Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)

1970-07-01 / nr. 7920

I ”, toate cercurile și cursurile învățămîntului de partid din municipiul Lugoj au avut loc convorbiri finale care au încheiat anul de stu­diu. Lucind bilanțul activității des­fășurate se poate concluziona că prin mijlocirea diferitelor forme de învățămînt care au fost organizate, printr-o atentă stabilire a tematicii și prin seriozitatea cu care au fost studiate și dezbătute problemele în majoritatea cercurilor și a cursuri­lor, învățămîntul de partid a contri­buit la aprofundarea cunoașterii și înțelegerii hotărîrilor Congresului al X-lea al partidului și ale plenarelor ulterioare ale Comitetului Central al P.C.R. El a ajutat pe cursanți să-și explice evenimentele lumii contem­porane, în spiritul marxism-leninis­­mului, al aprecierilor și poziției par­tidului nostru. Ca urmare, în bună măsură, a fost atins scopul propus, acela al asigurării unei eficiențe a învățămîntului, materializată în în­deplinirea și depășirea indicatorilor economici de plan, a angajamentelor suplimentare, în dezvoltarea învăță­mîntului și culturii, în comportarea oamenilor în societate și familie. Sub îndrumarea Biroului Comite­tului municipal de partid, organiza­țiile de bază și propagandiștii au stabilit pentru dezbaterile de sfîrșit de an teme care au cuprins pro­bleme majore rezultate din hotărîrile de partid și de stat, în strînsă con­cordanță cu preocupările și speci­ficul activității cursanților, cu sarci­nile concrete ale fiecărui colectiv de muncă. Ținînd seama că ne aflăm în ultimul an al actualului cincinal, în centrul dezbaterilor s-au situat probleme fundamentale, de care de­pind realizarea integrală și la timp a planului pe 1970, ca și pregătirea temeinică a condițiilor activității e­­conomice viitoare. Aceasta cu atît mai mult cu cât, în acest an, uni­tățile economice din municipiul Lu­goj s-au angajat să realizeze o pro­ducție suplimentară în valoare de peste 28 milioane lei, pentru a con­tribui la diminuarea și înlăturarea efectelor negative provocate de ca­lamitățile naturale. La Combinatul textil Lugoj, la Fa­brica de calapoade, Întreprinderea de morărit și panificație, Intreprin­derea de industrie locală „Timișul", Cooperativa meșteșugărească „Mun­ca", cursanții au dezbătut cu precă­dere probleme de care depinde ridi­carea eficienței economice : organi­zarea științifică a producției și a muncii, utilizarea rațională a capa­cităților de producție și a timpului de muncă, reducerea cheltuielilor materiale de producție, valorificarea deplină a resurselor interne din în­treprinderi, economisirea metalului , a materiilor prime și materialelor, îmbunătățirea calității produselor, a­­sigurarea aprovizionării tehnico-ma­­teriale și a desfacerilor etc. La cer­cul de studiere a problemelor econo­mice ale întreprinderilor industriale de la Fabrica de morărit și panifica­ție (propagandist Nicolae Ene) dis­cuțiile care au fost axate pe căile de ridicare a eficienței economice s-au ridicat la un înalt nivel. Dînd dovadă de spirit critic și autocritic dezvoltat, cursanții, după ce au fun­damentat teoretic și au subliniat im­portanța problemelor luate în discu­ție, au analizat concret felul în care își găsesc acestea rezolvarea practică în întreprindere. Vorbind despre importanța promovării progresu­lui tehnic, inginerul Pavel Bă­nică a subliniat că, pe lângă dotarea cu mașini, utilaje și instalații per­fecționate, trebuie să existe și o sus­ținută preocupare pentru folosirea lor la capacitatea maximă, cu un înalt randament de creștere a pro­ducției. El a arătat că în această direcție sunt necesare eforturi în sectorul de panificație unde utilajele sunt folosite doar în proporție de 73 la sută din capacitatea lor. La rîn­­dul său, tehnicianul Victor Udrea a dezbătut cu competență unele pro­bleme legate de organizarea rațio­nală a locului de muncă, de efor­turile care se