Drapelul Roşu, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7895-7919)

1970-06-03 / nr. 7896

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ! Anul XXVII nr. 7.896 Miercuri, 3 Iunie 1970 4 pagini, 30 bani PUTERNIC STIMULENT PENTRU CREȘTEREA SUBSTANȚIALA A PRODUCȚIEI ANIMALIERE, PENTRU BUNA APROVIZIONARE A POPULAȚIEI Oamenii muncii din judetul nostru au pri­mit cu deosebit interes Hotărîrea Comitetu­lui Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, privind îmbunătățirea prețurilor de cumpă­rare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dez­voltării zootehniei. Măsurile preconizate de recenta Hotărîre constituie o nouă și puter­nică dovadă a grijii permanente a partidului și guvernului nostru pentru dezvoltarea in­tensivă și eficientă a agriculturii patriei, ast­fel ca ea să poată contribui tot mai din plin la buna aprovizionare a populației. La eforturile de pînă acum ale statului, unităților agricole și crescătorilor de animale îndreptate spre traducerea în viață a Pro­gramului național de dezvoltare a zooteh­niei, recenta Hotărîre aduce noi măsuri me­nite să sporească considerabil cointeresarea materială a producătorilor în creșterea și a­­meliorarea șeptelului, stimulîndu-se interesul în mărirea producției de carne și lapte. In acest sens la realizarea vastului program de dezvoltare a zootehniei, care prevede printre altele dublarea, pînă în 1975, în comparație cu anul 1969, a producției și a fondului de stat la carne, lapte și ouă, un aport însem­nat ii aduc și unitățile agricole cooperatis­te prin folosirea, la Investiții, a unor cet mai însemnate fonduri proprii. Mai buna așezare a prețurilor de cumpa­­rare a animalelor și a produselor animalie­re, adoptarea măsurilor de cointeresare producătorilor pentru acoperirea cheltuieli­i lor de producție și asigurarea unei rentabi­lități corespunzătoare, constituie o măsură salutară, care a fost și este bine primită de toți crescătorii de animale. Calculele estima­tive arată că, la nivelul acestui an, țărăni­mea va beneficia de venituri suplimentare in sumă de circa 850 milioane lei, ca ur­mare a majorării prețurilor de cumpărare a produselor animaliere, acordării de prime, reduceri și degrevări de impozite. La nive­lul județului nostru cooperativele agricole de producție vor avea ,de cîștigat în plus, pînă la sfârșitul anului, peste 16 milioane lei, iar întreprinderile agricole de stat aproape pa­tru milioane lei din vînzarea laptelui, iar din vînzarea porcinelor și taurinelor pe ba­ză de contract, cooperativele vor beneficia în plus de peste 12 milioane lei. După cum se poate vedea, ansamblul de măsuri adoptate are menirea de a stimula pe producători să dezvolte șeptelul, să con­tracteze și să vîndă statului un număr spo­rit de animale și cantități mai mari de pro­­duse animaliere. Prețurile diferențiate, în funcție de calitatea animalelor, mărirea mai accentuată a prețului de cumpărare la lapte în perioada de iarnă vin să cointereseze pe toți producătorii in obținerea și vînzarea u­­nor cantități sporite de lapte în momentul în care și cerințele de consum sunt mai mari. Este deosebit de importantă și prevederea acordării unei prime de 300—500 lei pentru fiecare junincă la prima fătare, atît coope­rativelor agricole, membrilor acestora, cit și (Continuare in pag. a 11-a) Mijloc eficient de cointeresare Cointeresarea materia­lă este unul dintre cele mai de seamă mijloace de sporire a producției și de creștere a eficien­ței economice a acesteia. O cale importantă, în a­­cest sens, o constituie prețurile. Ele sunt stimu­latoare numai dacă asi­gură, pe lângă cheltuie­lile de producție, un a­­numit nivel de rentabili­tate, care să facă posi­bilă reproducția lărgită și creșterea nivelului de trai al­­ producătorilor. Studiile întreprinse de către membrii catedrei de organizare a­ întreprin­derilor agricole socialiste de la Institutul agrono­mic din Timișoara, in­­ colaborare cu un grup larg de specialiști din producție, in special la cooperativele agricole din Bulgăruș, Ghiroda, 1.G­­nauheim, Tomnatic și al­tele, au dus la concluzia că prețul de cost al lap­telui în lunile mai—oc­tombrie este în general cu 0,38—0,42 lei mai scă­zut decit in celelalte luni ale anului. Din această cauză, marea majoritate