Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)

1970-08-02 / nr. 7948

MUNCA­ LA RANG DE PASIUNE la 3 martie 1970, cu ocazia, con­­stă­rii județene a tinerilor me­canizatori fruntași din întreprin­derile agricole de stat și de meca­nizarea agriculturii, uteciștii sec­ției I Bulgăruș de la I.M.A. Got- Bob chemau la întrecere pe tinerii m­ecanizatori din secțiile întreprin­derii și unitățile similare din ju­deț. Apelul mobilizator, tineresc, a găsit o largă audiență în rândul participanților care s-au raliat la obiectivele întrecerii. Acestea de­veneau sarcini vizînd prestigiul muncii lor. Un interes firesc pentru acești tineri, pentru inițiativa zămislită La colectivul lor ne-a călăuzit pa­șii, intr-o zi a sfîrșitului de iulie, spre Gottlob. Arșiță. De-a lungul șoselei, stră­juită de dalii, nici țipenie de om, îci-colo, cîte o bătrînică trebăluind in gospodărie, sub privirile curioa­se ale nepoților. In curtea largă și îngrijită a I.M.A., un grup de me­canizatori, intr-un scurt răgaz. Bi­lanțul zilei e rodnic , a fost în­cheiat recoltatul la grîu și mază­re. A crescut considerabil cifra care indică numărul de hectare în­­șămînțate cu culturi duble. Nimeni O.U are timp de zăbovit, pînă la asfințitul soarelui mai sînt atîtea și atîtea de făcut. Sîntem invitați deci să-i găsim pe eroii noștri pe timp, în punctele de lucru situate la distanțe apreciabile. Despre Maxim Trifa — secreta­rul organizației de bază P.C.R. a secției Bulgăruș ni s-a vorbit cu multă căldură de către tineri. Es­te, realmente, un exemplu pe care se străduiesc cu toții să-l urme­ze : harnic, plin de inițiativă, dis­ciplinat — un prieten matur, ga­te" oricînd de ajutor. în dreptul numelui său, graficul de realizări pe luna iulie arată 28.219 lei, cel mai bun rezultat din secție. „Dorința unanim exprimată de tineri m-a pasionat și pe mine. Am stat îndelung de vorbă, ama­­tizînd cu atenție obiectivele de în­trecere propuse în corelație cu po­sibilitățile existente în secție. Ini­țiativa le aparține însă în exclusi­vitate. S-a lucrat cu multă tragere de inimă, cu bune, chiar foarte bune, rezultate“. Constantin Hărșăuț, tînărul svelt, puternic bronzat, este greu de găsit. „Ne-am obișnuit cu fap­tul că cere să lucreze întotdeauna în locurile care solicită efort și o­­perativitate“, ne relatează tovară­șul director al I.M.A., Andrei gamba. Edificatoare sunt, de altfel, și rezultatele obținute în producție pe luna iulie : 24.480 de lei. Ur­mează, în ordine, uteciștii Ion Dan,­­su 23.489 lei, Aurel Dan, 21.515 lei, Mihai Schweitzer, 20.795 lei, rezultate ce demonstrează serio­zitatea manifestată pentru îndepli­nirea la timp a sarcinilor de pro­ducție. Nu în puține rînduri, co­operativele agricole beneficiare au ținut să sublinieze ireproșabila ca­litate a lucrărilor efectuate de ti­neri. In secția Bulgăruș chemarea la întrecere a activat potențe nefruc­tificate pînă atunci, impulsionând spre autodepășire. Care a fost e­­coul inițiativei în celelalte 8 sec­ții ale I.M.A. ? La puțin timp du­pă publicarea în presă, pe adresa grupului de uteciști au sosit nu­meroase răspunsuri de la Lenau­heim, Comloșu Mare, Lovrin, Jim­­bolia, Gottlob, Grabați și Tomna­tic. In prealabil, tinerii cumpăni­seră în ce măsură se vor putea angaja la îndeplinirea obiectivelor din chemare. Pretutindeni­, ștache­ta