Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)
1970-08-07 / nr. 7952
02O La prima vedere, varietatea formelor pe care le îmbracă agitația vizuală la fabrica de confecții „Bega“ te îndeamnă să crezi că acest important mijloc al muncii politice de masă este prezent in preocupările colectivului, în strădania sa de munci în așa fel încît reazultatele în producție să fie pe măsura hărniciei și a priceperii. Ești îndemnat să-ți formezi asemenea părere aflîndu- te în fața panoului care cuprinde angajamentul Înnoit pe acest an al muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, a graficelor sugestive, fixate la loc vizibil, unul urmărind îndeplinirea globală a planului pe întreprindere și pe ateliere, altul pentru evidențierea principalilor indicatori, iar panourile așezate icicolo aduc la cunoștința salariaților numele celor ce s-au remarcat în întrecerea socialistă pe luna expirată. O impresie plăcută lasă și lozincile ce se văd la locurile de muncă ; ele îndeamnă la calitate, la respectarea normelor de consum, întreținerea mașinilor și folosirea întregii lor capacități de producție etc. Există și alte motive care conduc la concluzia lozincile, panourile, gracă ficele, vitrina cu produse reflectă strădanii, ajută la orientarea oamenilor în a munci mai rodnic. Tovarășele Zoe Dănețiu, secretara organizației de bază, Elvira Trutznberger, președinta comitetului sindicatului ca Mariana Udrescu, secreșitara comitetului ne vorbesc pe larg U.T.C. de neajunsurile ivite în procesul de producție și Înlăturate cu ajutorul agitației vizuale, de anumite atitudini și deprinderi criticate ca și de alte intervenții ale gazetei satirice, ale vitrinei cu produse, și suplimentului „Știați că...“, toate cu o puternică înrîurire asupra rezultatelor activității economice a întreprinderii, a dezvoltării conștiinței socialiste a salariaților, a creșterii și formării lor. Ce contrastează totuși, care sunt motivele pentru care părerea bună formată la început se extompează pe parcurs, se înlocuiește cu accente ale regretului și amărăciunii ? In primul rînd, izbitoarea lipsă de operativitate a acestor forme ale muncii politice și apoi faptul că ele nu pătrund în problemele esențiale ale procesului de producție, nu vizează cauzele pentru care unii indicatori de plan, mai ales calitatea, nu se realizează ritmic, la toate locurile de muncă. Deși ne aflăm după încheierea primelor 7 luni ale anului, oamenii nu știu mai nimic despre modul în care au fost realizate sarcinile de plan, nici măcar pe primul semestru al anului, nu cunosc roadele întrecerii socialiste. De ce această ocolire esențialului, de ce nu n- adus graficele la zi rezultatele ? Tăcerea interlocutoarelor noastre spune în sine totul, ne ajută să înțelegem că doza de formalism și tendința de a prezenta lucrurile în roz, la modul laudativ, îndepărtează agitația vizuală de problemele majore ale producției, de neajunsurile care ar trebui aduse la cunoștința colectivului. Dăm crezare celor ce ni se spun cu privire la faptul că și gazeta de perete ca și panoul de onoare au avut cîndva efectul scontat, dar nu înțelegem totuși de ce nu-și trăiesc viața și în prezent ? La gazetă, de pildă, atrăgătoare prin coloritul ei viu, nu există nici un articol, iar la panoul de onoare, din cele 15 fotografii mai rezistă doar patru, și acestea îngălbenite de vreme, prăfuite, fără nici o explicație. Este vitregit și colțul destinat: „Noutăților presei la zi“, iar „Afișierul cultural“ e dominat de anunțuri : „Nu vă jucați cu focul“ și de cele privitoare la filmele cinematografelor pe... săptămîna trecută. Vădita intenție de a nu se spune lucrurilor pe nume face ca și vitrina calității să înfățișeze ca la o veritabilă paradă a modei produsele reușite ca și cind in întreprindere nu ar exista și produse de slabă calitate, refuzate de beneficiari. La rîndul ei, gazeta satirică conține în actuala ediție, în afara observațiilor generale, doar două nume de muncitoare, dintre care una a și plecat din