Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)

1970-08-07 / nr. 7952

0­2­O L­a prima vedere, varietatea for­melor pe care le îmbracă agi­tația vizuală la fabrica de con­fecții „Bega“ te în­deamnă să crezi că acest important mij­loc al muncii politice de masă este prezent in preocupările colectivului, în strădania sa de munci în așa fel încît re­a­zultatele în producție să fie pe măsura hărniciei și a priceperii. Ești în­demnat să-ți formezi asemenea părere aflîndu-­­ te în fața panoului care cuprinde angajamentul Înnoit pe acest an al muncitorilor, tehnicieni­lor și inginerilor, a gra­ficelor sugestive, fixate la loc vizibil, unul ur­mărind îndeplinirea glo­bală a planului pe între­prindere și pe ateliere, altul pentru evidențierea­­ principalilor indicatori, iar panourile așezate ici­­colo aduc la cunoștința salariaților numele celor ce s-au remarcat în în­trecerea socialistă pe lu­na expirată. O impresie plăcută la­să și lozincile ce se văd la locurile de mun­că ; ele îndeamnă la cali­tate, la respectarea nor­melor de consum, între­ținerea mașinilor și folo­sirea întregii lor capaci­tăți de producție etc. Există și alte motive care conduc la concluzia lozincile, panourile, gra­că ficele, vitrina cu produse reflectă strădanii, ajută la orientarea oamenilor în a munci mai rodnic. Tovarășele Zoe Dănețiu, secretara organizației de bază, Elvira Trutznber­­ger, președinta comitetu­lui sindicatului ca Mariana Udrescu, secre­și­tara comitetului ne vorbesc pe larg U.T.C. de neajunsurile ivite în pro­cesul de producție și În­lăturate cu ajutorul a­­gitației vizuale, de anu­mite atitudini și deprin­deri criticate ca și de alte intervenții ale gaze­tei satirice, ale vitrinei cu produse, și suplimen­tului „Știați că...“, toate cu o puternică înrîurire asupra rezultatelor acti­vității economice a între­prinderii, a dezvoltării conștiinței socialiste a salariaților, a creșterii și formării lor. Ce contrastează totuși, care sunt motivele pentru care părerea bună forma­tă la început se extom­­pează pe parcurs, se înlo­cuiește cu accente ale re­gretului și amărăciunii ? In primul rînd, izbitoarea lipsă de operativitate a acestor forme ale muncii politice și apoi faptul că ele nu pătrund în proble­mele esențiale ale proce­sului de producție, nu vi­zează cauzele pentru care unii indicatori de plan, mai ales calitatea, nu se realizează ritmic, la toate locurile de muncă. Deși ne aflăm după încheierea primelor 7 luni ale anu­lui, oamenii nu știu mai nimic despre modul în care au fost realizate sar­cinile de plan, nici mă­car pe primul semestru al anului, nu cunosc roa­dele întrecerii socialiste. De ce această ocolire esențialului, de ce nu n- a­d­us graficele la zi re­zultatele ? Tăcerea inter­locutoarelor noastre spu­ne în sine totul, ne aju­tă să înțelegem că doza de formalism și tendința de a prezenta lucrurile în roz, la modul laudativ, îndepărtează agitația vi­zuală de problemele ma­jore ale producției, de neajunsurile care ar tre­bui aduse la cunoștința colectivului. Dăm cre­zare celor ce ni se spun cu privire la faptul că și gazeta de perete ca și pa­noul de onoare au avut cîndva efectul scontat, dar nu înțelegem totuși de ce nu-și trăiesc viața și în prezent ? La gazetă, de pildă, atrăgătoare prin coloritul ei viu, nu exis­tă nici un articol, iar la panoul de onoare, din cele 15 fotografii mai re­zistă doar patru, și a­­cestea îngălbenite de vre­me, prăfuite, fără nici o explicație. Este vitregit și colțul