cerințelor a fost ridicată : cei din Lenauheim s-au angajat să depășească venitul pe tractor cu 5.000 lei, să reducă cu cite 50 de lei cheltuielile la 1.000 lei venituri (față de 30 de lei, ci­ preconizase­ră cei din Bulgăruș). Noi cifre au fost înscrise în dreptul obiectivului „depășirea producției planificate la griu, porumb și sfeclă“ de către tinerii din Lovrin și Gottlob. Au fost înserate și noi haremuri ale întrecerii : acordarea unui sprijin continuu tinerilor absolvenți și e­­levilor aflați în practică, la pro­punerea secției din Lenauheim. Creșterea mecanizării lucrărilor, la cultura sfeclei de zahăr, cu 90 la sută și efectuarea unui mai ma­re volum de lucrări de reparații din atelierul secției reprezintă ini­țiativa uteciștilor din secția Gra­bați. Interlocutorii noștri au conchis, unanim , pasionanta întrecere elanurilor tinerești s-a repercutat­­ la modul optim asupra îndeplinirii sarcinilor de producție, în pofida condițiilor meteorologice nefavora­bile. S-a acordat, în toate secțiile, la impulsul tinerilor, o sporită a­­tenție întreținerii tehnice a trac­toarelor, mărindu-se considerabil durata de funcționare a acestora. P­rin buna organizare a procesului de producție și folosirea rațională a tractorului s-a redus consumul de carburanți și lubrifianți în me­die cu 76,2 kg la 1.000 lei venituri. In acest interval de peste cinci luni, 60 la sută din tineri au reu­șit să-și însușească cea de a doua meserie. 41 la sută din totalul angajaților I.M.A. Gottlob sunt uteciști, între­prinderea se mândrește, pe bună dreptate, cu tineri ca Ilie Moran, Cornel Catin, Petru Cioară (Gra­bați), Gheorghe Parizon, Mihai Galea, Victor Chelba, Traian Paș­­calău (Tomnatic), Constantin­ Hă­­rdăuț, loan Dan (Bulgăruș), loan Vidican (Comloșu Mare), Gheor­ghe Junga, loan Vălcăneanțu, Va­sile Deacu (Comloșu Mic), Cornel Costea, Ioan István, Nicolae Bu­taș (Gottlob), Petru Kirsch (Lo­­vrin), Petru Kirchgassner (Lenau­heim), modele de hărnicie și cort­­duită pentru ceilalți tineri. Acum, în campanie, lucrul se în­trerupe doar cînd ziua se topește în seara tîrzie. Odăi curate și pri­mitoare îi așteaptă pe tineri. Un duș reconfortant, o scurtă relaxa­re. Pe o bancă, în curtea I.M.A., cîțiva tineri răsfoiesc numărul a­­părut azi, al foii volante „Tracto­rul“. Realizări și obiective de pri­mă urgență, îndemn și sfat spre mai bine. Bătălia pentru forțarea rodni­ciei pămîntului continuă. Aici, la I.M.A. Gottlob, un mănunchi de tineri au pus ca numitor comun al activității lor dorința de a conferi muncii rang de pasiune. Dorință firesc de frumoasă, firesc de tine­rească. INDICO SZATMA11. Tinerii mecanizatori de la I. M. A. Gottlob într-o însuflețită întrecere pentru forțarea rodniciei pamîntului DUMINICA, 2 AUGUST CINEMATOGRAFE • Modern : ACEASTA FE­MEIE (9, 11,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15 ; la grădină 21) ; «Arta : SALARIUL GROA­ZEI (9, 11,15, 14, 16,30, 19, 21,15; la grădină 20,30) ; • Parc : AFURISITUL DE BUNIC (10, 14, 16, 18, 20 ; la grădină 20,30) ; • Studio ! STAN ȘI BRAN EROI FARA VOIE (11, 15, 17, 19, 21) ; • Victoria: VRĂJITORUL (10, 14, 16) șI CĂLUGĂRIȚĂ (18, 20.30) ; • Melodia : COMISARUL X ȘI PANTERELE ALBASTRE (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; « MUncitoresc — Fratelia : PĂCATUL DRAGOSTEI (17, 19, 21 , la grădină 