a cooperativelor au pla­nificat fătările de așa natură incit să realizeze cea mai mare cantitate de lapte în lunile de va­ră. Rezultate asemănă­toare s-au obținut și la creșterea și îngrășarea porcinelor și a taurinelor. Recenta hotărîre pri­vind îmbunătățirea pre­țurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere reprezintă pîrghie economică de­­ o importanță cu totul deo­sebită. Majorarea prețu­rilor de cumpărare a căr­nii și a laptelui, diferen­țierea lor după calitate și după diferitele perioa­de ale anului, sunt de natură să sporească, in mod simțitor, producția zootehnică a țării noas­tre. Producătorii trebuie să răspundă la aceste mă­suri cu eforturi sporite care să ducă la creșterea efectivelor și a produc­ției animaliere, la econo­misirea cheltuielilor de producție, deci de redu­cere a prețului de cost, element fundamental de care depinde avîntul eco­nomiei. Sîntem siguri că lucrătorii din agricultu­ra județului nostru — ju­deț ■ cu vechi tradiții și cu o bogată experiență în creșterea animalelor — vor depune și mai multă m­vnă și pricepere In munca lor de ridicare a zootehniei pe o treaptă mai înaltă, contribuind in același timp, la o m­ai bună aprovizionare populației cu produse a­­n­groalimentare. prof. dr. ION MARTIN Institutul agronomic Timișoara •S.w...*.w..v. Membrii brigăzii zootehnice de la C.A.P. Topolovățu Mare, în jurul brigadierului Ion Peri, ascultind cu interes prevederile recentei Hotărîri privind stimularea dezvoltării zootehniei. In întreprinderi și pe ogoare: MUNCĂ FĂRĂ PREGET PENTRU PRODUCȚII MAXIME, PENTRU Îndeplinirea angajamentelor; La uzina Azur: PREOCUPĂRI MAJORE PENTRU MOBILIZAREA TUTUROR RESURSELOR PRODUCȚIEI Măsurile tehnico-organizatorice, luate in ultimul timp la uzina „A­­zur“ din­ Timișoara, scot în eviden­ță preocuparea colectivului de con­ducere in vederea mobilizării tu­turor forțelor și resurselor, așa in­cit sarcinile de plan și angajamen­tele luate in întrecerea socialistă să fie realizate integral. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cit întreprinderea trebuie să facă față unor probleme noi și unor condiții neobișnuite. Avem în vedere, între altele, î­ngreunarea aprovizionării, dat fiindcă mai mulți furnizori de­ materii prime și materiale se află în zonele calami­tate, perfectarea de dată recentă a unor comenzi neprevăzute la ex­port, executarea de remedieri la in­stalațiile noi, absolut necesare pen­tru atingerea parametrilor progra­mați. S-a făcut apel, înainte de toate, la toți muncitorii și tehnicienii spre a se asigura o producție supli­mentară și a contribui astfel la re­dresarea vieții economice. Ședin­țele ținute în secțiile de bază, con­vorbirile individuale cu muncitorii au avut un larg ecou, influențînd favorabil întărirea ordinei și dis­ciplinei, respectarea mai strictă a procesului tehnologic. Dînd dovadă de o matură înțelegere a situației și de un înalt patriotism, munci­torii au hotărît să lucreze mai mul­te duminici pentru a se putea rea­liza exemplar sarcinile de plan, și angajamentele. Și la această uzină timișoreană, ca de altfel în toate întreprinderile, muncitorii și teh­nicienii se socot mobilizați­in ma­rele efort al națiunii noastre socia­liste de a învinge urmările­ calami­tăților naturale. Măsuri deosebite s-au luat pen­tru aprovizionarea cu materii pri­me și materiale, a căror procura­re e îngreunată sau chiar sistată vremelnic. Așa cum ne informea­ză tov. ing. Neculai Ionescu, direc­torul uzinei, în afară de furnizori, s-a făcut apel la consumatorii din Capitală și din Oradea spre a ce­da o parte din resursele de care se pot dispensa, ca de exemplu la oxid de zinc. Totodată, în înțelegerea cu bene­ficiarii, se realizează și se livrează în avans, față de termenele con­tractuale, cîteva sortimente care au materie primă asigurată. Eforturi­le ce se fac pe acest tărîm se pot ilustra și cu un alt exemplu reve­lator : pentru ambalarea deter­genților, uzina are nevoie de car­ton ; ori in momentul de față, în­treprinderile furnizoare din Piatra Neamț și Brăila nu pot face față cerințelor, iar importul din Unga­ria e și el îngreunat din cauza i­­nundațiilor. Ca urmare a căutări­lor, s-a reușit ca necesarul de cu­tii să fie acoperit parțial de între­prinderile poligrafice din Timișoa­ra