depun în întreprin­dere pentru inovații și raționalizări. In cadrul dezbaterii au fost analizate și alte aspecte privitoare la trans­portul intern (Eugen Babi), întărirea disciplinei muncii, perfecționarea ca­lificării muncitorilor (Tom­a Szölösi) etc. Discuții vii, interesante au avut loc și la Industria textilă (cercurile conduse de tov. Nicolae Drigănuță, Virginia Miruta), la Filatura de mă­tase naturală (propagandist Bernfeld Sascha) și Fabrica de calapoade (propagandist Ion Ionașiu). In unitățile comerciale și în insti­tuții dezbaterile finale s-au axat pe cele mai importante probleme spe­cifice. La organizația comercială lo­cală, de pildă, s-au discutat proble­me privind mișcarea rațională mărfurilor cu ridicata și cu amănun­a­tul, reducerea termenelor de stațio­nare a mărfurilor în subdepozite și magazii, ale conștiinciozității și eti­cii lucrătorilor din comerț. In cer­curile de la Consiliul popular muni­cipal, judecătorie, miliție s-au dezbă­tut aspecte ale rolului statului nos­tru socialist în actuala etapă de dez­voltare multilaterală a României so­cialiste, democrației socialiste, respec­tării legalității socialiste, a dreptă­ții și echității, în toate formele de învățământ s-a acordat atenția cuve­nită dezbaterii, cunoașterii și înțele­gerii aprofundate a sensurilor com­plexe ale evenimentelor internațio­nale contemporane, a politicii exter­ne a partidului și statului nostru, încheierea învățămîntului de par­tid a verificat și de această dată principiul potrivit căruia succesul întregii activități politico-educative depinde în ultima instanță de modul în care ea este concepută și condusă de organele și organizațiile de partid. Acolo unde comitetele de partid și birourile organizațiilor de bază au considerat învățămîntul de partid ca o latură principală și inseperabilă a muncii lor, unde s-au luat măsuri judicioase, unde a existat un per­manent control și îndrumare, învă­țămîntul s-a încheiat în condiții op­time. Au existat însă și aspecte negative care, în interesul evitării lor în vi­itor, le amintim: La întreprinderea de gospodărie comunală și locativă au lipsit de la convorbirile finale mai mulți cursanți, una din ședin­țele cercului de studiere a statutului P.C.R. trebuind să fie amînată din această cauză. Este cu atît mai rău cu cît unii lucrători (conducători auto, constructori) au un nivel po­litic-ideologic slab dezvoltat și în consecință o comportare necorespun­zătoare in muncă. Superficialitate s-a manifestat și la unele cercuri și cursuri de la Industria textilă, unde închiderea învățămîntului fost socotită ca un act formal, con­­­vorbirile fiind planificate în zile consecutive, fără posibilitatea unui interval de studiu. Unele convorbiri s-au ținut la ore nepotrivite, nu au fost respectate graficele stabilite și, ceea ce este și mai neplăcut, discu­țiile nu au aprofundat probleme puse în dezbateri, neexistînd sufi­cientă exigență față de lipsuri. Desi­gur, acest fel de neajunsuri și altele care s-au mai manifestat, umbresc dar nu pot acoperi aspectele poziti­ve, bilanțul succeselor care s-au ob­ținut în acest an de învățământ. Este datoria organizațiilor de partid, a propagandiștilor de a le evita în viitor. încheierea anului de învățămînt nu înseamnă însă întreruperea acti­vității de propagandă, în perioada care urmează, pe baza indicațiilor Comitetului județean de partid, și sub îndrumarea co­­mmunumumani a mo­miterului municipal de partid, se va desfășura o amplă activitate de pro­pagare a cunoștin­țelor ideologice și politice. Cabinetul de partid și-a pro­pus ca în acest timp să desfășoare o sus­ținută informare a oamenilor muncii , în legătură cu ce­le mai importante probleme ale politicii interne și ex­terne a partidului și statului. Orga­­nizațiie de partid și-au întocmit de­ja planurile speciale de expuneri, conferințe și alte activități propagan­distice (simpozioane, răspunsuri la întrebări