21) ; « Clubul C.F.R.: PENTRU ȚARA ȘI REGE (10, 16, 18, 20); « Steaua roșie — Mehala : RĂZBOIUL DOMNIȚELOR (15, 17, 19) ; • MUncitoresc Freidorf : A­­RUNCAȚI BANCA IN AER (15, 17, 19) ;­­ 1 MaI : TINEREȚE FARA PATRINEȚE (15, 17, 19) ; LUGOJ • I.T.L.: PRINȚUL NEGRU « 23 August : DANSIND SIRTARI « Victoria : ADIO, TEXAS I­N NICOLAUL MARE « Arta : DOI BARBAȚI PEN­TRU O MOARTE BUZIAȘ­Ă Dinainto : REPUBLICA FE­TELOR »IMBOLIA « Flacăra: MARILE VA­CANȚE • 30 Decembrie : ANGELICA ȘI SULTANUL DETA • Parc ; MY FAIR LADY FĂGET • 30 Decembrie : MAI PE­RICULOASE DECIT BĂRBAȚII LUNI, 3 AUGUST CINEMATOGRAFE « Modern : ARGOMAN SU­­PERDIABOLICUL (9, 11,15, 14.30, 16,45, 19, 21,15 ; la gră­dină 21) ; 0 Arta: JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21 ; la grădină 21) ; 0 Parc : CAZUL SERGENTU­LUI GRIȘA (14, 16,15) și VIVA MARIA (10, 18, 20; la grădină 20,30) ; 0 Studio: MOLL FLAN­DERS (11, 15, 17, 19. 21) ; a Melodia : PANTOFUL CE­­NUȘĂRESEI (9, 15, 17) și PE URMELE ȘOIMULUI (11, 19, 21 ; la grădină 21) ; 0 Victoria : LA RĂZBOI CA LA RĂZBOI (10, 16, 18,15, 20,30); 0 Muncitoresc Fratelia: O CHESTIUNE DE ONOARE (17, 19, 21 ; la grădină 21) ; 0 Steaua roșie Mehala ; TA­TA (17, 19) ; 0 Clubul C.F.R.: PENTRU ȚARA și REGE (10, 16, 18, 20); • 1 MaI : TINEREȚE FARA BATRINEȚE (17, 19) : LUGOJ « 23 August ; „24—25“ NU SE IN­APOI­AZ­A « Victoria : SPLENDOARE IN IARBA BUZIAȘ 0 Dinamo : DANSIND SIR­TAKI SÎN NICOLAUL MARE « Arta : ACȚIUNEA VULTU­RUL JIMBOLIA « Flacăra : ANCHETATORUL DIN UMBRA 0 30 Decembrie : PASĂRI ȘI OGARI DETA « Parc ; TAINA LEULUI FĂGET 0 30 Decembrie : EXPLO­ZIE IN MUNȚI ■­ONTUL REFACERII (Urmare din pag. 1) repede și fără pierderi, în ham­bare, pentru a reînsămînța o suprafață cit mai mare cu cul­turi duble, în scopul diminuării pagubelor pricinuite de inunda­­­ții, aflăm și la cooperativa gea­­mănă­ Cenăreana. Recoltatul griului de pe ultimele parcele, din cele 603 ha cultivate, coin­cide cu eliberarea terenului pe 400 hectare și reînsămînțarea a peste 300 hectare. Așa cum am avut să ne convingem pe viu, se lucrează zilnic cu 19 trac­toare, 3 prese de balotaj și cu toate atelajele cooperativei. Pe frontul muncii de refacere, de vindecare a rănilor prici­nuite pămîntului, oamenilor, între cele două cooperative a­­gricole din comună se desfă­șoară o întrecere susținută. In această confruntare, talerele re­zultatelor înclină cînd într-o parte, cînd în cealaltă. A ter­minat cu cîteva zile mai înainte recoltatul păioaselor, coopera­tiva Mureșul. La acțiu­nea de regenerare a viilor pe suprafețele calamitate, rezulta­tele sunt asemănătoare ca și de refacerea sectorului legumicol. Sunt zile toride de vară, zile de­ fierbere, de acțiune pe în­­treg hotarul comunei. Ca un a­­nimator al întregii activități, îndrumător priceput, organizația comunală de partid intervine operativ în cele mai diverse preocupări de sezon, își face simțită din plin prezența , în rîndul oamenilor prin îndem­nuri competente, prin exemplul însuflețitor al comuniștilor. Re­­zultatele se înfățișează ca o carte de vizită la arat și semă­nat, la întreținerea culturilor, la recoltat, în tot locul, pe cîmpul întins al Cenadului. Arhitectură contemporană , un e­­dificiu modern, fabrica timișorea­nă „13 Decembrie“. Foto : E. ROBICSEK Parcul uitat Mircea Șerbănescu Firma ruginiți și cam strîmbă nu