destinat: „Nou­tăților presei la zi“, iar „Afișierul cultural“ e do­minat de anunțuri : „Nu vă jucați cu focul“ și de cele privitoare la filme­le cinematografelor pe... săptămîna trecută. Vădita intenție de a nu se spune lucrurilor pe nume face ca și vitrina calității să înfățișeze ca la o veritabilă paradă a modei produsele reușite ca și cind in întreprin­dere nu ar exista și pro­duse de slabă calitate, refuzate de beneficiari. La rîndul ei, gazeta sati­rică conține în actuala ediție, în afara observa­țiilor generale, doar două nume de muncitoare, dintre care una a și ple­cat din întreprindere. Cineva, citindu-ne pe fa­ță nedumerirea, ne ajută să înțelegem că nici în cazul altor ediții lucru­rile nu au stat mai bine și că ștacheta criticii nu se ridică, de obicei, mai sus de nivelul muncito­rilor. Un lucru este clar , tra­­tînd la modul general stările de fapte, neavînd o adresă precisă, trecînd neobservate întîrzierile de la lucru, produsele de slabă calitate, indiscipli­na în general, este fi­resc ca agitația vizuală să nu trezească interes cuvenit in rîndul mun­citorilor, tehnicienilor și inginerilor. Ocolind pro­blemele majore,­ mergînd paralel cu acestea, mun­ca politică nu poate să influențeze așa cum se cuvine oamenii, să-i de­termine in a depune toa­tă silința pentru ca sar­cinile de plan, angaja­mentele luate în între­cere să fie realizate e­­xemplar. Situația relata­tă reflectă îndemnul ca biroul organizației de bază, comitetul sindicatu­lui și organizația U.T.C. să dea muncii politice de masă un conținut mai bogat, adresă concretă, o mai mare putere de mo­bilizare a oamenilor, pe măsura sarcinilor com­plexe pe care aceștia le au de îndeplinit în acest an hotăritor, în care sunt chemați să pună temelii solide viitorului cincinal. I. ULARU Viata de partid AGITAȚIEI VIZUALE- t t W­W J ADRESA PRECISA, 1 t­ ­ MUT MOBILIZATOR ; 3 VINERI, 7 AUGUST CIN­EM­ATOGRAFE • Modern : ARGOMAN SU­PERDIABOLICUL (8, 14,30, 16,45, 19, 21,15; la grădină 20,30); • Arta : JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET (9, 11, 14,30, 16,45, 19 ; la grădină 21) ; • Parc ; ACȚIUNEA VUL­­TURUL (10, 14, 16, 18, 20; la grădină 20,30) ; • Studio : PESCARUL DIN LOUISIANA (11, 15, 17, 19,­­21); • Melodia : BERU ȘI COMI­SARUL SAN ANTONIO (9, 11, 15, 17. 19, 21 ; la grădină 21); • Victoria : STAPIN PE SI­TUAȚIE (10, 14, 16, 18,15, 20,30); • Muncitoresc Fratelia : DOMNIȘOARA DOCTOR (17, 19, 21) ; • Steaua roșie Mehala: PENTRU IN­CA PUȚINI DO­­LARI (15, 17, 19) ; • Muncitoresc Freidorf: STELELE DIN EGER, seriile I și a II-a (16. 19); LUGOJ • 23 August: SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO • Victoria : VÎNATORUL DE CĂPRIOARE JIMBOLIA • Flacăra : CORABIA NE­BUNILOR, seriile I și a II-a • 30 Decembrie : PENTRU CIȚIVA DOLARI IN PLUS DETA • Parc : URMĂRIREA BUZIAȘ • Dinamo 1 CANTE MARILE VA­LVI NICOLAUL MARE • Arta : IARBA FĂGET • 30 TEXAS SPLENDOARE IN Decembrie : ADIO, VINERI: 7 AUGUST 16,00 Deschiderea emisiunii. Volei feminin . România — R.D.G. Transmisiune directă de la Constanța. 18,00 Turism-vacanță .70. 18,10 Desene animate. 18,20 Căminul. 19,15 Anunțuri — Publi­citate. 19,20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,35 Telejurnalul de seară. 20,00 Film artis­tic : „Prieteni fără grai“. Un film de aventuri, co­producție româno-canadiană: 21,25 Mai aveți o întrebare ? 22,25 O interpretă Îndrăgită a cîntecu­­lui popular românesc : Marioara Tănase. 