Drapelul Roşu, august 1970 (Anul 26, nr. 7947-7971)
1970-08-02 / nr. 7948
MUNCA LA RANG DE PASIUNE la 3 martie 1970, cu ocazia, constării județene a tinerilor mecanizatori fruntași din întreprinderile agricole de stat și de mecanizarea agriculturii, uteciștii secției I Bulgăruș de la I.M.A. Got- Bob chemau la întrecere pe tinerii mecanizatori din secțiile întreprinderii și unitățile similare din județ. Apelul mobilizator, tineresc, a găsit o largă audiență în rândul participanților care s-au raliat la obiectivele întrecerii. Acestea deveneau sarcini vizînd prestigiul muncii lor. Un interes firesc pentru acești tineri, pentru inițiativa zămislită La colectivul lor ne-a călăuzit pașii, intr-o zi a sfîrșitului de iulie, spre Gottlob. Arșiță. De-a lungul șoselei, străjuită de dalii, nici țipenie de om, îci-colo, cîte o bătrînică trebăluind in gospodărie, sub privirile curioase ale nepoților. In curtea largă și îngrijită a I.M.A., un grup de mecanizatori, intr-un scurt răgaz. Bilanțul zilei e rodnic , a fost încheiat recoltatul la grîu și mazăre. A crescut considerabil cifra care indică numărul de hectare înșămînțate cu culturi duble. Nimeni O.U are timp de zăbovit, pînă la asfințitul soarelui mai sînt atîtea și atîtea de făcut. Sîntem invitați deci să-i găsim pe eroii noștri pe timp, în punctele de lucru situate la distanțe apreciabile. Despre Maxim Trifa — secretarul organizației de bază P.C.R. a secției Bulgăruș ni s-a vorbit cu multă căldură de către tineri. Este, realmente, un exemplu pe care se străduiesc cu toții să-l urmeze : harnic, plin de inițiativă, disciplinat — un prieten matur, gate" oricînd de ajutor. în dreptul numelui său, graficul de realizări pe luna iulie arată 28.219 lei, cel mai bun rezultat din secție. „Dorința unanim exprimată de tineri m-a pasionat și pe mine. Am stat îndelung de vorbă, amatizînd cu atenție obiectivele de întrecere propuse în corelație cu posibilitățile existente în secție. Inițiativa le aparține însă în exclusivitate. S-a lucrat cu multă tragere de inimă, cu bune, chiar foarte bune, rezultate“. Constantin Hărșăuț, tînărul svelt, puternic bronzat, este greu de găsit. „Ne-am obișnuit cu faptul că cere să lucreze întotdeauna în locurile care solicită efort și operativitate“, ne relatează tovarășul director al I.M.A., Andrei gamba. Edificatoare sunt, de altfel, și rezultatele obținute în producție pe luna iulie : 24.480 de lei. Urmează, în ordine, uteciștii Ion Dan,su 23.489 lei, Aurel Dan, 21.515 lei, Mihai Schweitzer, 20.795 lei, rezultate ce demonstrează seriozitatea manifestată pentru îndeplinirea la timp a sarcinilor de producție. Nu în puține rînduri, cooperativele agricole beneficiare au ținut să sublinieze ireproșabila calitate a lucrărilor efectuate de tineri. In secția Bulgăruș chemarea la întrecere a activat potențe nefructificate pînă atunci, impulsionând spre autodepășire. Care a fost ecoul inițiativei în celelalte 8 secții ale I.M.A. ? La puțin timp după publicarea în presă, pe adresa grupului de uteciști au sosit numeroase răspunsuri de la Lenauheim, Comloșu Mare, Lovrin, Jimbolia, Gottlob, Grabați și Tomnatic. In prealabil, tinerii cumpăniseră în ce măsură se vor putea angaja la îndeplinirea obiectivelor din chemare. Pretutindeni, ștacheta cerințelor a fost ridicată : cei din Lenauheim s-au angajat să depășească venitul pe tractor cu 5.000 lei, să reducă cu cite 50 de lei cheltuielile la 1.000 lei venituri (față de 30 de lei, ci