mi prea inviți si intru în „Parcul botanic". In schimb, cît de îmbietoare este natura luxu­rianți de dincolo de tabla ru­giniți. In aceasta concentrare de verdeața se afli specii de co­paci exotici, rarități, unele dintre ele în țara noastră, și de la care decurge și denumirea de parc „botanic". Prea puțin tratat urbanistic, cel puțin la nivelul celorlalte parcuri din oraș, „Parcul bota­nic" se lupta din răsputeri cu­ paragina și uitarea, la fel de­ in­sistente ca și verdeața de care vorbeam. Clădirea spitalului să­­lăsluiește în bună vecinătate cu un bazin uitat, chiar sub feres­trele saloanelor pentru bolnavi, pe care le acoperi așijderea niș­te plase groase de sîrmă, ne­gre de parcă ar filtra cărbune. Cine a uitat bazinul acolo, s-a uitat și plin de apă , ața stătu­tă, învechită, s-a înverzit, ajutînd pe deasupra și procesului de pu­trezire al unor crengi groase și bucăți de lemn. Apa exală nu numai mirosuri neplăcute, ci, pe semne, și roluri întregi de țîn­­țari. Din care cauza s-au pus și plasele de sîrmă la ferestrele spi­talului ! Trezește uimirea cum de se poate împăca Măria Sa Igiena cu ochiul tulbure și bolnav din imediata apropiere a domeniului ei, incapabilă să o trateze și să o cutarisească radical. Deși, pe aici, nu numai igiena are de suferit, ci și ordinea și spiritul gospodă­resc. De ceJ Pentru că, nu de­parte de modesta firmă ruginită, se cufundă in pămînt năpădite de verdeață, ca niște ruine anti­ce, un număr de blocuri de pia­tră prelucrată, poate lăsată a­­colo inițial în vederea unei po­sibile lucrări artistice — ., cine știe, poate o intrare de nivel ti­mișorean, poate un pavilion deco­rativ pe creasta movilei de pă­mînt, căptușită cu o catifea de iarbă. Mergînd mai departe, găsim, dosit lîngă gardul viu care des­parte parcul de stradă, un stîlp metalic cu aparență de lucru nou. Sărmanul stîlp, notat cu sena 11.225, a fi fost și el „uitat“ de stăpînul său ca atîtea alte lu­cruri „uitate" în acest parc, de la aleile nemăturate, pînă la par­cul însuși. (Și în curtea apro­­piată de pe­ Calea Aradului, la numărul 8, se află „uitată“ sub un pomișor o rolă uriașă pentru înfășurarea cablurilor — a cui o fi­oare ?). Sînt, după acest tur, din nou­îngă firma „Parcul botanic". Le privim cu tristețe. Alături, pul­­sează cu o vie circulație Calea Aradului, poartă centrul Timișoarei, de acces spre nu numai dinspre Arad, ci și dinspre Li­­pova. Mă întreb cum se împacă atî­tea coincidențe de „uitare“ cu situația privilegiată a parcului și dacă nu ar fi cumva cazul unei noi priviri gospodărești­ edilitare asupra lui. Dacă nu în altă pers­pectivă, măcar în aceea a impor­tantului drum alături de care se află și spre care ar trebui să strige cu voioșie și prospețime : „Bine ați venit la Timișoara!“. (Urmare din pag. 1) deși pozitive, nu repre­zintă însă — nici pe de­parte — potențialul ma­șini al întreprinderilor noastre industriale; e­xistă încă mari resurse de reducere a consumu­rilor specifice ! Iată, în acest sens, cîteva argu­mente : C.E.I.S. Timișoa­ra și „Ciocanul“-Nădrag nu și-au asumat angaja­mente de reducere a con­sumului de metal, dar... au realizat economii de 123, respectiv. 