22,45 Te­lejurnalul de noapte. crnT­m TIMPUL PROBABIL PEN­TRU ZIUA DE 7 AUGUST 1970 : Vreme călduroasă, cu ce­rul temporar noros. Local vor cădea averse de ploaie însoțite de manifestări electrice. Vîntul va sufla moderat cu intensifi­cări locale din sud și sud-vest. Temperatura staționară : mini­mele vor fi cuprinse între 13 și 19 grade, iar maximele între 26 și 30 grade. PENTRU URMĂTOARELE DOUA ZILE : Vreme instabilă, cu cerul temporar noros și cu averse de ploaie. Temperatura staționară. LA MUNTE: Vreme nestabi­­lă, cu cerul noros. Temporar vor cădea averse de ploaie în­soțite de descărcări electrice. Temperatura staționară. * /VWt/W\AAA/W\AA/VWW>A/WWW\AA/\^ ANDREI GAL : Vlrste (lemn) (Urmare din pag. 1) plinire a sarcinilor prevăzute de Congresul al X-lea al P.C.R. Nu mai departe, în anul 1967, pro­ducția globală a fost depășită cu 40.466.000 lei, iar producția mar­fă cu 40.327.000 lei. In 1968 producția realizată a fost de 2 ori și jumătate mai mare decit realizările din anul 1965. Numai la export s-au dat peste plan 69 milioane lei, nemaivorbind producția destinată țării, care de crescut considerabil. S-au mai rea­­­lizat 5,9­ milioane lei economii prin reducerea prețului de cost, 15,6 milioane de lei peste plan la beneficii. Producția anului 1969 a depă­șit cu 50 milioane lei valoarea producției marfă a întreprinderii realizată în anul 1968. In acest an, s-au fabricat 450 de sortimen­te de diferite produse, printre care: corpuri de iluminat fluo­rescent antigrizutoase, specifice condițiilor de iluminat în subte­ran, lămpi incandescente și fluo­rescente pentru instituții, teatre, cinematografe, lăcașe de cultură, spitale, școli etc., lămpi semna­lizatoare pentru autocamioane, pentru locomotivele electrice a­­flate în fabricație la Electropu­­tere din Craiova, o gamă diversă de baterii, seturi moderne de în­trerupătoare, prize, obținute prin injectare, din material plastic. A­­ceste realizări au condus la obți­nerea unui ritm de dezvoltare de 30 la sută, față de ritmul mediu planificat de 15 la sută. O asemenea creștere la valoa­­rea producției a fost determinată de înzestrarea întreprinderii cu utilaje noi, de măsurile cu carac­ter tehnic și științific aplicate în ultima vreme. In acest sens, au fost aplicate zeci de studii cu o eficiență economică în valoare de zeci de milioane de lei. Se remar­că, îndeosebi, utilizarea procedeu­lui de electroeroziune, utilizarea de scule pneumatice cu turații pînă la 200.000 de rotații pe mi­nut, realizarea ștanțelor de seg­­menți, organizarea montajului producției de corpuri de iluminat cu tehnologia de flux pe bandă rulantă și altele. S-a aplicat cu succes metoda programării în lo­turi optime a unor sortimente, în special la corpurile de iluminat fluorescent și cu vapori de EVOLUȚIE PE VERTICALĂ mercur, destinate exportului, pre­cum și metoda drumului critic la lucrările de autoutilare și asi­milare de produse noi, care au dus la scurtarea ciclului de asi­­milare cu două luni față de ter­menul stabilit. Autoutilarea a contribuit în mod deosebit la eliminarea punc­telor strangulate în procesul de fabricație. In cadrul acestei ac­țiuni, activitatea a fost îndrep­tată spre : specializarea mașinilor universale, realizarea de agregate sau linii de fabricație și un trans­port uzinal rațional. Un exemplu de specializare a mașinilor uni­versale îl constituie transforma­rea unor prese cu excentric nor­male în prese cu transfer, care au permis creșteri de productivitate între 600—1.200 la sută. Pentru fabricația de elemente