întreprindere. Cineva, citindu-ne pe față nedumerirea, ne ajută să înțelegem că nici în cazul altor ediții lucrurile nu au stat mai bine și că ștacheta criticii nu se ridică, de obicei, mai sus de nivelul muncitorilor. Un lucru este clar , tratînd la modul general stările de fapte, neavînd o adresă precisă, trecînd neobservate întîrzierile de la lucru, produsele de slabă calitate, indisciplina în general, este firesc ca agitația vizuală să nu trezească interes cuvenit in rîndul muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Ocolind problemele majore, mergînd paralel cu acestea, munca politică nu poate să influențeze așa cum se cuvine oamenii, să-i determine in a depune toată silința pentru ca sarcinile de plan, angajamentele luate în întrecere să fie realizate exemplar. Situația relatată reflectă îndemnul ca biroul organizației de bază, comitetul sindicatului și organizația U.T.C. să dea muncii politice de masă un conținut mai bogat, adresă concretă, o mai mare putere de mobilizare a oamenilor, pe măsura sarcinilor complexe pe care aceștia le au de îndeplinit în acest an hotăritor, în care sunt chemați să pună temelii solide viitorului cincinal. I. ULARU Viata de partid AGITAȚIEI VIZUALE- t t WW J ADRESA PRECISA, 1 t MUT MOBILIZATOR ; 3 VINERI, 7 AUGUST CINEMATOGRAFE • Modern : ARGOMAN SUPERDIABOLICUL (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15; la grădină 20,30); • Arta : JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET (9, 11, 14,30, 16,45, 19 ; la grădină 21) ; • Parc ; ACȚIUNEA VULTURUL (10, 14, 16, 18, 20; la grădină 20,30) ; • Studio : PESCARUL DIN LOUISIANA (11, 15, 17, 19,21); • Melodia : BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO (9, 11, 15, 17. 19, 21 ; la grădină 21); • Victoria : STAPIN PE SITUAȚIE (10, 14, 16, 18,15, 20,30); • Muncitoresc Fratelia : DOMNIȘOARA DOCTOR (17, 19, 21) ; • Steaua roșie Mehala: PENTRU INCA PUȚINI DOLARI (15, 17, 19) ; • Muncitoresc Freidorf: STELELE DIN EGER, seriile I și a II-a (16. 19); LUGOJ • 23 August: SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO • Victoria : VÎNATORUL DE CĂPRIOARE JIMBOLIA • Flacăra : CORABIA NEBUNILOR, seriile I și a II-a • 30 Decembrie : PENTRU CIȚIVA DOLARI IN PLUS DETA • Parc : URMĂRIREA BUZIAȘ • Dinamo 1 CANTE MARILE VALVI NICOLAUL MARE • Arta : IARBA FĂGET • 30 TEXAS SPLENDOARE IN Decembrie : ADIO, VINERI: 7 AUGUST 16,00 Deschiderea emisiunii. Volei feminin . România — R.D.G. Transmisiune directă de la Constanța. 18,00 Turism-vacanță .70. 18,10 Desene animate. 18,20 Căminul. 19,15 Anunțuri — Publicitate. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,35 Telejurnalul de seară. 20,00 Film artistic : „Prieteni fără grai“. Un film de aventuri, coproducție româno-canadiană: 21,25 Mai aveți o întrebare ? 22,25 O interpretă Îndrăgită a cîntecului popular românesc : Marioara Tănase. 22,45 Telejurnalul de noapte. crnTm TIMPUL PROBABIL PENTRU ZIUA DE 7 AUGUST 1970 : Vreme călduroasă, cu cerul temporar noros. Local vor cădea averse de ploaie însoțite de manifestări electrice. Vîntul va sufla moderat cu intensificări locale din sud și sud-vest. Temperatura staționară : minimele vor fi cuprinse între 13 și 19 grade, iar maximele între 26 și 30 grade. PENTRU URMĂTOARELE DOUA ZILE : Vreme instabilă, cu cerul temporar noros și cu averse de ploaie. Temperatura staționară. LA MUNTE: Vreme nestabilă, cu cerul noros. Temporar vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Temperatura staționară. * /VWt/W\AAA/W\AA/VWW>A/WWW\AA/\^ ANDREI GAL : Vlrste (lemn) (Urmare din pag. 1) plinire a sarcinilor prevăzute de Congresul al X-lea al P.C.R. Nu mai departe, în anul 1967, producția globală a fost depășită cu 40.466.000 lei, iar producția marfă cu 40.327.000 lei. In 1968 producția realizată a fost de 2 ori și jumătate mai mare decit realizările din anul 1965. Numai la export s-au dat peste plan 69 milioane lei, nemaivorbind producția destinată țării, care de crescut considerabil. S-au mai realizat 5,9 milioane lei economii prin reducerea