20 tone, iar „Electrobanat“ Timi­șoara, S.I.L. „Timișul“ Lugoj și Uzinele meca­nice Timișoara și-au de­pășit deja c..u mult anga­jamentul anual; asemenea „fenomene“ întîlnim și la alte materii prime și materiale (lemn, piele, fire și fibre textile), ca și la energia electrică. De ce? Pentru că și a­­cum se mai fabrică pro­duse avînd greutăți spe­cifice mult mai mari de­cît cele similare, reali­zate pe plan mondial („Tehnometal" — mașini de tratat semințe, vîntu­­rători mecanice, trans­portoare cu melc , „Elec­tromotor“ — motoare a­­sincrone în scurt-circuit, de 3.000 rot/min) , pentru că în unele întreprinderi se mai folosesc încă nor­me globale pe grupe de produse. (La U.M.T. nor­ma de consum este fixa­­tă global, pe toate tipu­rile de poduri rulante), pentru ca atît în indus­tria constructoare de ma­șini cît și în industria încălțămintei nu s-a fă­cut încă totul pentru ex­tinderea folosirii înlocu­i­­torilor, pentru că lichi­darea rebuturilor este în­că — la o serie de în­­prinderi — doar un... de­ziderat. Nu este deci întîmplă­tor că, pe ansamblul in­dustriei de stat din ju­deț s-au înregistrat în primele 6 luni ale anului importante pierderi din rebuturi — 7.474.000 lei, din calități inferioare — 2.508.000 lei și din de­șeuri peste plan — 281.000 lei etc. Așa, de pildă, pierderile din rebuturi se cifrează la „Ceramica“ Jimbolia la 2,1 lei, la „Mondial“ milioane Lugoj la 1,4 milioane lei, iar la „Electrobanat“ și U.M.T. depășesc 800.000 lei ; pierderile din calități in­ferioare se ridică la­­ 81.000 lei la Combinatul textil nr. 1. 832.000 lei la Combinatul textil Lugoj și 895.000 lei la Combina­tul textil nr. 2. După cum se constată, chiar la întreprinderi care au ob­ținut — pe ansamblu — realizări bune, persistă încă deficiențe . Este, de asemenea, ne­gativ faptul că, unele co­lective de întreprinderi nu au realizat încă ni­­mic din angajamentul a­­n­ual asumat ci, dimpo­trivă, au înregistrat de­pășiri la consumurile­ normate, mai ales la „combustibili convențio­nali“, la care în locul u­­nei economii, potrivit an­gajamentului semestrial, de 569 t.c.c, s-a înregis­trat o depășire de 2.569 t.c.c. Această anomalie a fost provocată de uzina „Azur“ și C.E.I.L. Timi­­șoara, „Ceramica“— Jim­bolia ș.a., care s-au „în­fruptat“ din economiile realizate de alte între­prinderi („Solventul“, „Uzina de reparat trac­toare, „Dermatina“, Uzi­na de reparații auto etc.). Este, prin urmare, ne­cesar ca în toate între­prinderile să fie raționa­lizate, în continuare, cu simț de răspundere, con­­sumurile specifice exis­tente și să fie luate mă­suri în stare să condu­că la diminuări substan­țiale. In acest cotext, trebuie să se pună un accent cu totul deosebit pe folosirea judicioasă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor de lucru, îmbunătățirea procese­lor tehnologice in toate fazele procesului de pro­ducție, folosirea pe sca­ră largă a materialelor înlocuitoare, normarea științifică a consumuri­lor, reducerea pierderilor tehnologice de transport­uri de păstrare-depozita­­re, ca și a celor provo­cate de rebuturi. înlăturarea grabnică a neajunsurilor existente în acest domeniu este cu atît mai imperios opor­tună cu cit, în anul 1971, cheltuielile totale la 1.000 lei producție marfă tre­buie­­ reduse în industria republicană cu cel puțin 2,4 la sută, iar rezerva cea mai importantă principala cale de mic­și­șorare a cheltuielilor ma­teriale pe unitatea de produs trebuie obținută prin reducerea consumu­rilor specifice de