galvanice s-a executat o mașină de con­­fecționat cutii, pentru bateria nor­mală 3 R 12, care a permis creștere­a productivității muncii , cu 25 la sută și economii la pre­țul de cost de 95.000 lei/an, o mașină de etichetat bateria 3 R 12, care a dus la creșterea capa­cității de producție, la această operație, cu 100 la sută și eco­nomii de 100.000 lei anual. Acțiunea de organizare științi­fică a producției și a muncii, ini­țiată de conducerea de partid, a găsit un puternic ecou în cadrul colectivului. Astfel, folosirea pro­gramării liniare la debitarea tab­­lelor aduce o economie anuală de peste 100 tone tablă; aplicarea teoriei așteptării în determinarea numărului de reglări a dus la o reducere a numărului acestora cu 5 la sută; programarea în loturi optime a dus la scurtarea ciclu­lui de fabricație. Aplicarea meto­dei drumului critic la lucrările de autoutilare și asimilări de pro­duse noi a avut ca efect scurta­rea ciclului de asimilare. Abili­tatea și iscusința însușită de ma­joritatea cadrelor de conducere, la toate nivelele, de a-și deter­mina colaboratorii să producă mai mult, mai bine și mai ieftin, constituie, de asemenea, un fac­­tor important în realizările ob­ținute. ...Fapte, inițiative, cifre, reali­zări. Toate vorbesc de la sine despre hărnicia muncitorilor, teh­nicienilor și inginerilor de la „ELBA“, care, în frunte cu comu­niștii, își aduc un substanțial aport la îndeplinirea exemplară a angajamentelor luate de Orga­nizația județeană de partid Ti­miș în răspunsul dat la chemarea Organizației județene de partid Brașov și manifestă hotărîrea fermă de a continua evoluția pe verticală a producției și în viito­rul cincinal. CRONICA PLASTICA INTRE INTERPRETARE ȘI CONVENTIONALISM Expoziția Ana și Andrei Gal Doi artiști, doi frați, cunoscuți pentru îndelungata lor prezență in viața artistică timișoreană, îșii asocia­­ză numele într-o expoziție personală prezentată la Galeriile de artă. Ana Gal afirmă în selecția de lu­­crări o evidentă plăcere de a picta. Acuarelele artistei sunt rezultatul unui temperament dinamic, concre­tizat în lucrări figurative ușor des­cifrabile în simplitatea lor. Ana Gal surprinde cu vioiciune și sensibilita­te, într-o atmosferă scăldată în lu­mină, flori, peisaje, fructe, animale, unele însă excesiv de tributare unei realități lipsite de interpretare. Li­rismul pictoriței care a dat naștere corolelor umede și transparente ale florilor ce protejează peisaje de o anumită vigoare („Marină“, „Citadi­nă“), se întîlnește cu nota de umor conferită unor lucrări precum „du­lci“ sau „Pintenatul“, dar prea ade­sea la hotarul stricit al unor tratări presate de convenționalism. Impresia generală este insă aminti­rea cromatică vie, caldă, luminoasă, precum și capacitatea artistei de a diversifica grupajele de culoare ale căror suplețe și strălucire sînt între­ținute, de cele mai multe ori, de o rafinată armonie. Andrei Gal prezintă retrospectiv 40 de lucrări, reprezentînd cam tot atîția ani de creație. Sculptura sa, deși inegală valoric, vădește vitalita­­­te și autenticitate. Tocmai această inegalitate marchează starea de vi­talitate, pulsațiile unor căutări emo­tive în fața realului. Uneori însă acestor căutări le lipsește conținutul spiritual. Evitarea decorativului și a monu­mentalului, datorată unei excesive subordonări față de realitate, scade pe undeva valoarea exponatelor (Portrete, „Montori“, „Gh. Doja“), împingîndu-le pe panta unui senti­mentalism inexpresiv. Cînd însă re­ușește