prețului de cost, 15,6 milioane de lei peste plan la beneficii. Producția anului 1969 a depășit cu 50 milioane lei valoarea producției marfă a întreprinderii realizată în anul 1968. In acest an, s-au fabricat 450 de sortimente de diferite produse, printre care: corpuri de iluminat fluorescent antigrizutoase, specifice condițiilor de iluminat în subteran, lămpi incandescente și fluorescente pentru instituții, teatre, cinematografe, lăcașe de cultură, spitale, școli etc., lămpi semnalizatoare pentru autocamioane, pentru locomotivele electrice aflate în fabricație la Electroputere din Craiova, o gamă diversă de baterii, seturi moderne de întrerupătoare, prize, obținute prin injectare, din material plastic. Aceste realizări au condus la obținerea unui ritm de dezvoltare de 30 la sută, față de ritmul mediu planificat de 15 la sută. O asemenea creștere la valoarea producției a fost determinată de înzestrarea întreprinderii cu utilaje noi, de măsurile cu caracter tehnic și științific aplicate în ultima vreme. In acest sens, au fost aplicate zeci de studii cu o eficiență economică în valoare de zeci de milioane de lei. Se remarcă, îndeosebi, utilizarea procedeului de electroeroziune, utilizarea de scule pneumatice cu turații pînă la 200.000 de rotații pe minut, realizarea ștanțelor de segmenți, organizarea montajului producției de corpuri de iluminat cu tehnologia de flux pe bandă rulantă și altele. S-a aplicat cu succes metoda programării în loturi optime a unor sortimente, în special la corpurile de iluminat fluorescent și cu vapori de EVOLUȚIE PE VERTICALĂ mercur, destinate exportului, precum și metoda drumului critic la lucrările de autoutilare și asimilare de produse noi, care au dus la scurtarea ciclului de asimilare cu două luni față de termenul stabilit. Autoutilarea a contribuit în mod deosebit la eliminarea punctelor strangulate în procesul de fabricație. In cadrul acestei acțiuni, activitatea a fost îndreptată spre : specializarea mașinilor universale, realizarea de agregate sau linii de fabricație și un transport uzinal rațional. Un exemplu de specializare a mașinilor universale îl constituie transformarea unor prese cu excentric normale în prese cu transfer, care au permis creșteri de productivitate între 600—1.200 la sută. Pentru fabricația de elemente galvanice s-a executat o mașină de confecționat cutii, pentru bateria normală 3 R 12, care a permis creșterea productivității muncii , cu 25 la sută și economii la prețul de cost de 95.000 lei/an, o mașină de etichetat bateria 3 R 12, care a dus la creșterea capacității de producție, la această operație, cu 100 la sută și economii de 100.000 lei anual. Acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, inițiată de conducerea de partid, a găsit un puternic ecou în cadrul colectivului. Astfel, folosirea programării liniare la debitarea tablelor aduce o economie anuală de peste 100 tone tablă; aplicarea teoriei așteptării în determinarea numărului de reglări a dus la o reducere a numărului acestora cu 5 la sută; programarea în loturi optime a dus la scurtarea ciclului de fabricație. Aplicarea metodei drumului critic la lucrările de autoutilare și asimilări de produse noi a avut ca efect scurtarea ciclului de asimilare. Abilitatea și iscusința însușită de majoritatea cadrelor de conducere, la toate nivelele, de a-și determina colaboratorii să producă mai mult, mai bine și mai ieftin, constituie, de asemenea, un factor important în realizările obținute. ...Fapte, inițiative, cifre, realizări. Toate vorbesc de la sine despre hărnicia muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor de la „ELBA“, care, în frunte cu comuniștii, își aduc un substanțial aport la îndeplinirea exemplară a angajamentelor luate de Organizația județeană de partid Timiș în răspunsul dat la chemarea Organizației județene de partid Brașov și manifestă hotărîrea fermă de a continua evoluția pe verticală a producției și în viitorul cincinal. CRONICA PLASTICA INTRE INTERPRETARE ȘI