preconizaseră cei din Bulgăruș). Noi cifre au fost înscrise în dreptul obiectivului „depășirea producției planificate la griu, porumb și sfeclă“ de către tinerii din Lovrin și Gottlob. Au fost înserate și noi haremuri ale întrecerii : acordarea unui sprijin continuu tinerilor absolvenți și elevilor aflați în practică, la propunerea secției din Lenauheim. Creșterea mecanizării lucrărilor, la cultura sfeclei de zahăr, cu 90 la sută și efectuarea unui mai mare volum de lucrări de reparații din atelierul secției reprezintă inițiativa uteciștilor din secția Grabați. Interlocutorii noștri au conchis, unanim , pasionanta întrecere elanurilor tinerești s-a repercutat la modul optim asupra îndeplinirii sarcinilor de producție, în pofida condițiilor meteorologice nefavorabile. S-a acordat, în toate secțiile, la impulsul tinerilor, o sporită atenție întreținerii tehnice a tractoarelor, mărindu-se considerabil durata de funcționare a acestora. Prin buna organizare a procesului de producție și folosirea rațională a tractorului s-a redus consumul de carburanți și lubrifianți în medie cu 76,2 kg la 1.000 lei venituri. In acest interval de peste cinci luni, 60 la sută din tineri au reușit să-și însușească cea de a doua meserie. 41 la sută din totalul angajaților I.M.A. Gottlob sunt uteciști, întreprinderea se mândrește, pe bună dreptate, cu tineri ca Ilie Moran, Cornel Catin, Petru Cioară (Grabați), Gheorghe Parizon, Mihai Galea, Victor Chelba, Traian Pașcalău (Tomnatic), Constantin Hărdăuț, loan Dan (Bulgăruș), loan Vidican (Comloșu Mare), Gheorghe Junga, loan Vălcăneanțu, Vasile Deacu (Comloșu Mic), Cornel Costea, Ioan István, Nicolae Butaș (Gottlob), Petru Kirsch (Lovrin), Petru Kirchgassner (Lenauheim), modele de hărnicie și cortduită pentru ceilalți tineri. Acum, în campanie, lucrul se întrerupe doar cînd ziua se topește în seara tîrzie. Odăi curate și primitoare îi așteaptă pe tineri. Un duș reconfortant, o scurtă relaxare. Pe o bancă, în curtea I.M.A., cîțiva tineri răsfoiesc numărul apărut azi, al foii volante „Tractorul“. Realizări și obiective de primă urgență, îndemn și sfat spre mai bine. Bătălia pentru forțarea rodniciei pămîntului continuă. Aici, la I.M.A. Gottlob, un mănunchi de tineri au pus ca numitor comun al activității lor dorința de a conferi muncii rang de pasiune. Dorință firesc de frumoasă, firesc de tinerească. INDICO SZATMA11. Tinerii mecanizatori de la I. M. A. Gottlob într-o însuflețită întrecere pentru forțarea rodniciei pamîntului DUMINICA, 2 AUGUST CINEMATOGRAFE • Modern : ACEASTA FEMEIE (9, 11,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15 ; la grădină 21) ; «Arta : SALARIUL GROAZEI (9, 11,15, 14, 16,30, 19, 21,15; la grădină 20,30) ; • Parc : AFURISITUL DE BUNIC (10, 14, 16, 18, 20 ; la grădină 20,30) ; • Studio ! STAN ȘI BRAN EROI FARA VOIE (11, 15, 17, 19, 21) ; • Victoria: VRĂJITORUL (10, 14, 16) șI CĂLUGĂRIȚĂ (18, 20.30) ; • Melodia : COMISARUL X ȘI PANTERELE ALBASTRE (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; « MUncitoresc — Fratelia : PĂCATUL DRAGOSTEI (17, 19, 21 , la grădină 21) ; « Clubul C.F.R.: PENTRU ȚARA ȘI REGE (10, 16, 18, 20); « Steaua roșie — Mehala : RĂZBOIUL DOMNIȚELOR (15, 17, 19) ; • MUncitoresc Freidorf : ARUNCAȚI BANCA IN AER (15, 17, 19) ; 1 MaI : TINEREȚE FARA PATRINEȚE (15, 17, 19) ; LUGOJ • I.T.L.: PRINȚUL NEGRU « 23 August : DANSIND SIRTARI « Victoria : ADIO, TEXAS IN NICOLAUL MARE « Arta : DOI BARBAȚI PENTRU O