să ocolească această saborda­­re, sculptorul convinge prin fantezia unor „Măști“ cu accente caricaturale, sau prin forță interpretativă („Trip­tic“, „Ideea“); sculptura sa devine sugestivă și tensionată în redarea su­ferinței umane („Singurătate“, „Du­­rere“, „Sinistrata“). Fără a ne entuziasma, putem re­marca această expoziție de pictură­­sculptură, ca acceptabilă pe planul realizării artistice. Ea afirmă seri­ozitate și pasiune profesională și nu-i lipsește decât o mai tensionată și curajoasă interpretare a datelor re­alității pentru ca reușita să fi fost deplină. RADU MELNIC Ce arată „barometrul“ eficienței economice (urmare din pag. 1) de 903 lei, cu 5,6 la sută mai mic decât în anul 1967. Asupra mărimii prețului de cost au influențat în mod direct doi factori : producția totală sau cea obținută în medie pe un hectar și cheltuielile totale aferente produc­ției obținute sau cheltuielile efec­tuate la un hectar. De aceea, în anul 1969, datorită sporirii produc­ției medii cu 353 kg/ha față de 1967, a avut loc o reducere a pre­țului de cost, pe tona de porumb, cu 52­ lei.­ De asemenea, ca urmare a reducerii cheltuielilor la hecta­rul cultivat cu porumb cu 4 lei, costul unitar al produsului s-a micșorat față de 1967 cu 2­ tonă. Cei doi factori au avut o influență pozitivă asupra prețului de cost, înregistrîndu-se o reducere a aces­tuia cu 54 lei/tonă față de 1967. Nivelul cel mai scăzut al costului unei tone de porumb se realizează în unitățile în care se obțin cele mai mari producții la hectar : Variaș 421 lei, Teremia Mare 485 lei, Grabați 495 lei, Jimbolia 528 lei, la care reducerea costului a avut loc în special pe seama creș­terii producției medii la hectar. Sporind producția și productivi­tatea muncii, reducînd astfel pre­țul de cost, fiecare întreprindere agricolă are posibilitatea să reali­zeze o activitate cit mai rentabilă, să-și recupereze cheltuielile, și să obțină un beneficiu cit mai mare. Rezultatele de la cultura porum­bului, în perioada ultimilor trei ani, se concretizează prin realiza­rea de beneficii. Astfel, în­ 1967 s-a obținut în județul nostru beneficii in valoare de 6.884.000 lei, în 1968 4.268. 000 lei, iar în 1969 s-a ajuns la 17.607.000 lei. Dacă, pe județ, întreprinderile au realizat beneficii, la nivelul unor unități se mai înregistrează pierderi. De exemplu în 1969 numai 11 între­prinderi și-au încheiat activitatea cu beneficii, 12 unități au înregis­trat pierderi, dar 5 au folosit po­rumbul pentru satisfacerea nece­sităților interne de consum. Dintre întreprinderile care au incheiat activitatea cu pierderi, ia cultura porumbului, amintim pe cele din Balnoc, Buziaș, Dudeștii Vechi, Făget, Lugoj, Jamu Mare, Periam, Șag, Mașloc, Iosifălău etc. La aces­tea producțiile au fost mici și pre­țul de cost ridicat. Rentabilizarea tuturor întreprin­derilor agricole de stat, cultivatoa­­re de porumb, va trebui să stea in atenția Inspectoratului I.A.S. și a consiliilor de administrație. A­­ceasta va trebui să se realizeze atit printr-o repartizare optimă, pe teritoriul județului, a culturii po­rumbului cât și prin îmbunătățirea activității ce se desfășoară in ca­drul fiecărei întreprinderi agricole. Factorul hotăritor al sporirii ren­tabilității va rămîne însă reduce­rea prețului de cost și sporirea producției la hectar. Cu cit între­prinderile vor acționa mai hotărît pentru reducerea prețului de cost, cu atît mai mare va fi beneficiul obținut și rata rentabilității. Chel­tuielile de producție, la