etc.) pentru perioada de vară. Va trebui ca peste tot activi­tățile propuse să fie organizate cu pricepere și răspundere. Încă de pe acum ne preocupăm de pregătirea noului an de învăță­mânt de partid. S-a inițiat o largă consultare a comuniștilor și a ce­lorlalți oameni ai muncii privind dorințele și preferințele lor de studiu în noul an, pentru ca, în raport cu aceasta să se definească profilul for­melor de învățămînt. Se studiază po­sibilitatea organizării unor școli uzi­nale de partid pe lîngă întreprinde­rile mai mari cum ar fi Combinatul textil și întreprinderea de industrie locală. Ne preocupăm, de asemenea, de selecționarea propagandiștilor și pregătirea lor cît mai temeinică. Do­rim ca prin măsurile organizatorice luate, ținînd seama și de neajunsu­rile pe care le-am avut, să asigu­răm viitorului an de studiu o solidă organizare, o eficiență sporită. NICU DUMITRESCU directorul Cabinetului municipal de partid Lugoj Anul de invățămint de partid s-a încheiat, pregătirea oamenilor continuă Participarea tuturor cooperatorilor la muncă!­ ­Urmare din pag. ) dintre cei care au foarte puține norme ■ dacă Per­­sida Drăguț de la nr. 232, în vîrstă de 62 ani, are 140 norme convenționale, Drăghina Buibaș cu aproa­pe 20 de ani mai tînără n-a efectuat decit 12 norme. Sau, în timp ce comunista Floarea Aga realizează 177 norme, cooperatorul Lazăr Gherdan a efectuat doar 9,82. Puține norme au reali­zat și Persida Marincu (10,82), Elena Usicaflo,26) etc. La brigada a 11-a sunt 10 cooperatori care în cinci luni au efectuat sub 10 norme, la brigada­ a 111-a sunt șase, iar la bri­gada I figurează 23 de cooperatori care, anul a­­cesta, nu au lucrat nici o zi. Un caz aparte îl pre­zintă Petru Urșica și Ion Dragomir, foști brigadieri zootehnici care de la schimbarea din funcție au părăsit unitatea fără apro­barea adunării generale. Primul s-a angajat la în­treprinderea 7 construcții, iar celălalt la paza de noapte din comună ; de asemenea și Ana Urșica, de 8 zile refuză să mai lu­creze la cooperativa agri­colă. Cooperatorii amintiți precum și alții care nu participă la lucrări sau e­­fectuează puține norme convenționale au încălcat Statutul C.A.P., care pre­vede că fiecare membru cooperator are datoria să participe activ la muncă în tot cursul anului potri­vit nevoilor producției. Consider că se face vino­vat și consiliul de condu­cere al cooperativei de slaba participare la muncă a unor țărani cooperatori, fiindcă nu s-a străduit să aplice Hotărîrea Plenarei Consiliului Uniunii Națio­nale a Cooperativelor A­­gricole de Producție din 22-23 decembrie 1969 cu privire la perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii.­ceasta hotărîre se sn a­­arată clar că „în situația în care, datorită neparticipării la muncă a unor membri co­operatori se aduc pagube materiale cooperativei a­­gricole, prin diminuarea producției sau compromi­terea acesteia, adunarea generală va stabili, la pro­punerea consiliului de con­ducere, responsabilitatea materială a membrilor co­operatori care nu au rea­lizat numărul minim de zile calendaristice sau re­gimul zilelor stabilit de a­­dunarea generală pe cam­panii, lucrări și sectoare de activitate“. Avem convingerea că, sub directa în­drumare a organizației de partid, cu sprijinul comitetului co­munal de partid și al Uni­unii județene a C.A.P., consiliul de conducere de la cooperativa agricolă din Giroc va reuși să aplice Hotărîrea plenarei U.N.C.A.P., contribuind astfel la îmbunătățirea ac­tivității unității, la reali­zarea unor producții spo­rite și a angajamentelor luate prin executarea tutu­ror lucrărilor agricole la timpul optim și de calita­te ! vremea 1 IULIE 1970 : Vreme instabilă, cu cerul mai mult noros, favorabilă averselor de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla potrivit din vest și nord-vest cu unele intensificări de scurtă durată. Temperatura in ușoară scădere : minimele vor fi cuprinse