MOARTE BUZIAȘĂ Dinainto : REPUBLICA FETELOR »IMBOLIA « Flacăra: MARILE VACANȚE • 30 Decembrie : ANGELICA ȘI SULTANUL DETA • Parc ; MY FAIR LADY FĂGET • 30 Decembrie : MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAȚII LUNI, 3 AUGUST CINEMATOGRAFE « Modern : ARGOMAN SUPERDIABOLICUL (9, 11,15, 14.30, 16,45, 19, 21,15 ; la grădină 21) ; 0 Arta: JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21 ; la grădină 21) ; 0 Parc : CAZUL SERGENTULUI GRIȘA (14, 16,15) și VIVA MARIA (10, 18, 20; la grădină 20,30) ; 0 Studio: MOLL FLANDERS (11, 15, 17, 19. 21) ; a Melodia : PANTOFUL CENUȘĂRESEI (9, 15, 17) și PE URMELE ȘOIMULUI (11, 19, 21 ; la grădină 21) ; 0 Victoria : LA RĂZBOI CA LA RĂZBOI (10, 16, 18,15, 20,30); 0 Muncitoresc Fratelia: O CHESTIUNE DE ONOARE (17, 19, 21 ; la grădină 21) ; 0 Steaua roșie Mehala ; TATA (17, 19) ; 0 Clubul C.F.R.: PENTRU ȚARA și REGE (10, 16, 18, 20); • 1 MaI : TINEREȚE FARA BATRINEȚE (17, 19) : LUGOJ « 23 August ; „24—25“ NU SE INAPOIAZA « Victoria : SPLENDOARE IN IARBA BUZIAȘ 0 Dinamo : DANSIND SIRTAKI SÎN NICOLAUL MARE « Arta : ACȚIUNEA VULTURUL JIMBOLIA « Flacăra : ANCHETATORUL DIN UMBRA 0 30 Decembrie : PASĂRI ȘI OGARI DETA « Parc ; TAINA LEULUI FĂGET 0 30 Decembrie : EXPLOZIE IN MUNȚI ■ONTUL REFACERII (Urmare din pag. 1) repede și fără pierderi, în hambare, pentru a reînsămînța o suprafață cit mai mare cu culturi duble, în scopul diminuării pagubelor pricinuite de inundații, aflăm și la cooperativa geamănă Cenăreana. Recoltatul griului de pe ultimele parcele, din cele 603 ha cultivate, coincide cu eliberarea terenului pe 400 hectare și reînsămînțarea a peste 300 hectare. Așa cum am avut să ne convingem pe viu, se lucrează zilnic cu 19 tractoare, 3 prese de balotaj și cu toate atelajele cooperativei. Pe frontul muncii de refacere, de vindecare a rănilor pricinuite pămîntului, oamenilor, între cele două cooperative agricole din comună se desfășoară o întrecere susținută. In această confruntare, talerele rezultatelor înclină cînd într-o parte, cînd în cealaltă. A terminat cu cîteva zile mai înainte recoltatul păioaselor, cooperativa Mureșul. La acțiunea de regenerare a viilor pe suprafețele calamitate, rezultatele sunt asemănătoare ca și de refacerea sectorului legumicol. Sunt zile toride de vară, zile de fierbere, de acțiune pe întreg hotarul comunei. Ca un animator al întregii activități, îndrumător priceput, organizația comunală de partid intervine operativ în cele mai diverse preocupări de sezon, își face simțită din plin prezența , în rîndul oamenilor prin îndemnuri competente, prin exemplul însuflețitor al comuniștilor. Rezultatele se înfățișează ca o carte de vizită la arat și semănat, la întreținerea culturilor, la recoltat, în tot locul, pe cîmpul întins al Cenadului. Arhitectură contemporană , un edificiu modern, fabrica timișoreană „13 Decembrie“. Foto : E. ROBICSEK Parcul uitat Mircea Șerbănescu Firma ruginiți și cam strîmbă nu mi prea inviți si intru în „Parcul botanic". In schimb, cît de îmbietoare este natura luxurianți de dincolo de tabla ruginiți. In aceasta concentrare de verdeața se afli specii de copaci exotici, rarități, unele dintre ele în țara noastră, și de la care decurge și denumirea de parc „botanic". Prea puțin tratat urbanistic, cel puțin la nivelul celorlalte parcuri din oraș, „Parcul botanic" se lupta din răsputeri cu paragina și uitarea, la fel de insistente ca și verdeața de care vorbeam. Clădirea spitalului