materii prime, materiale, combus­tibil, energie electrică etc. Certitudinea viitoarelor realizări o dă ampla mo­bilizare de forțe din in­dustria județului, hotărî­­rea unanimă de a înde­plini ferm sarcinile de plan și angajamentele considerabil sporite, asu­mate de Comitetul ju­dețean Timiș al P.C.R. Maxima responsabilitate (Urmare din pag. 1) ______________________________________­ ■ — ții unor schițe pentru efectuarea, cu forțe proprii, a lucrărilor de hidroameliorații pe terenurile a­­gricole ale cooperativelor de pro­ducție, care să fie cuprinse în pla­nul de investiții al unităților. Ce­va mai în urmă se ridicase pro­blema extinderii suprafeței iriga­te în legumicultură. Cu ajutorul specialiștilor de la secția de pros­pecțiuni geologice, care își are sediul în comună, s-au făcut deja sondaje în teren pentru găsirea de noi surse de apă freatică, iar pe baza studiului făcut de comisia noastră, cele două unități de pro­ducție și-au putut mări suprafața irigată cu încă 11 hectare! Se prevăd perspective mari pentru extinderea irigațiilor în coopera­­tiva agricolă de producție din Cer­­năteaz. CAROL WAGNER, secretar al Comitetului comunal de partid CIACOVA : Comisia nu este un­ organ care să-și propună consta­tări peste constatări, să sesizeze neajunsurile ; ea trebuie să indice modalități precise pentru îmbună­tățirea activității, să acorde aju­tor efectiv în aplicarea acestor măsuri, și după aceasta, să urmă­rească dacă lucrurile au evoluat bine. In acest sens, am să dau un exemplu edificator. La indicația comitetului de partid, comisia pentru probleme organizatorice și ale vieții interne de partid a stu­diat stilul de muncă al comitetu­lui de partid din C.A.P. Ciacova și al organizației de bază din co­operativa meșteșugărească „Sir­­guința“. Investigațiile făcute în cadrul Organizației de partid de la cooperativa meșteșugărească au scos la iveală însemnate neajun­suri. De pildă, în materialele pre­­zentate la adunările generale și-au găsit loc păreri, unele afirmații neîntemeiate care au dat naștere la discuții neprincipiale și au di­minuat fondul problemei analiza­te. Concluziile stabilite de comi­sie au constituit un real ajutor pentru activitatea de viitor a co­mitetului de partid. ION ILIUȚA, secretar al Comi­tetului comunal de partid Jebel . Ani de zile, cu toate măsurile lua­te pe linia consiliului de conduce­­re al cooperativei agricole pla­nul în sectorul porcin, nu era îndeplinit. La începutul anului, co­mitetul de partid a încredințat comisiei economice sarcina de a găsi cauzele și a ajuta concret la rentabilizarea acestui sector. Re­zultatele sunt edificatoare ; în pri­mul semestru al anului, coopera­tiva a predat statului cu o tonă mai multă carne de porc decât era planificat. Un exemplu , pe adresa fabricii de cărămidă din comună soseau mereu reclamații de la diverși beneficiari. Ca urmare a unui stu­diu amănunțit, întreprins de co­misie, a intervenției comitetului de partid, s-a reușit ca prin noi amenajări să fie eliminate o serie de neajunsuri în procesul de us­care și îmbunătățirea calității că­rămizilor.