CONVENTIONALISM Expoziția Ana și Andrei Gal Doi artiști, doi frați, cunoscuți pentru îndelungata lor prezență in viața artistică timișoreană, îșii asociază numele într-o expoziție personală prezentată la Galeriile de artă. Ana Gal afirmă în selecția de lucrări o evidentă plăcere de a picta. Acuarelele artistei sunt rezultatul unui temperament dinamic, concretizat în lucrări figurative ușor descifrabile în simplitatea lor. Ana Gal surprinde cu vioiciune și sensibilitate, într-o atmosferă scăldată în lumină, flori, peisaje, fructe, animale, unele însă excesiv de tributare unei realități lipsite de interpretare. Lirismul pictoriței care a dat naștere corolelor umede și transparente ale florilor ce protejează peisaje de o anumită vigoare („Marină“, „Citadină“), se întîlnește cu nota de umor conferită unor lucrări precum „dulci“ sau „Pintenatul“, dar prea adesea la hotarul stricit al unor tratări presate de convenționalism. Impresia generală este insă amintirea cromatică vie, caldă, luminoasă, precum și capacitatea artistei de a diversifica grupajele de culoare ale căror suplețe și strălucire sînt întreținute, de cele mai multe ori, de o rafinată armonie. Andrei Gal prezintă retrospectiv 40 de lucrări, reprezentînd cam tot atîția ani de creație. Sculptura sa, deși inegală valoric, vădește vitalitate și autenticitate. Tocmai această inegalitate marchează starea de vitalitate, pulsațiile unor căutări emotive în fața realului. Uneori însă acestor căutări le lipsește conținutul spiritual. Evitarea decorativului și a monumentalului, datorată unei excesive subordonări față de realitate, scade pe undeva valoarea exponatelor (Portrete, „Montori“, „Gh. Doja“), împingîndu-le pe panta unui sentimentalism inexpresiv. Cînd însă reușește să ocolească această sabordare, sculptorul convinge prin fantezia unor „Măști“ cu accente caricaturale, sau prin forță interpretativă („Triptic“, „Ideea“); sculptura sa devine sugestivă și tensionată în redarea suferinței umane („Singurătate“, „Durere“, „Sinistrata“). Fără a ne entuziasma, putem remarca această expoziție de picturăsculptură, ca acceptabilă pe planul realizării artistice. Ea afirmă seriozitate și pasiune profesională și nu-i lipsește decât o mai tensionată și curajoasă interpretare a datelor realității pentru ca reușita să fi fost deplină. RADU MELNIC Ce arată „barometrul“ eficienței economice (urmare din pag. 1) de 903 lei, cu 5,6 la sută mai mic decât în anul 1967. Asupra mărimii prețului de cost au influențat în mod direct doi factori : producția totală sau cea obținută în medie pe un hectar și cheltuielile totale aferente producției obținute sau cheltuielile efectuate la un hectar. De aceea, în anul 1969, datorită sporirii producției medii cu 353 kg/ha față de 1967, a avut loc o reducere a prețului de cost, pe tona de porumb, cu 52 lei. De asemenea, ca urmare a reducerii cheltuielilor la hectarul cultivat cu porumb cu 4 lei, costul unitar al produsului s-a micșorat față de 1967 cu 2 tonă. Cei doi factori au avut o influență pozitivă asupra prețului de cost, înregistrîndu-se o reducere a acestuia cu 54 lei/tonă față de 1967. Nivelul cel mai scăzut al costului unei tone de porumb se realizează în unitățile în care se obțin cele mai mari producții la hectar : Variaș 421 lei, Teremia Mare 485 lei, Grabați 495 lei, Jimbolia 528 lei, la care reducerea costului a avut loc în special pe seama creșterii producției medii la hectar. Sporind producția și productivitatea muncii, reducînd astfel prețul de cost, fiecare întreprindere agricolă are posibilitatea să realizeze o activitate cit mai rentabilă, să-și recupereze cheltuielile, și să obțină un beneficiu cit mai mare. Rezultatele de la cultura porumbului, în perioada ultimilor trei ani, se concretizează prin realizarea de beneficii. Astfel, în 1967 s-a obținut în județul nostru beneficii in valoare de 6.884.000 lei, în 1968 4.268. 