și Craiova, iar cartonul din Un­garia să nu fie adus pe o rută oco­lită, de către mașini românești, la reîntoarcerea lor din cursele făcute peste graniță. Sarcinile sporite impun folosirea cit mai completă a capacității uti­lajelor. In acest scop, pentru supra­vegherea folosirii instalațiilor și remedierea rapidă a eventualelor defecțiuni, mai mulți ingineri și tehnicieni au fost introduși în schimburi. La reducerea volumului reparațiilor curente a mai­ contri­buit și o altă măsură : reviziile și eventualele modificări la instala­­țiile-cheie se fac duminică după­­amiază, așa încit programul de pro­ducție nu este cu nimic afectat. Din discuțiile purtate cu cadre­le tehnice rezultă dorința fiecărui colectiv de a-și înscrie prin realizări importante, prezența încă la începutul anului, ne spune tov. Francisc Neuhaus, inginer șef ad­junct al întreprinderii, s-a luat un noian de măsuri pentru sporirea capacităților utilajelor. Intre alte­le, prin extinderea spațiului pro­ductiv cu 100 mp și instalarea de mori cu bile pentru frecatul­­ vop­selei, s-a obținut o capacitate de producție suplimentară de 2.500 tone. Raționalizarea fluxului tehnolo­gic, prin reamplasarea unui ma­laxor, creează posibilitatea obține­rii a 800 tone b­it de cuțit în plus. N. CIMPEANU (Continuare în pag. a II-a) Cooperativa agricolă de producție Cenei. Se lucrează din plin la eva­cuarea apelor de pe terenurlle agricole. Foto: G. STAICOVICI Membrii cooperativei agricole de producție „Mureșul“ plantatul legumelor­ din Cenad, la Cu o zi înainte de sfirșitul cursu­rilor anului universitar ne-am a­­dresat tov. prof. dr. IOAN COR­NEA, prorector al Universității cu următoarele întrebări : 1) CE GRAD DE PREGĂTIRE INDICA SONDAJELE ȘI SEMI­­N­ARIILE ? STUDENȚII SUNT PREGĂTITI DE SESIUNE 7 IN CE MĂSURA 7 2) CE MASURI SPECIALE A LUAT RECTORATUL SPRE A VENI IN AJUTORUL STUDEN­ȚILOR . 3) CUM VEDEȚI REZULTATE­LE SESIUNII CE URMEAZĂ? Redăm mai jos sintetizate răs­punsurile primite. 1) Se consideră în general că sesiunea de examene este o pro­blemă a studenților. Sunt de pă­rere că poate în egală măsură, dacă nu mai mult, ea este și problemă a noastră, a cadrelor di­d­dactice și de conducere. Plec de la ideea că pregătirea sesiunii se face în tot timpul anului univer­sitar­ și într-o anumită măsură și examinarea studenților. In această privință, preocupările existente la Universitate privind ridicarea ni­velului cursurilor, îmbunătățirea activității de seminar și a lucrării practice, antrenarea studenților în cercetarea științifică, constituie e­­lemente ale contribuției cadrelor didactice la pregătirea studenților în timpul anului. 2. In același timp, în vederea examenelor am luat și măsuri mai deosebite. Toate problemele sesiu­­nii le-am discutat în ședință de Senat, la sfirșitul lunii aprilie, și am hotărît un ansamblu de mă­suri pentru a veni in ajutoriu­l fortului susținut, pe care studenți trebuie să-l facă in perioada se­siunii. Aceste măsuri vizează : asigura­rea corespunzătoare a condițiile materiale, a mesei mai consisten­te ; un program adecvat al bi­bliotecii pe durata sesiunii ; pune­rea la dispoziția studenților unui mare număr de săli de curs a și seminar, în afara sălilor biblio­tecii, pentru studiu individual , activizarea consultațiilor la catedre și disciplină. Apreciez că, în ansamblu, după condițiile ce există la Universita­te, fără ca să le consider pe aces­tea la superlativ, rezultatele exa­menelor vor fi decise de către studenți. 3. Aici intervine, după mea, în primul rînd măsura opinia in care ei au folosit timpul liber de care beneficiază în­­ actuala struc­tură a procesului de învățămînt. O considerare din acest unghi de vedere a situației generale pe U­­niversitate est« dificil d» făcut. Am In vedere Împrejurarea ci există în mulți ani de studiu un număr mare studenți ce își în­țeleg menirea și datoria ce o ai față de ei înșiși și față de socie­tate. Preocupîndu-se cu conștiin­ciozitate de pregătirea lor, ei vor face față cu succes examenelor ce-i așteaptă. în același timp, nu pot să nu subliniez că există și studenți care s-au lăsat, intr-o mă­sură mai mare sau mai mică ten­tați de preocupări minore, lăun­trice, neglijîndu-și principala lor menire : învățătura. Cu toate acestea am fost și ră­­mîn