Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)
1970-07-01 / nr. 7920
I ”, toate cercurile și cursurile învățămîntului de partid din municipiul Lugoj au avut loc convorbiri finale care au încheiat anul de studiu. Lucind bilanțul activității desfășurate se poate concluziona că prin mijlocirea diferitelor forme de învățămînt care au fost organizate, printr-o atentă stabilire a tematicii și prin seriozitatea cu care au fost studiate și dezbătute problemele în majoritatea cercurilor și a cursurilor, învățămîntul de partid a contribuit la aprofundarea cunoașterii și înțelegerii hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului și ale plenarelor ulterioare ale Comitetului Central al P.C.R. El a ajutat pe cursanți să-și explice evenimentele lumii contemporane, în spiritul marxism-leninismului, al aprecierilor și poziției partidului nostru. Ca urmare, în bună măsură, a fost atins scopul propus, acela al asigurării unei eficiențe a învățămîntului, materializată în îndeplinirea și depășirea indicatorilor economici de plan, a angajamentelor suplimentare, în dezvoltarea învățămîntului și culturii, în comportarea oamenilor în societate și familie. Sub îndrumarea Biroului Comitetului municipal de partid, organizațiile de bază și propagandiștii au stabilit pentru dezbaterile de sfîrșit de an teme care au cuprins probleme majore rezultate din hotărîrile de partid și de stat, în strînsă concordanță cu preocupările și specificul activității cursanților, cu sarcinile concrete ale fiecărui colectiv de muncă. Ținînd seama că ne aflăm în ultimul an al actualului cincinal, în centrul dezbaterilor s-au situat probleme fundamentale, de care depind realizarea integrală și la timp a planului pe 1970, ca și pregătirea temeinică a condițiilor activității economice viitoare. Aceasta cu atît mai mult cu cât, în acest an, unitățile economice din municipiul Lugoj s-au angajat să realizeze o producție suplimentară în valoare de peste 28 milioane lei, pentru a contribui la diminuarea și înlăturarea efectelor negative provocate de calamitățile naturale. La Combinatul textil Lugoj, la Fabrica de calapoade, Întreprinderea de morărit și panificație, Intreprinderea de industrie locală „Timișul", Cooperativa meșteșugărească „Munca", cursanții au dezbătut cu precădere probleme de care depinde ridicarea eficienței economice : organizarea științifică a producției și a muncii, utilizarea rațională a capacităților de producție și a timpului de muncă, reducerea cheltuielilor materiale de producție, valorificarea deplină a resurselor interne din întreprinderi, economisirea metalului , a materiilor prime și materialelor, îmbunătățirea calității produselor, asigurarea aprovizionării tehnico-materiale și a desfacerilor etc. La cercul de studiere a problemelor economice ale întreprinderilor industriale de la Fabrica de morărit și panificație (propagandist Nicolae Ene) discuțiile care au fost axate pe căile de ridicare a eficienței economice s-au ridicat la un înalt nivel. Dînd dovadă de spirit critic și autocritic dezvoltat, cursanții, după ce au fundamentat teoretic și au subliniat importanța problemelor luate în discuție, au analizat concret felul în care își găsesc acestea rezolvarea practică în întreprindere. Vorbind despre importanța promovării progresului tehnic, inginerul Pavel Bănică a subliniat că, pe lângă dotarea cu mașini, utilaje și instalații perfecționate, trebuie să existe și o susținută preocupare pentru folosirea lor la capacitatea maximă, cu un înalt randament de creștere a producției. El a arătat că în această direcție sunt necesare eforturi în sectorul de panificație unde utilajele sunt folosite doar în proporție de 73 la sută din capacitatea lor. La rîndul său, tehnicianul Victor Udrea a dezbătut cu competență unele probleme legate de organizarea rațională a locului de muncă, de