sălăsluiește în bună vecinătate cu un bazin uitat, chiar sub ferestrele saloanelor pentru bolnavi, pe care le acoperi așijderea niște plase groase de sîrmă, negre de parcă ar filtra cărbune. Cine a uitat bazinul acolo, s-a uitat și plin de apă , ața stătută, învechită, s-a înverzit, ajutînd pe deasupra și procesului de putrezire al unor crengi groase și bucăți de lemn. Apa exală nu numai mirosuri neplăcute, ci, pe semne, și roluri întregi de țînțari. Din care cauza s-au pus și plasele de sîrmă la ferestrele spitalului ! Trezește uimirea cum de se poate împăca Măria Sa Igiena cu ochiul tulbure și bolnav din imediata apropiere a domeniului ei, incapabilă să o trateze și să o cutarisească radical. Deși, pe aici, nu numai igiena are de suferit, ci și ordinea și spiritul gospodăresc. De ceJ Pentru că, nu departe de modesta firmă ruginită, se cufundă in pămînt năpădite de verdeață, ca niște ruine antice, un număr de blocuri de piatră prelucrată, poate lăsată acolo inițial în vederea unei posibile lucrări artistice — ., cine știe, poate o intrare de nivel timișorean, poate un pavilion decorativ pe creasta movilei de pămînt, căptușită cu o catifea de iarbă. Mergînd mai departe, găsim, dosit lîngă gardul viu care desparte parcul de stradă, un stîlp metalic cu aparență de lucru nou. Sărmanul stîlp, notat cu sena 11.225, a fi fost și el „uitat“ de stăpînul său ca atîtea alte lucruri „uitate" în acest parc, de la aleile nemăturate, pînă la parcul însuși. (Și în curtea apropiată de pe Calea Aradului, la numărul 8, se află „uitată“ sub un pomișor o rolă uriașă pentru înfășurarea cablurilor — a cui o fioare ?). Sînt, după acest tur, din nouîngă firma „Parcul botanic". Le privim cu tristețe. Alături, pulsează cu o vie circulație Calea Aradului, poartă centrul Timișoarei, de acces spre nu numai dinspre Arad, ci și dinspre Lipova. Mă întreb cum se împacă atîtea coincidențe de „uitare“ cu situația privilegiată a parcului și dacă nu ar fi cumva cazul unei noi priviri gospodărești edilitare asupra lui. Dacă nu în altă perspectivă, măcar în aceea a importantului drum alături de care se află și spre care ar trebui să strige cu voioșie și prospețime : „Bine ați venit la Timișoara!“. (Urmare din pag. 1) deși pozitive, nu reprezintă însă — nici pe departe — potențialul mașini al întreprinderilor noastre industriale; există încă mari resurse de reducere a consumurilor specifice ! Iată, în acest sens, cîteva argumente : C.E.I.S. Timișoara și „Ciocanul“-Nădrag nu și-au asumat angajamente de reducere a consumului de metal, dar... au realizat economii de 123, respectiv. 20 tone, iar „Electrobanat“ Timișoara, S.I.L. „Timișul“ Lugoj și Uzinele mecanice Timișoara și-au depășit deja c..u mult angajamentul anual; asemenea „fenomene“ întîlnim și la alte materii prime și materiale (lemn, piele, fire și fibre textile), ca și la energia electrică. De ce? Pentru că și acum se mai fabrică produse avînd greutăți specifice mult mai mari decît cele similare, realizate pe plan mondial („Tehnometal" — mașini de tratat semințe, vînturători mecanice, transportoare cu melc , „Electromotor“ — motoare asincrone în scurt-circuit, de 3.000 rot/min) , pentru că în unele întreprinderi se mai folosesc încă norme globale pe grupe de produse. (La U.M.T. norma de consum este fixată global, pe toate tipurile de poduri rulante), pentru ca atît în industria constructoare de mașini cît și în industria încălțămintei nu s-a făcut încă totul pentru