între 13 și 16 grade, iar maximele din cursul zilei vor fi între 22 și 27 grade. PENTRU URMĂTOARELE DOUA ZILE : Vreme instabilă, favorabilă averselor de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vînt potrivit din sectorul vestic. Temperatura staționară la început și in u­­șoară scădere la sfîrșitul intervalului. LA MUNTE : Vreme instabilă favorabilă averse­lor de ploaie însoțite de descărcări electrice. Tem­peratură în scădere. Mecanizatorii de la I.A.S. Timișoara, cu utilajul bine pregătit, recoltează cu toate forțele orzul, care de cîteva zile a ajuns în faza de coacere deplină, in clișeul de fa­ță, un moment din activitatea fermei nr. 4, de la Remetea Mare. Foto : A RACHITOVAN pe scene și ecrane MIERCURI, 1 IULIE 1970 CINEMATOGRAFE «Modern : MISTERIOSUL X DIN SPAȚIUL COSMIC (9, 11, 13, 15, 17, 19, 21 ; la grădină: ELIBE­RAREA (21) ; • Arta : PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; • Parc : FERESTRELE TIMPULUI (10, 14, 16, 18, 20) la grădină : O FATA FERICITA (21) ; • Studio : ARUNCAȚI BANCA IN AER (11, 15, 17, 19, 21) ; • Victoria : ILUZII (20,30) Și TOTUL PENTRU BIS (10, 16, 18,15) ; • Melodia: OMUL CARE L-A UCIS PE LI­BERTY VALANCE (11, 17, 19, 21) Și VIA MALA (9, 15) ; • MUncitoresc Fratelia : ECLIPSA (17, 19) la grădină : WINNETOU III (21) ; « SteAUa roșIe Mehala : ROȘII ȘI ALBI (19) și DUELUL LUNG (17) . LUGOJ • 23 AugUst : ANCHETATORUL DIN UMBRA « ViCToRia : CIND SE ARATA CUCUVEAUA « I.T.L. : REÎNTOARCEREA PE PAMlNT BUZIAȘ « DINAmO: CASTELUL CONDAMNAȚILOR SIN NICOLAUL MARE « Arta : ULTIMA TURA S­I­M­B­O­L­I­A • FlacăRa : OMUL CU ORDIN DE REPARTIȚIE « 30 Decembrie : GALILEO GALILEI DETA • Parc MEMENTO DRAPELUL ROȘU—7.920 50 de ani de la apariția revistei r­ LUPTA DE CLASĂ Conf. univ. Gheorghe I. Oancea La 1 iulie 1920, in condițiile cînd muncitorimea din țara noastră se înscria ca o clasă în plină afirma­re, cînd avîntul ei revoluționar cu­noștea o intensitate sporită și cînd problema creării partidului de tip nou constituia scopul fundamental al întregii mișcări revoluționare din România, apare primul număr al re­vistei „Lupta de clasă“, publicație care avea să devină principala re­vistă politică și ideologică a Parti­dului Comunist Român. Infruntînd vicisitudinile anilor de aspră ile­galitate a partidului, fiind nevoită, de cîteva ori, să-și întrerupă acti­vitatea, revista „Lupta de clasă" a fost permanent un portdrapel activității teoretice a P.C.R. In co­ns loanele ei aveau să se oglindească etapele importante ale activității P.C.R., lupta eroică a clasei munci­toare pentru revendicări economice și politice, pentru răsturnarea so­cietății burgheze, pentru călirea i­­deologică și politică a partidului clasei muncitoare. Apariția revistei „Lupta de cla­să“ n-a fost ceva întîmplător. Ea a corespuns unor cerințe istorice ale etapei în care anul 1920 avea să se manifeste ca moment hotărî­­tor al procesului de clarificare teologică în mișcarea muncitoreas­i­­că, de opțiune în favoarea creării partidului revoluționar, marxist­­leninist. In această etapă istorică, de puternice frămîntări și lupte de clasă, mișcarea muncitorească din țara noastră se caracterizează ca o mișcare în continuu proces de for­mare ideologică și politică, care rupsese cu oportunismul Interna­ționalei a II-a, și care își însușise ideile revoluționare ale lui V. I. Lenin. Avîntul luptelor revoluțio­nare din anii 1918, 1919, 1920 și e­­fervescența procesului de clarifica­re ideologică au parafat așadar ac­tul de naștere al „Luptei de clasă“, i-au definit sensul și liniile direc­toare. Din editorialul primului număr al revistei desprindem clar obiec­tivul principal a­l activității de în­ceput care l-a constituit lupta pen­tru combaterea reformismului și altor variante ale oportunismului, propagarea ideilor leniniste pentru transformarea partidului socialist în partid comunist și afilierea sa la Internaționala a III-a. Pentru