eforturile care se depun în întreprindere pentru inovații și raționalizări. In cadrul dezbaterii au fost analizate și alte aspecte privitoare la transportul intern (Eugen Babi), întărirea disciplinei muncii, perfecționarea calificării muncitorilor (Toma Szölösi) etc. Discuții vii, interesante au avut loc și la Industria textilă (cercurile conduse de tov. Nicolae Drigănuță, Virginia Miruta), la Filatura de mătase naturală (propagandist Bernfeld Sascha) și Fabrica de calapoade (propagandist Ion Ionașiu). In unitățile comerciale și în instituții dezbaterile finale s-au axat pe cele mai importante probleme specifice. La organizația comercială locală, de pildă, s-au discutat probleme privind mișcarea rațională mărfurilor cu ridicata și cu amănunatul, reducerea termenelor de staționare a mărfurilor în subdepozite și magazii, ale conștiinciozității și eticii lucrătorilor din comerț. In cercurile de la Consiliul popular municipal, judecătorie, miliție s-au dezbătut aspecte ale rolului statului nostru socialist în actuala etapă de dezvoltare multilaterală a României socialiste, democrației socialiste, respectării legalității socialiste, a dreptății și echității, în toate formele de învățământ s-a acordat atenția cuvenită dezbaterii, cunoașterii și înțelegerii aprofundate a sensurilor complexe ale evenimentelor internaționale contemporane, a politicii externe a partidului și statului nostru, încheierea învățămîntului de partid a verificat și de această dată principiul potrivit căruia succesul întregii activități politico-educative depinde în ultima instanță de modul în care ea este concepută și condusă de organele și organizațiile de partid. Acolo unde comitetele de partid și birourile organizațiilor de bază au considerat învățămîntul de partid ca o latură principală și inseperabilă a muncii lor, unde s-au luat măsuri judicioase, unde a existat un permanent control și îndrumare, învățămîntul s-a încheiat în condiții optime. Au existat însă și aspecte negative care, în interesul evitării lor în viitor, le amintim: La întreprinderea de gospodărie comunală și locativă au lipsit de la convorbirile finale mai mulți cursanți, una din ședințele cercului de studiere a statutului P.C.R. trebuind să fie amînată din această cauză. Este cu atît mai rău cu cît unii lucrători (conducători auto, constructori) au un nivel politic-ideologic slab dezvoltat și în consecință o comportare necorespunzătoare in muncă. Superficialitate s-a manifestat și la unele cercuri și cursuri de la Industria textilă, unde închiderea învățămîntului fost socotită ca un act formal, convorbirile fiind planificate în zile consecutive, fără posibilitatea unui interval de studiu. Unele convorbiri s-au ținut la ore nepotrivite, nu au fost respectate graficele stabilite și, ceea ce este și mai neplăcut, discuțiile nu au aprofundat probleme puse în dezbateri, neexistînd suficientă exigență față de lipsuri. Desigur, acest fel de neajunsuri și altele care s-au mai manifestat, umbresc dar nu pot acoperi aspectele pozitive, bilanțul succeselor care s-au obținut în acest an de învățământ. Este datoria organizațiilor de partid, a propagandiștilor de a le evita în viitor. încheierea anului de învățămînt nu înseamnă însă întreruperea activității de propagandă, în perioada care urmează, pe baza indicațiilor Comitetului județean de partid, și sub îndrumarea communumumani a momiterului municipal de partid, se va desfășura o amplă activitate de propagare a cunoștințelor ideologice și politice. Cabinetul de partid și-a propus ca în acest timp să desfășoare o susținută informare a oamenilor muncii , în legătură cu cele mai importante probleme ale politicii interne și externe a partidului și statului. Organizațiie de partid și-au întocmit deja planurile speciale de expuneri, conferințe și alte activități propagandistice (simpozioane, răspunsuri la întrebări etc.) pentru perioada de vară. Va trebui ca peste tot activitățile propuse să fie organizate cu pricepere și răspundere. Încă de pe acum ne preocupăm de pregătirea noului an de învățământ de partid. S-a inițiat o largă consultare a comuniștilor și a celorlalți oameni ai muncii privind dorințele și preferințele lor de studiu în noul an, pentru ca, în raport cu aceasta să se definească profilul formelor de învățămînt. Se studiază posibilitatea organizării unor școli uzinale de partid pe lîngă întreprinderile mai mari cum ar fi Combinatul textil și întreprinderea de industrie locală. Ne preocupăm, de asemenea, de selecționarea propagandiștilor și pregătirea lor cît mai temeinică. Dorim ca prin măsurile organizatorice luate, ținînd seama și de neajunsurile pe care le-am avut, să asigurăm viitorului an de studiu o solidă organizare, o eficiență sporită. NICU DUMITRESCU directorul Cabinetului municipal de partid Lugoj Anul de invățămint de partid s-a încheiat, pregătirea oamenilor continuă Participarea tuturor cooperatorilor la muncă! Urmare din pag. ) dintre cei care au foarte puține norme ■ dacă Persida Drăguț de la nr. 232, în vîrstă de 62 ani, are 140 norme convenționale, Drăghina Buibaș cu aproape 20 de ani mai tînără n-a efectuat decit 12 norme. Sau, în timp ce comunista Floarea Aga realizează 177 norme, cooperatorul Lazăr Gherdan a efectuat doar 9,82. Puține norme au realizat și Persida Marincu (10,82), Elena Usicaflo,26) etc. La brigada a 11-a sunt 10 cooperatori care în cinci luni au efectuat sub 10 norme, la brigada a 111-a sunt șase, iar la brigada I figurează 23 de cooperatori care, anul acesta, nu au lucrat nici o zi. Un caz aparte îl prezintă Petru Urșica și Ion Dragomir, foști brigadieri zootehnici care de la schimbarea din funcție au părăsit unitatea fără aprobarea adunării generale. Primul s-a angajat la întreprinderea 7 construcții, iar celălalt la paza de noapte din comună ; de asemenea și Ana Urșica, de 8 zile refuză să mai lucreze la cooperativa agricolă. Cooperatorii amintiți precum și alții care nu participă la lucrări sau efectuează puține norme convenționale au încălcat Statutul C.A.P., care prevede că fiecare membru cooperator are datoria să participe activ la muncă în tot cursul anului potrivit nevoilor producției. Consider că se face vinovat și consiliul de conducere al cooperativei de slaba participare la muncă a unor țărani cooperatori, fiindcă nu s-a străduit să aplice Hotărîrea Plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție din 22-23 decembrie 1969 cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii.ceasta hotărîre se sn aarată clar că „în situația în care, datorită neparticipării la muncă a unor membri cooperatori se aduc pagube materiale cooperativei agricole, prin diminuarea producției sau compromiterea acesteia, adunarea generală va stabili, la propunerea consiliului de conducere, responsabilitatea materială a membrilor cooperatori care nu au realizat numărul minim de zile calendaristice sau regimul zilelor stabilit de adunarea generală pe campanii, lucrări și sectoare de activitate“. Avem convingerea că, sub directa îndrumare a organizației de partid, cu sprijinul comitetului comunal de partid și al Uniunii județene a C.A.P., consiliul de conducere de la cooperativa agricolă din Giroc va reuși să aplice Hotărîrea plenarei U.N.C.A.P., contribuind astfel la îmbunătățirea activității unității, la realizarea unor producții sporite și a angajamentelor luate prin executarea tuturor lucrărilor agricole la timpul optim și de calitate ! vremea 1 IULIE 1970 : Vreme instabilă, cu cerul mai mult noros, favorabilă averselor de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit din vest și nord-vest cu unele intensificări de scurtă durată. Temperatura in ușoară scădere : minimele vor fi cuprinse