­­ Exemplele sunt Puteți cita și cazuri concludente­­ care se si­tuează la antipodul faptelor rela­tate ? MEȘTER TRAIAN : Am avut și situații în care birourile organiza­țiilor de bază nu au trecut opera­tiv, cu toată hotărîrea la îndepli­nirea măsurilor stabilite în urma concluziilor la care au ajuns co­misiile. Iată un caz: In primăvară s-a pus — potrivit studiilor între­prinse — problema extinderii sa­­lariilor în ambele cooperative de producție cu încă 2.500 mp. Con­ducerile coperativelor de produc­ție, birourile organizațiilor de ba­ză n-au mobilizat însă suficiente forțe pentru terminarea la timp a lucrării. Rezultatul ? In salariile amenajate din vreme, recoltatul roșiilor a început bine, în primele zile ale lunii iunie. La cele, in­stalate mai tîrziu, s-a așteptat în­că două săptămîni ! Un calcul su­­mar ne-a arătat că la prima re­coltă de roșii s-au pierdut cu 2-3­­ ei la kg. — In ce măsură se preocupă comitetul de partid de dezvol­tarea in perspectivă a vieții comunei ? S-au întreprins stu­dii în acest sens . CAROL WAGNER : Problema la care vă referiți ne preocupă cu deosebire, mai ales acum, cînd peste tot, în toate domeniile, se fac prospecțiuni, studii care pri­vesc perspectivele de dezvoltare. In a­c­e­s­t sens am și între­prins primele a­cț­i­u­n­i. Ast­fel, la nivelul comunei am în­tocmit un plan de studiu care pri­vește dezvoltarea sectorului zo­otehnic în cele 6 cooperative agri­cole de producție pînă în 1980. La această vastă acțiune sunt antre­nate toate cele trei comisii obș­tești, precum și ceilalți factori responsabili din comună. ION ILIUȚA , încă din vara a­­nului trecut s-a definitivat schița de sistematizare și dezvoltare a comunei Jebel. Vestea că în pla­nul de sistematizare a localităților rurale a fost cuprinsă și comuna noastră, ne-a bucurat nespus de mult. In prima etapă, ne-am pro­pus acțiunea de alimentare cu apă potabilă. Primele măsuri au și prins viață. In primăvară am fo­rat un puț cu un debit destul de mare. Curînd vom cumpăra țevi­le necesare transportului apei în sectorul zootehnic. TRAIAN MEȘTER : Pentru vi­itor ne preocupă problema extin­derii, în cadrul cooperației, a sec­țiilor pentru prestări de serviciu , am și lărgit secția de marochină­­rie, cea de mecanică și tinechige­­rie. Apare evident efortul perseve­­rent al comitetelor partid de îndrumarea comunale de comisiilor pe probleme, de atragerea acesto­ra în studierea unor aspecte din cele mai diferite domenii, în înlă­turarea deficiențelor. Este necesar ca în viitor, comitetele de partid să se folosească mai mult de a­­ceste colective și în domeniul muncii de propagandă și al activi­tății politice de masă, loturi mai puțin urmărite. Bine orientate, solicitate permanent, probleme pot constitui comisiile pe ajutoare de nădejde ale comitetelor de par­tid. Comisiile pe probleme — aflate In actualitatea vieții economice și social-culturale DRAPELUL ROȘU--7148 contraste V’ .• • cotidiene Ocrotit­ parcurile ! Apreciem sîrguința și talentul cu care lucrătorii Administrației parcurilor, zonelor verzi și pepi­nierelor gospodăresc cele mai frumoase locuri din Timișoara. In contrast izbitor cu ceea ce fac ei, ne apar faptele incalificabile ale unor­­­ trecători prin parcuri. Ne referim, concret, la cel din piața Unirii, unde a fost instalată sîrmă ghimpată pentru a stăvili trecerea pietonilor peste iarbă, flori și rondouri. Imaginea e dezolantă și nu putem concepe ca atare. Sugerăm, deci înlătura­­rea ei, pentru a face loc deplin frumosului. Cu o singură condi­ție , fiecare aleea e alee și trecător să