rea­lizarea acestor deziderate atît de scumpe clasei muncitoare, revista a publicat în paginile sale dezbateri asupra problemelor politice, ideolo­gice și organizatorice, care stăteau la baza partidului de tip nou, a mi­litat pentru așezarea întregii acti­vități a partidului comunist pe te­melia învățăturii marxism-leninis­­mului. După crearea P.C.R. ea militat pentru afirmarea ideologiei a partidului comunist, a răspîndit marxism-leninismul, a demascat o­­portunismul și reformismul lideri­lor de dreapta ai Internaționalei a II-a. Creșterea și maturitatea Parti­dului Comunist Român, atitudinea sa fermă împotriva dușmanilor cla­sei muncitoare, împotriva claselor dominante și a partidelor politice reacționare, lupta necruțătoare îm­potriva pericolului fascist, pentru legături de prietenie cu U.R.S.S., cu toate popoarele iubitoare de pace își găsesc oglindirea cu fidelitate în coloanele revistei. Evident, lecturînd revista „Lupta de clasă“ din perioada dinainte de 23 August 1944, cititorul de azi, care cunoaște aprecierile ultimelor Con­grese ale P.C.R. privind istoria partidului comunist,, lupta sa eroi­că de aproape o jumătate de secol, precum și lucrările despre mișca­rea noastră muncitorească, va iden­tifica și unele carențe, concepții e­­ronate, aprecieri unilaterale în pa­ginile revistei. Aceasta nu alterează însă fondul ideologic și politic să­nătos al publicației. Dimpotrivă, o analiză atentă a stadiului de radi­calizare și clarificare ideologică din însăși rîndurile partidului ne face să tragem concluzia că dinco­lo de aceste minusuri, „Lupta de clasă“ s-a înscris ca una din cele mai prestigioase publicații comunis­te, cu un meritat loc de cinste în istoria partidului. După victoria insurecției armate antifasciste din August 1944, revis­ta „Lupta de clasă“ avea să cuprin­dă în paginile­ sale importante arti­cole teoretice cu răspunsuri la ma­rile probleme pe care noile etape istorice ale revoluției populare ridicau în fața P.C.R., a clasei mun­te­citoare, a întregului popor. Reapa­riția ei după 1948, avea să consti­tuie un moment deosebit care adu­cea pe arena confruntării ideologice din viața politică a României o pu­blicație matură, cu un trecut meri­toriu și o eficiență crescîndă în cadrul revoluției socialiste. De la apariția primului număr al revistei „Lupta de clasă“ s-au scurs 50 de ani. Aniversarea constituie un bun prilej de a sublinia bogă­ția documentară pe care o cuprind articolele revistei, valoarea acesto­ra pentru înțelegerea mai comple­tă a istoriei partidului nostru, a i­­deologiei marxist-leniniste contem­porane, a sensului luptei întregu­lui popor român pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltată. r­ď TIMISENI-LAUREAȚI LA FAZA ZONALA A „BUNEI SERVIRI“ Două dintre cele patru probe ale fazei pe zonă a concursului „Buna servire“, destinat tineri­lor din cooperația de consum, au fost ciștigate de concurenții din județul Timiș. La întrecerea care s-a desfă­șurat duminică la Ineu au par­ticipat cite 9 concurenți din ju­dețele Alba, Arad, Bihor, Caraș- Severin, Hunedoara și Timiș. Și-au disputat întiietatea măiestrie profesională, solicitu­la dine și politețe ospătari,­ cofe­tari, bucătari și vînzători. Locul I la cofetari a fost ob­ținut de Tiberiu Csefkö din Fă­get, iar la vînzători, de Nicolae Bernhardt din Sînnicolaul Mare. MIERCURI. In jurul orei 9,45 Transmi­sie de la Aeroportul Internațio­nal Otopeni a plecării Șahin­­șahului Iranului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, care la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, a făcut o vi­zită oficială în țara noastră. 18,00 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 18,05 Universal­­Motion — emisiune­ enciclopedi­că pentru cei mici. Litera „R“ IULIE 1970 18,30 Cabinetul economic TV. 19120 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejur­nalul de seară. 20,00 Muzică populară. 