între 13 și 16 grade, iar maximele din cursul zilei vor fi între 22 și 27 grade. PENTRU URMĂTOARELE DOUA ZILE : Vreme instabilă, favorabilă averselor de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura staționară la început și in ușoară scădere la sfîrșitul intervalului. LA MUNTE : Vreme instabilă favorabilă averselor de ploaie însoțite de descărcări electrice. Temperatură în scădere. Mecanizatorii de la I.A.S. Timișoara, cu utilajul bine pregătit, recoltează cu toate forțele orzul, care de cîteva zile a ajuns în faza de coacere deplină, in clișeul de față, un moment din activitatea fermei nr. 4, de la Remetea Mare. Foto : A RACHITOVAN pe scene și ecrane MIERCURI, 1 IULIE 1970 CINEMATOGRAFE «Modern : MISTERIOSUL X DIN SPAȚIUL COSMIC (9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; la grădină: ELIBERAREA (21) ; • Arta : PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; • Parc : FERESTRELE TIMPULUI (10, 14, 16, 18, 20) la grădină : O FATA FERICITA (21) ; • Studio : ARUNCAȚI BANCA IN AER (11, 15, 17, 19, 21) ; • Victoria : ILUZII (20,30) Și TOTUL PENTRU BIS (10, 16, 18,15) ; • Melodia: OMUL CARE L-A UCIS PE LIBERTY VALANCE (11, 17, 19, 21) Și VIA MALA (9, 15) ; • MUncitoresc Fratelia : ECLIPSA (17, 19) la grădină : WINNETOU III (21) ; « SteAUa roșIe Mehala : ROȘII ȘI ALBI (19) și DUELUL LUNG (17) . LUGOJ • 23 AugUst : ANCHETATORUL DIN UMBRA « ViCToRia : CIND SE ARATA CUCUVEAUA « I.T.L. : REÎNTOARCEREA PE PAMlNT BUZIAȘ « DINAmO: CASTELUL CONDAMNAȚILOR SIN NICOLAUL MARE « Arta : ULTIMA TURA SIMBOLIA • FlacăRa : OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE « 30 Decembrie : GALILEO GALILEI DETA • Parc MEMENTO DRAPELUL ROȘU—7.920 50 de ani de la apariția revistei r LUPTA DE CLASĂ Conf. univ. Gheorghe I. Oancea La 1 iulie 1920, in condițiile cînd muncitorimea din țara noastră se înscria ca o clasă în plină afirmare, cînd avîntul ei revoluționar cunoștea o intensitate sporită și cînd problema creării partidului de tip nou constituia scopul fundamental al întregii mișcări revoluționare din România, apare primul număr al revistei „Lupta de clasă“, publicație care avea să devină principala revistă politică și ideologică a Partidului Comunist Român. Infruntînd vicisitudinile anilor de aspră ilegalitate a partidului, fiind nevoită, de cîteva ori, să-și întrerupă activitatea, revista „Lupta de clasă" a fost permanent un portdrapel activității teoretice a P.C.R. In cons loanele ei aveau să se oglindească etapele importante ale activității P.C.R., lupta eroică a clasei muncitoare pentru revendicări economice și politice, pentru răsturnarea societății burgheze, pentru călirea ideologică și politică a partidului clasei muncitoare. Apariția revistei „Lupta de clasă“ n-a fost ceva întîmplător. Ea a corespuns unor cerințe istorice ale etapei în care anul 1920 avea să se manifeste ca moment hotărîtor al procesului de clarificare teologică în mișcarea muncitoreasică, de opțiune în favoarea creării partidului revoluționar, marxistleninist. In această etapă istorică, de puternice frămîntări și lupte de clasă, mișcarea muncitorească din țara noastră se caracterizează ca o mișcare în continuu proces de formare ideologică și politică, care rupsese cu oportunismul Internaționalei a II-a, și care își însușise ideile revoluționare ale lui V. I. Lenin. Avîntul luptelor revoluționare din anii 1918, 1919, 1920 și efervescența procesului de clarificare ideologică au parafat așadar actul de naștere al „Luptei de clasă“, i-au definit sensul și liniile directoare. Din editorialul primului număr al revistei desprindem clar obiectivul principal al activității de început care l-a constituit lupta pentru combaterea reformismului și altor variante ale oportunismului, propagarea ideilor leniniste pentru transformarea partidului socialist în partid comunist și afilierea sa la