această cultură, pot fi reduse, in special, pe seama cheltuielilor cu salariile, care dețin încă o pondere ridi­cată i peste 16 la sută. Actualul grad de înzestrare tehnică a în­treprinderilor agricole de stat și organizarea rațională a producției poate influența într-o măsură mai mare asupra reducerii, cheltuielilor de producție. Acestea ar fi cîteva din princi­palele aspecte ale eficienței econo­mice a porumbului, cultură foarte importantă pentru economia țării noastre, și la care, în unitățile agricole de stat, sunt încă mari rezerve de sporire a eficienței eco­nomice, de îmbunătățire a activi­tății de producție. Teatrele iși reiau activitatea După luna de concediu, în ce­le trei teatre timișorene se reia activitatea în vederea noii sta­giuni. La Teatrul Matei Millo în­ceputul activității este marcat de sărbătorirea primului sfert de veac de existență a acestei scene de stat, cel mai vechi teatru dra­matic înființat de puterea popu­lară. Premiera inaugurală o pre­gătește regizorul Emil Reus („Travesti“ de Aurel Baranga), iar regizorul clujean Ioan Taub pune în scenă „Furtuna“ de Sha­kespeare. Repetițiile au și înce­put. După cum ne informează se­cretariatul literar al Teatrului maghiar de stat și în această ins­tituție intră în repetiție primele două premiere ale stagiunii 1970. 1971: „Pygmalion“ de G. B. Shaw și „Moartea ultimului go­lan“ de V. Stoenescu. Intre 15 august — 6 septembrie teatrul va întreprinde un turneu cu „Co­media zorilor“ de Mircea Ștefă­­nescu , vor fi susținute reprezen­tanții în 12 comune din județele Timiș și Arad. Repetițiile pentru noua stagiune încep și pe scena germană a orașului, cu „Podul de piatră“ de Laszloffi Csaba. SPECTACOLE „DE VÎRF" (Urmare din pag. 1) valoroase a secolului nostru și in general. Așteptăm al literaturii universale. încă spectacole Ibsen, O’Neill (după memorabilul specta­col cu „Luna dezmoșteniților”) Brecht, Karvas, Pirandello. De a­­semenea, prezentarea dramaturgiei noastre contemporane ar (cu antrenarea mai activă a putea unor traducători) să țină mai bine pasul cu cele mai noi realizări. In sfîr­­șit­, cred, că în special prezentarea dramaturgiei moderne și­ clasice germane nu este încă (cu tot reu­șitul „Sappho”) la nivleul cerin­țelor. Există desigur toate condițiile pentru ca în afara repertoriului propriu-zis și Teatrul german de stat să atace unele aspecte mai speciale ale muncii scenice. Mă gîndesc la munca în studio, la a­­bordarea, într-o formă convenabilă și accesibilă publicului probleme ale teatrului modern, la prezenta­rea unor culegeri caracteristice unei epoci sau unui curent literar, la organizarea unor spectacole — oratoriu, unor serate literare (poe­zie și proză). Toate acestea ar di­versifica și ar ridica la o nouă treaptă activitatea unui colectiv cu merite însemnate în viața teatrală timișoreană. DRAPELUL ROȘU—7.952 contraste cotidiene Să deschidă și... punga! Cine știe cum era gardul Li­ceului nr. 8 din Timișoara, cu cîteva luni în urmă, și îl vede cum arată astăzi nu-l mai recu­noaște. Dintr-o împrejmuire din sîrmă împletită și artistic combi­nată cu stîlpii metalici de susți­nere arată acum ca după bom­­bardament. E „opera“ unor ru­­tieriști și excavatoriști de la punc­tul de lucru al Grupului de șan­tiere nr. 1 Timișoara, care lu­crează în Calea Șagului și con­duc autovehiculele cu ... ochii în­chiși. N-au decis. Numai că, de datoria conducerii șantierului es­te să-i oblige să deschidă ... punga ! Demontări, remontări și... Mulți