20,15 Telecinemateca. Filmul artistic „Eva“ — come­die cu Henry Fonda și Barba­ra Stanwick. 21,40 Ora editoru­lui. 22,10 Gala marilor inter­preți români (Nicolae Florei). 22,35 Desene animate. 22,45 „Imagini din Canada“ — film documentar, 23,00 Telejurnalul de noapte. PENTRU A NU VI SE SUSPENDA DREPTUL DE CONDUCERE AUTO... Recent, în sectorul circulației ru­tiere a intrat în vigoare un nou act normativ. Din dorința de clarifica unele aspecte, ne-am a­ a­dresat tovarășului cpt. VALENTIN TAMAȘ, șeful serviciului circula­ție de la Inspectoratul județean de miliție, pe tema suspendării drep­tului de a conduce.­­ In baza Decretului 328/1966, publicat la 15 mai a.c., se aplică o nouă măsură administrativă în ca­zul săvîrșirii unor contravenții pre­văzute de art. 41. Nouă, în ce pri­vește termenele, categoriile de per­soane și contravențiile. Mai expli­cit , suspendarea constă în interzi­cerea exercitării dreptului d­e­ a conduce autovehiculele prin ridi­carea permisului pe timp de două­ luni pentru amatori și o lună pen­tru profesioniști, in cazul săvîrșirii unor contravenții grupate în 5 ca­tegorii. — Vă rugăm să faceți o pre­cizare: Ce termen va opera pen­tru un conducător auto anga­jat al unei organizații socialiste care săvîrșește o contravenție în timp ce își conduce autotu­rismul proprietate personală ? — In acest caz termenul va fi de două luni din momentul reținerii permisului de conducere — mo­ment în care titularul era „amator“. — A trecut o jumătate de lu­nă de la aplicarea acestor pre­vederi. Puteți să ne dați cîteva exemple în care s-a aplicat art. 41 al noului Decret ? — S-ar putea cita peste 60 de ca­zuri. Numeroase ! Majoritatea se referă la profesioniști și tot ma­joritatea în municipiul Timișoara. — E oarecum statistic, dar ne gindeam la fapte și persoane ... — îndrăznesc... a) Pentru con­ducerea autovehicului sub influen­ța băuturilor alcoolice : Peter Cris­tian, Octavian Minea, Ioan Martin, Gheorghe Pădurariu, Cornel Teto­­van, Grigore Teodora, Carol Lucek și Victor Crînguș (ultimul a consu­mat băuturi alcoolice la restauran­tul „Pădurea verde“ împreună cu șeful său, președintele C.A.P. lecea Mică). „Amatori“ de băuturi alco­olice : automobilistul Gheorghe So­­nea și foarte mulți conducători de motorete... b) Pentru conducerea autovehicu­lului cu defecțiuni tehnice la sis­temul de frînare sau la mecanismul de direcție : Constantin Bocșan, Iosif Bagoczki, de la I.T.A. Timi­șoara, fapt pentru care a fost sanc­ționat și revizorul tehnic: Teodor Ciceo. c) Pentru nerespectarea dis­pozițiilor legale referitoare la depă­șirea vehiculelor : profesioniștii Micuță Giumba, Carol Merle și a­­matorul Constantin Rohrlich. d) Pentru neacordarea priorității pie­tonilor la trecerile prevăzute cu in­dicatoare sau marcaje , amatorii Mircea Barbu, Vichentie Kalonszek, Dorin &uca, Iulian Milo­van. — Este vorba probabil numai de locurile marcate ...­­ Exact. In rest pietonii se asi­gură cînd se angajează în traversa­re pentru a vedea dacă o pot face fără pericol. e) Pentru nerespecta­rea dispozițiilor legale, referitoare la prioritatea de trecere a autove­hiculelor : Constantin Bugescu, Vla­dimir Bacoș, Petre Ciugureanu, Nistor Pele. Mai sunt și mențiuni făcute în tichetul de evidență contravențiilor, pentru nerespecta­a­rea dispozițiilor legale privind tre­cerea autovehiculelor peste calea ferată, folosirea incorectă a fazei lungi pe timp de noapte și nesem­­nalizarea schimbării direcției de mers a autovehiculului. — Am întîlnit conducători auto profesioniști care ne-au relatat că după reținerea per­misului de către organele de miliție conducerile întreprinde­rilor respective pregătesc des­facerea contractului de muncă.