Internaționala a III-a. Pentru realizarea acestor deziderate atît de scumpe clasei muncitoare, revista a publicat în paginile sale dezbateri asupra problemelor politice, ideologice și organizatorice, care stăteau la baza partidului de tip nou, a militat pentru așezarea întregii activități a partidului comunist pe temelia învățăturii marxism-leninismului. După crearea P.C.R. ea militat pentru afirmarea ideologiei a partidului comunist, a răspîndit marxism-leninismul, a demascat oportunismul și reformismul liderilor de dreapta ai Internaționalei a II-a. Creșterea și maturitatea Partidului Comunist Român, atitudinea sa fermă împotriva dușmanilor clasei muncitoare, împotriva claselor dominante și a partidelor politice reacționare, lupta necruțătoare împotriva pericolului fascist, pentru legături de prietenie cu U.R.S.S., cu toate popoarele iubitoare de pace își găsesc oglindirea cu fidelitate în coloanele revistei. Evident, lecturînd revista „Lupta de clasă“ din perioada dinainte de 23 August 1944, cititorul de azi, care cunoaște aprecierile ultimelor Congrese ale P.C.R. privind istoria partidului comunist,, lupta sa eroică de aproape o jumătate de secol, precum și lucrările despre mișcarea noastră muncitorească, va identifica și unele carențe, concepții eronate, aprecieri unilaterale în paginile revistei. Aceasta nu alterează însă fondul ideologic și politic sănătos al publicației. Dimpotrivă, o analiză atentă a stadiului de radicalizare și clarificare ideologică din însăși rîndurile partidului ne face să tragem concluzia că dincolo de aceste minusuri, „Lupta de clasă“ s-a înscris ca una din cele mai prestigioase publicații comuniste, cu un meritat loc de cinste în istoria partidului. După victoria insurecției armate antifasciste din August 1944, revista „Lupta de clasă“ avea să cuprindă în paginile sale importante articole teoretice cu răspunsuri la marile probleme pe care noile etape istorice ale revoluției populare ridicau în fața P.C.R., a clasei muntecitoare, a întregului popor. Reapariția ei după 1948, avea să constituie un moment deosebit care aducea pe arena confruntării ideologice din viața politică a României o publicație matură, cu un trecut meritoriu și o eficiență crescîndă în cadrul revoluției socialiste. De la apariția primului număr al revistei „Lupta de clasă“ s-au scurs 50 de ani. Aniversarea constituie un bun prilej de a sublinia bogăția documentară pe care o cuprind articolele revistei, valoarea acestora pentru înțelegerea mai completă a istoriei partidului nostru, a ideologiei marxist-leniniste contemporane, a sensului luptei întregului popor român pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltată. rď TIMISENI-LAUREAȚI LA FAZA ZONALA A „BUNEI SERVIRI“ Două dintre cele patru probe ale fazei pe zonă a concursului „Buna servire“, destinat tinerilor din cooperația de consum, au fost ciștigate de concurenții din județul Timiș. La întrecerea care s-a desfășurat duminică la Ineu au participat cite 9 concurenți din județele Alba, Arad, Bihor, Caraș- Severin, Hunedoara și Timiș. Și-au disputat întiietatea măiestrie profesională, solicitula dine și politețe ospătari, cofetari, bucătari și vînzători. Locul I la cofetari a fost obținut de Tiberiu Csefkö din Făget, iar la vînzători, de Nicolae Bernhardt din Sînnicolaul Mare. MIERCURI. In jurul orei 9,45 Transmisie de la Aeroportul Internațional Otopeni a plecării Șahinșahului Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, care la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în țara noastră. 18,00 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 18,05 UniversalMotion — emisiune enciclopedică pentru cei mici. Litera „R“ IULIE 1970 18,30 Cabinetul economic TV. 19120 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Muzică populară. 20,15 Telecinemateca. Filmul artistic „Eva“ — comedie cu Henry Fonda și Barbara Stanwick. 