specialiști de la Regio­nala de căi ferate Timișoara sunt de părere că lucrările de investi­ții de pe aria de activitate a a­­cesteia se pot corela în așa fel încît să se execute simultan de către mai multe unități de cons­trucții , de pildă, pe cuprinsul tronsonului IV al Regionalei s.ar putea preveni demontarea și re­montarea unor lucrări, precum și evitarea cheltuielilor neeconomi­­coase. Nu se procedează insă, așa. Ca urmare, la podurile de la km 412+415, 418+403 și 412 + 302, de pe linia Orșova — sim­­bolia, a fost montată și remonta­tă de două ori linia de contact pentru podurilor introducerea și scoaterea provizorii, pentru care s-au cheltuit, operații supli­mentar, zeci de mii de lei. Bi­neînțeles, din buzunarul statului, că la punga celor care generează asemenea plăți nefolositoare n-a umblat nimeni, deși ar fi cazul . Panoul de onoare vitregit - Este lăudabilă hotărîrea comi­tetului de partid și a comitetului sindicatului de la Întreprinderea poligrafică „Banatul“ Timișoara de a da o înfățișare noua, și in același timp un conținut bogat, agitației vizuale. Cu un aspect atrăgător, îngrijit redactate,, ga­zeta de perete, gazeta satirică, ca alte cîteva panouri existente pe coridoarele noului­ sediu al între­­­­prinderii evidențiază căutări­i fructuoase pentru a face o agi­­­­tație vizuală eficientă. Păcat v­- i să că intre mijloacele­­ agitației vizuale panoul de onoare a fost vitregit, existența lui inscriindu­­se doar cu simpla ramă și titlul care i-a fost dat . Panoul frun­tașilor. Pe bună dreptate munci­torii tipografi se întreabă pe cind vor apare cei merituoși la panou? Sperăm că nu se așteaptă sfîrși­­tul anului. O cutie cu...remont — „Miorița“ aveți ? — Nu. — Dar, cu lapte, cu vanilie ? — Nu. — Dar prune trase in"ciocola­tă ! — Nu, tovarășă, nu m­ai insis­tați, n-avem nici un produs „Kandia“, v-am mai spus, fabri­­ca este în remont. „Ai înțeleși Dănuț ? s-a adresat atunci mama băiețașului : „nu se găsesc bom­­lioa­­ne de ciocolată, e remont„Știi ce, mamă, ia-mi atunci o cutie de remont. Numai să fie dulce“... Din păcate remontul de la „Kan­dia“ este amar, pentru micii con­sumatori. încolo, produse de Bra­șov ce și-au făcut bine stagiul prin depozite, incepind — unele — să prindă un ușor strat de mucigai, sau să fie tari ca . .. neciocolata. Nu e cazul, aici, decit să adre­săm o întrebare: oare organiza,­țiile comerciale nu știau că vara fabrica de dulciuri este in re­mont ? Vinovatul să plătească! iată o ultimă ispravă a buldo­zeristului Ludovic Erekeș de la Întreprinderea pentru utilaje de construcții Timișoara (șantierul Jdioara), in timp ce buldozerul pe care îl are in primire l-a pus „pe brînd­“ a luat utilajul cole­gului Mihai Șerban, fără știrea cuiva, și a trecut la efectuarea unor lucrări particulare. Defec­­tînd și acest utilaj l-a abandonat și a încercat să facă pe nevino­­vatul. Abia după trei zile, cît au durat buldozere­a reparațiile, unul din putut fi repus în funcțiune. Și cu­ de mult se face simțită lipsa acestor utilaje pen­tru grăbirea lucrărilor de cons­trucție a șoselei Găvojdia — Nă­drag !... Faptele lui Erekeș sunt cunoscute la întreprindere, de conducerea șantierului, de organul de miliție din comu­nă. Nu se cunosc insă motivele tărăgănării aducerii la ordine a celui vinovat și a-l obliga să su­porte costul pagubelor pricinuite. în fotografie : buldozerul în­credințat lui Ezekeș, nefolosit de mai multe zile. Rubrică redactată de : C. PETRE, I. ULARU și I. DINU

Next