­­ Conform Regulamentului de aplicare a Decretului, conducerile de unități nu au acest drept. Din contră , șoferii vor fi menținuți în funcție, organizîndu-se pregătirea lor profesională, cu accent pe pre­venirea faptelor ce atrag suspenda­rea exercitării dreptului de a con­duce. Discuție consemnată de MAGDA SIBCA t contraste cotidiene Zidar sau intermediar, după cum e cazul Secția judiciară de la Miliția municipiului Timișoara a fost se­sizată despre un individ necunos­cut care obișnuiește să înșele per­soanele credule sub pretextul că, în calitate de zidar, le va executa diferite construcții sau că le va procura cuptoare electrice. In baza acestor sesizări, s-a trecut la identificarea autorului, stabilindu-se că se numește Ale­xandru Feher, de 43 ani, născut în Bencecu de Sus, cu domiciliul în Dumbrăvița, fără ocupație și, pînă în prezent, fără cazier ju­diciar. El era autorul a numai puțin de 21 infracțiuni. Om des­curcăreț, cu un vocabular bine pus la punct, F.A. a cîștigat cu ușurință încrederea lui Nicolae Berta din Timișoara, str. Samuil Micu, care i-a dat 2.300 lei pen­tru o lucrare de construcție, Ște­fan Tot din Buziaș (1.300 lei pen­tru un cuptor electric) sau a factorului poștal S. Ștefan din Timișoara, cu promisiunea că îi construiește casă etc. etc. Cum își recruta clienții ? Sim­plu ! identifica curțile în care se găseau materialele de construc­ții, făcea o „verificare“ prin ve­cini, se „documenta“ sumar și apoi începea conversația... Pretextul Nicolae Mele, salariat al fa­bricii de cărămidă, se afla în incinta unității, cînd a observat doi indivizi care se strecuraseră înăuntru și încercau să fure că­rămidă, încărcînd-o într-o căruță. Somați, hoții l-au atacat și apoi au dispărut în fugă. Omul le-a reținut totuși semnalmentele, cu ajutorul cărora, Lucian și Mihai Căldăruș din Lugoj, tată și fiu, ambii cu cazier judiciar, au fost descoperiți. Veniseră la Timișoara sub pretextul colectării de sticle goale și nu s-au putut reține să nu ciordească. Un om... breaz, la Cernăteaz E pentru a treia oară cînd un anonim din Cernăteaz-Giarmata ne reclamă sub semnătura „un grup de locuitori“, că străzile satului sînt nepavate. Nimic mai adevărat! Dar oare „grupul de locuitori" în cauză nu observă că, la marginea drumului, zac de peste un an de zile cele 2000 de plăci de ciment, destinate con­struirii de trotuare .­­ine să vină să le amenajeze cernătezenilor alei, cînd ei nu răspund la chemările de munci patriotice adresate prin deputați. Ba, chiar, zilele trecute s-a în­tors înapoi, din lipsă de brațe necalificate — după cîteva ore de așteptare — și meșterul tri­mis din centrul de comună, pen­tru unele lucrări la căminul cul­tural, care la Cernăteaz se tot­­ construiește de . . . un deceniu. ■. .Mai rar așa oameni „har­nici“ ca prin partea locului­ s-a înghițit apa Sînt unii tineri care ocolesc ștrandurile organizate, special a­­menajate pentru baie — pentru a nu mai plăti modesta taxă de intrare considerind că le vine mai ieftin dacă se scaldă direct in canalul Bega. Cei care gîndesc astfel se înșeală amarnic! Uneori, scăldatul în canalul Bega poate costa și viața. Așa s-a întîmplat cu tînărul Gheorghe Marcel, elev la Școala 1 profesională U.C.E.C.O.M. din Timișoara, în vîrstă de 17 ani,­­ cu Nicolae Dobre, muncitor la Grupul de șantiere nr. 1 construc­ții, flotant în Timișoara str. Tru­­­badur nr. 18 și cu Simon Bolas, angajat la aceeași unitate, flotant în str. Daliei nr. 8. Intr-o singură zi, pe toți trei i-a înghițit Bega. Lupul, cioban la oi Marian Flore in vîrstă de 48 ani, angajat al Direcției de pază contractuală, a fost desemnat să execute veghea de noapte la fa­brica „Dermantina“ din Timișoa­ra. Cel în cauză s-a pus pe „treabă“ și, „strîngător“ cum este din fire, niciodată nu pleca acasă cu mina goală. Așa a tot sustras omul în mai multe rînduri produsul „Vinitex“, (imitație de piele) pe care, cu sprijinul soției, l-a valorificat la diferiți cetățeni din comuna Vinga (unde-și are furturile au luat însă domiciliul) fiind descoperit de organul sfîrșit, de miliție. Rubrică redactată de : lt. col. IONEL FILIGEANU maior IOAN NECOARĂ și M. SOMEȘAN

Next