21,40 Ora editorului. 22,10 Gala marilor interpreți români (Nicolae Florei). 22,35 Desene animate. 22,45 „Imagini din Canada“ — film documentar, 23,00 Telejurnalul de noapte. PENTRU A NU VI SE SUSPENDA DREPTUL DE CONDUCERE AUTO... Recent, în sectorul circulației rutiere a intrat în vigoare un nou act normativ. Din dorința de clarifica unele aspecte, ne-am a adresat tovarășului cpt. VALENTIN TAMAȘ, șeful serviciului circulație de la Inspectoratul județean de miliție, pe tema suspendării dreptului de a conduce. In baza Decretului 328/1966, publicat la 15 mai a.c., se aplică o nouă măsură administrativă în cazul săvîrșirii unor contravenții prevăzute de art. 41. Nouă, în ce privește termenele, categoriile de persoane și contravențiile. Mai explicit , suspendarea constă în interzicerea exercitării dreptului de a conduce autovehiculele prin ridicarea permisului pe timp de două luni pentru amatori și o lună pentru profesioniști, in cazul săvîrșirii unor contravenții grupate în 5 categorii. — Vă rugăm să faceți o precizare: Ce termen va opera pentru un conducător auto angajat al unei organizații socialiste care săvîrșește o contravenție în timp ce își conduce autoturismul proprietate personală ? — In acest caz termenul va fi de două luni din momentul reținerii permisului de conducere — moment în care titularul era „amator“. — A trecut o jumătate de lună de la aplicarea acestor prevederi. Puteți să ne dați cîteva exemple în care s-a aplicat art. 41 al noului Decret ? — S-ar putea cita peste 60 de cazuri. Numeroase ! Majoritatea se referă la profesioniști și tot majoritatea în municipiul Timișoara. — E oarecum statistic, dar ne gindeam la fapte și persoane ... — îndrăznesc... a) Pentru conducerea autovehicului sub influența băuturilor alcoolice : Peter Cristian, Octavian Minea, Ioan Martin, Gheorghe Pădurariu, Cornel Tetovan, Grigore Teodora, Carol Lucek și Victor Crînguș (ultimul a consumat băuturi alcoolice la restaurantul „Pădurea verde“ împreună cu șeful său, președintele C.A.P. lecea Mică). „Amatori“ de băuturi alcoolice : automobilistul Gheorghe Sonea și foarte mulți conducători de motorete... b) Pentru conducerea autovehiculului cu defecțiuni tehnice la sistemul de frînare sau la mecanismul de direcție : Constantin Bocșan, Iosif Bagoczki, de la I.T.A. Timișoara, fapt pentru care a fost sancționat și revizorul tehnic: Teodor Ciceo. c) Pentru nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la depășirea vehiculelor : profesioniștii Micuță Giumba, Carol Merle și amatorul Constantin Rohrlich. d) Pentru neacordarea priorității pietonilor la trecerile prevăzute cu indicatoare sau marcaje , amatorii Mircea Barbu, Vichentie Kalonszek, Dorin &uca, Iulian Milovan. — Este vorba probabil numai de locurile marcate ... Exact. In rest pietonii se asigură cînd se angajează în traversare pentru a vedea dacă o pot face fără pericol. e) Pentru nerespectarea dispozițiilor legale, referitoare la prioritatea de trecere a autovehiculelor : Constantin Bugescu, Vladimir Bacoș, Petre Ciugureanu, Nistor Pele. Mai sunt și mențiuni făcute în tichetul de evidență contravențiilor, pentru nerespectaarea dispozițiilor legale privind trecerea autovehiculelor peste calea ferată, folosirea incorectă a fazei lungi pe timp de noapte și nesemnalizarea schimbării direcției de mers a autovehiculului. — Am întîlnit conducători auto profesioniști care ne-au relatat că după reținerea permisului de către organele de miliție conducerile întreprinderilor respective pregătesc desfacerea contractului de muncă. Conform Regulamentului de aplicare a Decretului, conducerile de unități nu au acest drept. Din contră , șoferii vor fi menținuți în funcție, organizîndu-se pregătirea lor profesională, cu accent pe prevenirea faptelor ce atrag suspendarea exercitării dreptului