000 lei, iar în 1969 s-a ajuns la 17.607.000 lei. Dacă, pe județ, întreprinderile au realizat beneficii, la nivelul unor unități se mai înregistrează pierderi. De exemplu în 1969 numai 11 întreprinderi și-au încheiat activitatea cu beneficii, 12 unități au înregistrat pierderi, dar 5 au folosit porumbul pentru satisfacerea necesităților interne de consum. Dintre întreprinderile care au incheiat activitatea cu pierderi, ia cultura porumbului, amintim pe cele din Balnoc, Buziaș, Dudeștii Vechi, Făget, Lugoj, Jamu Mare, Periam, Șag, Mașloc, Iosifălău etc. La acestea producțiile au fost mici și prețul de cost ridicat. Rentabilizarea tuturor întreprinderilor agricole de stat, cultivatoare de porumb, va trebui să stea in atenția Inspectoratului I.A.S. și a consiliilor de administrație. Aceasta va trebui să se realizeze atit printr-o repartizare optimă, pe teritoriul județului, a culturii porumbului cât și prin îmbunătățirea activității ce se desfășoară in cadrul fiecărei întreprinderi agricole. Factorul hotăritor al sporirii rentabilității va rămîne însă reducerea prețului de cost și sporirea producției la hectar. Cu cit întreprinderile vor acționa mai hotărît pentru reducerea prețului de cost, cu atît mai mare va fi beneficiul obținut și rata rentabilității. Cheltuielile de producție, la această cultură, pot fi reduse, in special, pe seama cheltuielilor cu salariile, care dețin încă o pondere ridicată i peste 16 la sută. Actualul grad de înzestrare tehnică a întreprinderilor agricole de stat și organizarea rațională a producției poate influența într-o măsură mai mare asupra reducerii, cheltuielilor de producție. Acestea ar fi cîteva din principalele aspecte ale eficienței economice a porumbului, cultură foarte importantă pentru economia țării noastre, și la care, în unitățile agricole de stat, sunt încă mari rezerve de sporire a eficienței economice, de îmbunătățire a activității de producție. Teatrele iși reiau activitatea După luna de concediu, în cele trei teatre timișorene se reia activitatea în vederea noii stagiuni. La Teatrul Matei Millo începutul activității este marcat de sărbătorirea primului sfert de veac de existență a acestei scene de stat, cel mai vechi teatru dramatic înființat de puterea populară. Premiera inaugurală o pregătește regizorul Emil Reus („Travesti“ de Aurel Baranga), iar regizorul clujean Ioan Taub pune în scenă „Furtuna“ de Shakespeare. Repetițiile au și început. După cum ne informează secretariatul literar al Teatrului maghiar de stat și în această instituție intră în repetiție primele două premiere ale stagiunii 1970. 1971: „Pygmalion“ de G. B. Shaw și „Moartea ultimului golan“ de V. Stoenescu. Intre 15 august — 6 septembrie teatrul va întreprinde un turneu cu „Comedia zorilor“ de Mircea Ștefănescu , vor fi susținute reprezentanții în 12 comune din județele Timiș și Arad. Repetițiile pentru noua stagiune încep și pe scena germană a orașului, cu „Podul de piatră“ de Laszloffi Csaba. SPECTACOLE „DE VÎRF" (Urmare din pag. 1) valoroase a secolului nostru și in general. Așteptăm al literaturii universale. încă spectacole Ibsen, O’Neill (după memorabilul spectacol cu „Luna dezmoșteniților”) Brecht, Karvas, Pirandello. De asemenea, prezentarea dramaturgiei noastre contemporane ar (cu antrenarea mai activă a putea unor traducători) să țină mai bine pasul cu cele mai noi realizări. In sfîrșit, cred, că în special prezentarea dramaturgiei moderne și clasice germane nu este încă (cu tot reușitul „Sappho”) la nivleul cerințelor. Există desigur toate condițiile pentru ca în afara repertoriului propriu-zis și Teatrul german de stat să atace unele aspecte mai speciale ale muncii scenice. Mă gîndesc la munca în studio, la abordarea, într-o formă convenabilă și accesibilă publicului probleme ale teatrului modern, la prezentarea unor culegeri caracteristice unei epoci sau unui curent literar, la organizarea unor spectacole — oratoriu, unor serate literare (poezie și proză). Toate acestea ar diversifica și ar ridica la o nouă treaptă activitatea unui colectiv cu merite însemnate în viața teatrală timișoreană. DRAPELUL ROȘU—7.952 contraste