îndatorire de onoare, înde­plinită ferm, cu promptitudine! Ace­eași atmosferă febrilă la oficiile tele­fonice din Sinnicolaul Mare, Cenad, Periam, Sinpetru, Igriș. Concomitent, pentru instalarea noilor posturi tele­fonice în toate punctele de veghe și menținerea­ întregului sistem de tele­comunicații in stare de permanenta funcționare, personalul tehnic nu și-a îngăduit un moment de răgaz. Brigă­zile de intervenții anume constituite și coordonate de Alexandru Roca, e­u lucrat neîntrerupt 16 și chiar 20 de­ ore din 24-Alerta era­ general㻫api ®«, pas­­ apel turile din centrala timișoreană au fost întreite, iar in cursul zilei fie­care telefonistă realiza 300-350 de legături! In sprijinul fostelor tova­rășe de muncă au venit, voluntar, aite patru­ și cinci zile la rind, pen­sionarele. Una dintre ele, Iuliana Tănase, o venerabilă expertă în­ tele­comunicații, ne-a spus : „Nici in timpul războiului, cind eram telefo­nistă aici, în centrală, nu a fost atita de lucru ! Nu s-a mai pomenit ca din 24 de ore 24 să fie ocupate efectiv de solicitări. Traficul de acum l-a depășit pe cel din război și prin intensitate, dar și prin grozăviile pe care le-au conținut mesajele . . . Revin in centrala telefonică. Perpendicular, pe mesele de lucru ale operatoarelor, tablourile cu beciclete albe și roșii clipesc fără întrerupere. Fiecare semnal — un apel. Cheițele se închid imediat : „Aveți legătura.“­ Mesajele telefonice respiră vibrația deciziilor elaborate la Comandamen­tul județean pentru prevenirea și combaterea inundațiilor. — Spuneți-mi cîteva nume care vi s-au impus in aceste zile. Secretara organizației de partid din Centrală, șefă de tară, imi oferă — semnificativ — „Orarul de lucru al personalului de trafic". Sub rubrica numele telefonistelor, sunt completate 100 de poziții.,, De la 31 mai 1970 îmbunătățiri In noul mers al trenurilor La 31 mai 1970 va intra in vigoare noul mers al trenurilor de călători Cu valabilitate pînă la 22­ mai 1971. Cum e și firesc, spre deosebire de graficul in vigoare, noul livret feroviar al circulației prezintă o seamă de îmbunătățiri pe toate magistralele de fier ale patriei. In timpul elaborării noului mers, organele de resort din cadrul Re­gionalei de căi­ ferate Timișoara a acordat o atenție deosebită asigu­rării de condiții mai bune de că­lătorie pe acele secții de circula­ție aglomerată. In acest sens, s-a prevăzut înlocuirea garniturilor ac­tuale cu vagoane de mare capaci­tate, sporindu-se în mod substan­țial numărul locurilor pe tren la orele schimbului de dimineață și după amiază. Sosirile și plecările trenurilor de călători, în special ale trenurilor care fac oficiul de curse muncito­rești dinspre și spre principalele centre (Timișoara, Arad, Reșița etc.) au fost stabilite în funcție de activitățile industriale din locali­tățile respective. Astfel, trenul cursă muncitorească de Cenad și Nerău nr. 2686/2685 va avea mai mult cu 140 de locuri decât în prezent, iar garnitura trenului 2236/2231 de Radna va avea, pe distanța Iermata—Timișoara, cu 210 locuri mai mult. De asemenea, a sporit capacitatea trenurilor de călători,­ pe distanța Lugoj—Ilia, cu cîte 72 de locuri pe tren, iar garnitura directă Caransebeș—Re­șița—Oravița (1562/1563) va dispune de confort sporit, prin înlocuirea actualelor vagoane cu vagoane pe cite patru osii. Din dorința de a satisface ci­ mai multe cereri ale publicului că­­lător, conducerea Regionalei căi ferate din Timișoara a introdus, in baza aprobărilor date de minis­terul de resort, în noul mers, gar­nituri de trenuri menite să ser­vească, în special elevilor care învață la școlile din Timișoara, dar fac naveta, asigurându-se , ast­fel și o descongestionare a curse­lor muncitorești. Astfel, din di­recția Sinnicolaul Mare (Periam), în stația Tiișoara Nord va sosi trenul automotor nr. 2676, la ora 7,11, iar la ora 7,15 va sosi trenul automotor 2249 de la Iermata. Prin introducerea trenului auto­motor nr. 1707, care pleacă din Timișoara la ora 13,22 cu elevii ie­șiți de la cursuri, se asigură o bună legătură (ora 14,08) în stația­­ Jebel pentru Liebling. De aseme­nea, localitățile Stamora și Deta vor beneficia, in viitor, de o bu­nă legătură cu Timișoara și între orele 15,30 și 23,00, prin introduce­rea trenului automotor nr. 1671, care pleacă din Jebel la ora 18,50 și se înapoiază la 21,04, cînd are legătură in rebel­­ către Timișoara, Liebling și Giera, încă o pereche de trenuri auto­motor au fost introduse pe distaru­ța Timișoara-Nord—Cruceni, cu plecarea din Timișoara la ora 6,22 și înapoierea la ora 9,27, care vor deservi mai ales cadrele didactice și alți navetiști care lucrează în localitățile de pe această linie. In trenuri vor fi asigurate condiții mai bune de călătorie, iar garni­turile care pînă acum au circulat .