de a conduce. Discuție consemnată de MAGDA SIBCA t contraste cotidiene Zidar sau intermediar, după cum e cazul Secția judiciară de la Miliția municipiului Timișoara a fost sesizată despre un individ necunoscut care obișnuiește să înșele persoanele credule sub pretextul că, în calitate de zidar, le va executa diferite construcții sau că le va procura cuptoare electrice. In baza acestor sesizări, s-a trecut la identificarea autorului, stabilindu-se că se numește Alexandru Feher, de 43 ani, născut în Bencecu de Sus, cu domiciliul în Dumbrăvița, fără ocupație și, pînă în prezent, fără cazier judiciar. El era autorul a numai puțin de 21 infracțiuni. Om descurcăreț, cu un vocabular bine pus la punct, F.A. a cîștigat cu ușurință încrederea lui Nicolae Berta din Timișoara, str. Samuil Micu, care i-a dat 2.300 lei pentru o lucrare de construcție, Ștefan Tot din Buziaș (1.300 lei pentru un cuptor electric) sau a factorului poștal S. Ștefan din Timișoara, cu promisiunea că îi construiește casă etc. etc. Cum își recruta clienții ? Simplu ! identifica curțile în care se găseau materialele de construcții, făcea o „verificare“ prin vecini, se „documenta“ sumar și apoi începea conversația... Pretextul Nicolae Mele, salariat al fabricii de cărămidă, se afla în incinta unității, cînd a observat doi indivizi care se strecuraseră înăuntru și încercau să fure cărămidă, încărcînd-o într-o căruță. Somați, hoții l-au atacat și apoi au dispărut în fugă. Omul le-a reținut totuși semnalmentele, cu ajutorul cărora, Lucian și Mihai Căldăruș din Lugoj, tată și fiu, ambii cu cazier judiciar, au fost descoperiți. Veniseră la Timișoara sub pretextul colectării de sticle goale și nu s-au putut reține să nu ciordească. Un om... breaz, la Cernăteaz E pentru a treia oară cînd un anonim din Cernăteaz-Giarmata ne reclamă sub semnătura „un grup de locuitori“, că străzile satului sînt nepavate. Nimic mai adevărat! Dar oare „grupul de locuitori" în cauză nu observă că, la marginea drumului, zac de peste un an de zile cele 2000 de plăci de ciment, destinate construirii de trotuare .ine să vină să le amenajeze cernătezenilor alei, cînd ei nu răspund la chemările de munci patriotice adresate prin deputați. Ba, chiar, zilele trecute s-a întors înapoi, din lipsă de brațe necalificate — după cîteva ore de așteptare — și meșterul trimis din centrul de comună, pentru unele lucrări la căminul cultural, care la Cernăteaz se tot construiește de . . . un deceniu. ■. .Mai rar așa oameni „harnici“ ca prin partea locului s-a înghițit apa Sînt unii tineri care ocolesc ștrandurile organizate, special amenajate pentru baie — pentru a nu mai plăti modesta taxă de intrare considerind că le vine mai ieftin dacă se scaldă direct in canalul Bega. Cei care gîndesc astfel se înșeală amarnic! Uneori, scăldatul în canalul Bega poate costa și viața. Așa s-a întîmplat cu tînărul Gheorghe Marcel, elev la Școala 1 profesională U.C.E.C.O.M. din Timișoara, în vîrstă de 17 ani, cu Nicolae Dobre, muncitor la Grupul de șantiere nr. 1 construcții, flotant în Timișoara str. Trubadur nr. 18 și cu Simon Bolas, angajat la aceeași unitate, flotant în str. Daliei nr. 8. Intr-o singură zi, pe toți trei i-a înghițit Bega. Lupul, cioban la oi Marian Flore in vîrstă de 48 ani, angajat al Direcției de pază contractuală, a fost desemnat să execute veghea de noapte la fabrica „Dermantina“ din Timișoara. Cel în cauză s-a pus pe „treabă“ și, „strîngător“ cum este din fire, niciodată nu pleca acasă cu mina goală. Așa a tot sustras omul în mai multe rînduri produsul „Vinitex“, (imitație de piele) pe care, cu sprijinul soției, l-a valorificat la diferiți cetățeni din comuna Vinga (unde-și are furturile au luat însă domiciliul) fiind descoperit de organul sfîrșit, de miliție. Rubrică redactată de : lt. col. IONEL FILIGEANU maior IOAN NECOARĂ și M. SOMEȘAN