cotidiene Să deschidă și... punga! Cine știe cum era gardul Liceului nr. 8 din Timișoara, cu cîteva luni în urmă, și îl vede cum arată astăzi nu-l mai recunoaște. Dintr-o împrejmuire din sîrmă împletită și artistic combinată cu stîlpii metalici de susținere arată acum ca după bombardament. E „opera“ unor rutieriști și excavatoriști de la punctul de lucru al Grupului de șantiere nr. 1 Timișoara, care lucrează în Calea Șagului și conduc autovehiculele cu ... ochii închiși. N-au decis. Numai că, de datoria conducerii șantierului este să-i oblige să deschidă ... punga ! Demontări, remontări și... Mulți specialiști de la Regionala de căi ferate Timișoara sunt de părere că lucrările de investiții de pe aria de activitate a acesteia se pot corela în așa fel încît să se execute simultan de către mai multe unități de construcții , de pildă, pe cuprinsul tronsonului IV al Regionalei s.ar putea preveni demontarea și remontarea unor lucrări, precum și evitarea cheltuielilor neeconomicoase. Nu se procedează insă, așa. Ca urmare, la podurile de la km 412+415, 418+403 și 412 + 302, de pe linia Orșova — simbolia, a fost montată și remontată de două ori linia de contact pentru podurilor introducerea și scoaterea provizorii, pentru care s-au cheltuit, operații suplimentar, zeci de mii de lei. Bineînțeles, din buzunarul statului, că la punga celor care generează asemenea plăți nefolositoare n-a umblat nimeni, deși ar fi cazul . Panoul de onoare vitregit - Este lăudabilă hotărîrea comitetului de partid și a comitetului sindicatului de la Întreprinderea poligrafică „Banatul“ Timișoara de a da o înfățișare noua, și in același timp un conținut bogat, agitației vizuale. Cu un aspect atrăgător, îngrijit redactate,, gazeta de perete, gazeta satirică, ca alte cîteva panouri existente pe coridoarele noului sediu al întreprinderii evidențiază căutării fructuoase pentru a face o agitație vizuală eficientă. Păcat v- i să că intre mijloacele agitației vizuale panoul de onoare a fost vitregit, existența lui inscriinduse doar cu simpla ramă și titlul care i-a fost dat . Panoul fruntașilor. Pe bună dreptate muncitorii tipografi se întreabă pe cind vor apare cei merituoși la panou? Sperăm că nu se așteaptă sfîrșitul anului. O cutie cu...remont — „Miorița“ aveți ? — Nu. — Dar, cu lapte, cu vanilie ? — Nu. — Dar prune trase in"ciocolată ! — Nu, tovarășă, nu mai insistați, n-avem nici un produs „Kandia“, v-am mai spus, fabrica este în remont. „Ai înțeleși Dănuț ? s-a adresat atunci mama băiețașului : „nu se găsesc bomlioane de ciocolată, e remont„Știi ce, mamă, ia-mi atunci o cutie de remont. Numai să fie dulce“... Din păcate remontul de la „Kandia“ este amar, pentru micii consumatori. încolo, produse de Brașov ce și-au făcut bine stagiul prin depozite, incepind — unele — să prindă un ușor strat de mucigai, sau să fie tari ca . .. neciocolata. Nu e cazul, aici, decit să adresăm o întrebare: oare organiza,țiile comerciale nu știau că vara fabrica de dulciuri este in remont ? Vinovatul să plătească! iată o ultimă ispravă a buldozeristului Ludovic Erekeș de la Întreprinderea pentru utilaje de construcții Timișoara (șantierul Jdioara), in timp ce buldozerul pe care îl are in primire l-a pus „pe brînd“ a luat utilajul colegului Mihai Șerban, fără știrea cuiva, și a trecut la efectuarea unor lucrări particulare. Defectînd și acest utilaj l-a abandonat și a încercat să facă pe nevinovatul. Abia după trei zile, cît au durat buldozerea reparațiile, unul din putut fi repus în funcțiune. Și cu de mult se face simțită lipsa acestor utilaje pentru grăbirea lucrărilor de construcție a șoselei Găvojdia — Nădrag !... Faptele lui Erekeș sunt cunoscute la întreprindere, de conducerea șantierului, de organul de miliție din comună. Nu se cunosc insă motivele tărăgănării aducerii la ordine a celui vinovat și a-l obliga să suporte costul pagubelor pricinuite. în fotografie : buldozerul încredințat lui Ezekeș, nefolosit de mai multe zile. Rubrică redactată de : C. PETRE, I. ULARU și I. DINU