optimist, cu mare încredere , posibilitățile de muncă și de realizare ale studenților. Consider­atil să adresez pe această cale un apel cald tuturor studenților Uni­versității de a face un maxim de efort în perioada «» urmează spre a se prezenta ce­ mai bine pregă­tiți în sesiune. Cea mai de preț contribuție pe care studenții o pot aduce la ac­tivitatea eroică a întregului popor pentru înlăturarea daunelor ce au fost provocate țării de calamitățile naturale fără precedent ce s-au a­­bătut asupra ei este promovarea in bune condiții a tuturor exame­nelor. In felul acesta, scăpați de grija sesiunii din toamnă, în pe­rioada de vară, ei se vor putea alătura reconstructorilor. Succes la examene 1 ★ Dacă treci în aceste zile prin sălile de lectură ale­ bibliotecii, ori la căminele Institutului poli­tehnic, ai să găsești cu ușurință zeci de studenți de la Facultatea de electrotehnică pregătindu-se pentru apropiata confruntare cu sesiunea de examene. Printre a­­ceștia se află Cornel Crișu, Ana Rațiu, Elena Călin și alții, preo­cupați să reafirme încă o dată pre­gătirea lor profesională. Alți stu­denți ca Gheorghe Ilinca, Ioan Martin, Toma Străin, ne-au vor­bit despre faptul că actuala sesiu­ne, fiind eșalonată pe o perioadă mai lungă, oferă condiții­­ și timp suficient pentru o pregătire temei­­nică. Aurelian Mandache, Tran­dafir Dumitrescu, Petru Matei mi-au vorbit despre efortul supli­mentar ce-l vor depune pentru „achitarea unor datorii mai vechi“ și pentru cele noi. In legătură cu pregătirea sesiunii, reproduc și părerea tovarășului șef de lucrări ing. UVE GRIIN : „Am urmărit timp de două semestre munca stu­denților anului II — electromeca­nică și mă declar, cu unele re­zerve, optimist­i din cei 64 de studenți, zece sunt foarte buni pro­fesional, 34 rga ridică probleme deosebite. Rămîn insă ceilalți, de la care aștept un efort suplimen­tar. Cu atît mai mult cu cu­­m­ pregătirea lor se resimte încă ceea ce a fost deficiența sistemului șco­lar anterior (cursuri serale ori fără frecvență). Lipsa unor cunoș­tințe fundamentale din domeniul matematicii și fizicii îi împiedică să urmărească eficient unele cursuri. Cred totuși în maturiza­rea acestor studenți, în creșterea (Continuare în pag. a III-a) Convorbire consemnată de CANTEMIR TULEA si ILIE OPRESCU Studenții din nou în sesiunea de examene timișoara universitară Cu mașinile, ate­lajele și cu brațele la întreținerea cul­turilor, însămînțări și reinsămințări! Condițiile climatice nefavorabil­­e din această primăvară au îm­­piedicat, în­­ mare măsură, buna desfășurare a lucrărilor de cîmp, fapt ce a dus atît la neînsâmîn­­țarea unor terenuri pe care băluii apa cît și la întîrzierea lum­i crurilor de întreținere a culturilor și recoltare a furajelor. Ieșirea din situația critică care s-a creat im­pune ca, peste tot, forțele me­­canice, atelajele și brațele de muncă sa fie folosite din plin la salvarea recoltei, în bătălia pentru obținerea unor producții mari — mim­area factor de seamă în di­­pagubelor suferite în unele zone ale țării de pe urma catastrofalelor inundații. Ținînd seama de aceste impe­­rative majore, cooperatorii din Gi­­roc au constituit echipe speciale care au lucrat cîteva zile în șir la săparea unor șanțuri și rigole pentru scurgerea apei de pe se­­mănături și de pe terenurile ce urmează a fi însâmînțate. Ast­­fel, în tarlaua ,,Stupin s-a săpat un șanț de 200 metri, prin care se scurge apa intr-un canal co­­lector, grăbindu-se avîntarea aces­­tei suprafețe în vederea însămin­­țârii ei cu porumb din hibrizii 101 și 208. De asemenea, coope­(Continuare in pag. a II-a) 48 de milioane lei, în contul 2000 Casa de Economii și Con­­semnațiuni face cunoscut că la 2 iunie suma depunerilor pe întreg cuprinsul țării în con­­tul C.E.C. 2.000 se ridica la 48.802.000 lei. Cele mai mari sume de bani în „contul omeniei“ au fost depuse de cetățenii Capitalei — 10.531.500 lei, de cei ai jude­țelor Arad — 2.830.600, Cluj 2.547.000 lei, Timiș 2.216.500, Bihor — 1.854.000 și Argeș — 1.617.400 lei. De subliniat că suma înscrisă în acest cont de sătmăreni, oamenii cei mai greu încercați de furia apelor, depășește cifra de 1.000.000 lei. (Agerpres) In pag. a­­ I • »Săptămîna culturală lugojeană* O zi consacrată artei și literaturii i

Next