­pe distanța Orșova — tranzit la Timișoara - Reșița, după noul mers al trenurilor vor fi limitate la Timișoara, deoarece spre Reșița vor circula garnituri separate și corespunzător pregătite. Noul mers al trenurilor aduce și alte reglementări în vederea asi­gurării unei bune funcționări, mai ales, a curselor muncitorești. E vorba­ de faptul că acestea nu vor mai fi reținute la stațiile de for­mare pentru a aștepta legătura cu trenurile întârziate, indiferent de ce rang ar fi acestea. Un amă­nunt demn de reținut este și fap­tul că trenurile de lung parcurs vor fi menținute și în perioada de valabilitate a noului mers. Menționăm, de asemenea, că legă­tura directă cu localitățile din nor­dul Ardealului și din Iași se va face tot cu o singură pereche de trenuri accelerate, care vor pleca din Timișoara la ora 7,12 asigurîn­­du-se, și în acest caz, un plus de confort prin sporirea garniturii cu patru vagoane de clasa a II-a, respectiv cu 288 locuri, și introdu­cerea regimului de rezervare a locurilor. In sezonul de vară, legătura cu litoralul Mării Negre va fi asigu­­rată de trenul accelerat nr. 128/127, care va avea plecarea din Timișoara la ora 21,40. Această garnitură are posibilitatea de a fi mărită cu încă 20 de vagoane — în funcție de solicitări. In general vorbind, noul grafic de circulație asigură legături mult mai bune din stația Timișoara Nord spre toate direcțiile. ing. VASILE CIUPULIGA Pentru diminuarea pagubelor îngrășăminte raciale folosind azo­tatul de amoniu. Și la Sîngeorge, lucrările efec­tuate în scopul prevenirii inunda­țiilor au chemarea avut efectul scontat. La organizației de partid, au răspus toți locuitorii satului. S-a executat un dig lung de peste 200 metri, ferind localitatea de fu­ria apelor. „Nu avem suprafețe prea mari inundate — relata Stela Glăvan, președintele cooperativei agricole. Pe culturi, avem multe ochiuri cu apă și din cauza ploilor abundente din ultima perioadă. Pot aprecia ca fiind acoperite cu apă 40 ha de porumb, 20 ha floa­­rea-soarelui și 100 ha pășune. Ști­­ind că orice zăbavă mărește pa­guba, cooperatorii noștri au căutat să folosească fiecare oră bună de lucru... La Sîngeorge, puția în prezent, 45 de hectare cu sfeclă de zahăr au fost prășite o dată și 25 de hectare de două ori și rărită. Cartofii tim­purii sunt deja Îngropați. Lucerna s-a recoltat pe 75 la sută din supra­față. Roșiile, din cei 5.000 mp de solar, se prezintă foarte bine și pes­te 2-3 săptămîni se vor putea va­lorifica. In aceste momente, este nevoie ca toți lucrătorii din agricultură, sub directa îndrumare a organiza­țiilor de partid, să dovedească o înaltă conștiință patriotică, simțul datoriei și un arzător devotament față de țară, să-și aducă contri­buția la normalizarea vieții econo­mice. Cunoscînd că in bătălia pentru asigurarea recoltei orice clipă este de neprețuit, se cere participa­rea tuturor țăranilor cooperatori, a muncitorilor din I.A.S. la lucră­rile de evacuare a apelor, la ter­minarea urgentă a înșăm­ințârilor, la întreținerea­ culturilor prăși­­toare, pentru­ a smulge pământului tot ce poate ds (Urmare din pag. }) folosi hibrizii din grupa 200. La prășitul culturilor s-a trecut cu atelajele și forțele manuale; nu putem aștepta până ce vor intra tractoarele pe teren. Pentru a grăbi dezvoltarea porumbului și a sfeclei de zahăr, se vor aplica pe scene și ecrane SIMBATA, 30 MAI ® Teatrul Matei Millo : RA­TA SALBATICA (19,30) t CINEMATOGRAFE : • Modern : Ediție specială : ORE TRAGICE — ORE EROI­CE și JOC DUBLU IN SERVI­CIUL SECRET (11,15, 13, 14,45, 16,30, 21) ; • Arta URMĂRIREA (9, 11,15, 14,30, 16,15, 19, 21,15) ; • Parc : BARAJUL VOINȚEI — ÎNTREGUL POPOR LA DA­TORIE și DANSIND SIRTAKI (10, 14, 16, 18, 20); • Studio : ORE TRAGICE — ORE EROICE și HELGA a1, 15, 17, 19, 21) ; • Melodia : WINNETOU IN VALEA MORȚII (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; • Victoria : LUPII ALBI (10, 14, 16, 18,15, 20,30); • MUncitoresc Fratelia : PA­RADISUL ÎNDRĂGOSTIȚILOR (15, 17, 19) ; • Steaua roșie Mehala : STE­LELE DIN EGER (16, 19) ; • Muncitoresc Freidorf : CREOLA: OCHII-ȚI ARD CA FLACARA (17, 19) ; LUGOJ « 23 August : JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET TA• Victoria : VIRSTA IN GRA­B U­Z­IA Ș • Dinamo : ÎNTR-O SEARA UN TREN SIM NICOLAUL MARE • Popular : GRAIUL ANI­MALELOR J­IM­B­O­LI­A « Flacăra : PRIETENI FARA GRAI • 30 Decembrie : LA DOLCE VITA DETA • Parc : BĂTĂLIE PENTRU ROMA FĂGET • 30 Decembrie: COMISA­RUL X ȘI PANTERELE AL­­BASTRE

Next