știe că parcul... parc. Lucrătorii de miliție pot inter­veni mai prompt atunci cînd una e confundată cu alta ! Din nou despre difuzare mi-am insista atît de mult asu­pra modului (uneori defectuos) în care se face difuzarea presei, dacă, realmente, nu ar exista a­­titea lacune, în ultima vreme ni s-au semnalat, și la rîndu-ne am scris, fapte pe care nu le mai înțelegem. Li se adaugă încă u­­nul. Abonatul Dumitru Caba (Timișoara str. Dunării nr. 1)nu primește (și nu este pentru pri­ma dată), cu regularitate ziarele la care este abonat! Unele i se aduc tîrziu, altele se adună do­uă, sau chiar trei zile. Nu de motivări are omul nevoie, ci de ziare proaspete care să-i vină în fiecare zi. Biroul municipal de difuzare a presei are o altă pă­rere ? Să ne-o difuzeze în mod operativ ! Distribuitorul... destituit Mai mulți cetățeni din Timi­­șoara ne-au sesizat despre atitu­dinea necivilizată (și nu numai atît!) a lui Cornel Stoian, dis­tribuitor de întreprinderea gaze lichefiate la pentru livrarea produselor petroliere. Despre a­­ceastă stare de fapte, ziarul a sesizat, la rindu-i, conducerea a­­mintitei întreprinderi. Notăm ca pozitivă operativitatea cu care ni se răspunde printr-o­ adresă semnată de ing. Anton Diacones­­cu, director. Răspunsul este con­cret și nu mai trebuie comentat : „în urma cercetării reclamațiilor, s-a constatat că C.S. nu cores­punde funcției de distribuitor, și i s-a desfăcut contractul de mun­că, cu Decizia nr. 448 din 21 iu­lie 1970“. T7 este vinovat? Locatarii din blocul T­7, Ca­lea Bogdăneștilor nu-și mai văd... capul din pricina necazurilor pe care le au. Ziarul nostru a mai scris despre situația de aici, dar nimeni nu spune (și mai ales nu face!) nimic. Constructorul se scuză cu „am terminat“, I.L.L.T., cu „n-am preluat“ și așa se nasc necazurile; 1) apa de canalizare curge în subsol; 2) liftul nu es­te pus în funcțiune; 3) instala­ția de aerisire nu funcționează; 4) nu s-a executat nici un fel de reparație deși se impune I etc., etc. Lăsăm ca numărătoarea, dar nu inversă, ci.­.. constructivă, să fie făcută de cei răspunzători. „Ghiocelul" așteaptă ... ghiocel în cartierul Mehald (Timișoara) există o cofetărie intitulată su­gestiv „Ghiocelul" care stă închisă de cîteva luni de zile. Consumatori­, ar dori să găsească o prăjitură, o citronadă, dar îi întîmpină un anunț rece , renovare. Dacă se duc la bufetul „Ogorul“ li se spune că.. . „n-am avut răcori­toare de trei săptămîni“. Și se duc din nou la „Ghiocelul“ gin­­dindu-se cu părere de rău că pri­măvara vine o singură dată pe an. Cînd vor „răsări“ (la I.C.R.L.T.) ghioceii și vara ? Șoferi necinstiți într-o singură zi, organele de control de la Autobaza T.A. dir. Timișoara au găsit nu mai puțin de șase șoferi care efectuau curse clandestine pentru a obține cîș­­tiguri ilegale. Toți au „benefi­ciat" de... penalizarea cuvenită și legală care înseamnă 15 la su­tă mai puțin din salariu. Cei mai mulți șoferi au fost găsiți transported­ (nu numai , din milă !) călători frauduloși. . Șoferii sînt: Florea Dascălu și Boris Avram. Gheorghe Bică a­ transportat, in schimb, mesagerii­­ netaxate, iar , autobasculanta loan Petrică, cu 31-TM-4112, s-a , transformat in cărăuș de nisip.­­ Alți doi „amatori", loan doba­ I­nu și loan Hada, s-au dus cu mașinile acasă. Rubrică redactată de : N. PIRVU

Next