extinderea folosirii înlocuitorilor, pentru că lichidarea rebuturilor este încă — la o serie de înprinderi — doar un... deziderat. Nu este deci întîmplător că, pe ansamblul industriei de stat din județ s-au înregistrat în primele 6 luni ale anului importante pierderi din rebuturi — 7.474.000 lei, din calități inferioare — 2.508.000 lei și din deșeuri peste plan — 281.000 lei etc. Așa, de pildă, pierderile din rebuturi se cifrează la „Ceramica“ Jimbolia la 2,1 lei, la „Mondial“ milioane Lugoj la 1,4 milioane lei, iar la „Electrobanat“ și U.M.T. depășesc 800.000 lei ; pierderile din calități inferioare se ridică la 81.000 lei la Combinatul textil nr. 1. 832.000 lei la Combinatul textil Lugoj și 895.000 lei la Combinatul textil nr. 2. După cum se constată, chiar la întreprinderi care au obținut — pe ansamblu — realizări bune, persistă încă deficiențe . Este, de asemenea, negativ faptul că, unele colective de întreprinderi nu au realizat încă nimic din angajamentul anual asumat ci, dimpotrivă, au înregistrat depășiri la consumurile normate, mai ales la „combustibili convenționali“, la care în locul unei economii, potrivit angajamentului semestrial, de 569 t.c.c, s-a înregistrat o depășire de 2.569 t.c.c. Această anomalie a fost provocată de uzina „Azur“ și C.E.I.L. Timișoara, „Ceramica“— Jimbolia ș.a., care s-au „înfruptat“ din economiile realizate de alte întreprinderi („Solventul“, „Uzina de reparat tractoare, „Dermatina“, Uzina de reparații auto etc.). Este, prin urmare, necesar ca în toate întreprinderile să fie raționalizate, în continuare, cu simț de răspundere, consumurile specifice existente și să fie luate măsuri în stare să conducă la diminuări substanțiale. In acest cotext, trebuie să se pună un accent cu totul deosebit pe folosirea judicioasă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor de lucru, îmbunătățirea proceselor tehnologice in toate fazele procesului de producție, folosirea pe scară largă a materialelor înlocuitoare, normarea științifică a consumurilor, reducerea pierderilor tehnologice de transporturi de păstrare-depozitare, ca și a celor provocate de rebuturi. înlăturarea grabnică a neajunsurilor existente în acest domeniu este cu atît mai imperios oportună cu cit, în anul 1971, cheltuielile totale la 1.000 lei producție marfă trebuie reduse în industria republicană cu cel puțin 2,4 la sută, iar rezerva cea mai importantă principala cale de micșișorare a cheltuielilor materiale pe unitatea de produs trebuie obținută prin reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale, combustibil, energie electrică etc. Certitudinea viitoarelor realizări o dă ampla mobilizare de forțe din industria județului, hotărîrea unanimă de a îndeplini ferm sarcinile de plan și angajamentele considerabil sporite, asumate de Comitetul județean Timiș al P.C.R. Maxima responsabilitate (Urmare din pag. 1) ______________________________________ ■ — ții unor schițe pentru efectuarea, cu forțe proprii, a lucrărilor de hidroameliorații pe terenurile agricole ale cooperativelor de producție, care să fie cuprinse în planul de investiții al unităților. Ceva mai în urmă se ridicase problema extinderii suprafeței irigate în legumicultură. Cu ajutorul specialiștilor de la secția de prospecțiuni geologice, care își are sediul în comună, s-au făcut deja sondaje în teren pentru găsirea de noi surse de apă freatică, iar pe baza studiului făcut de comisia noastră, cele două unități de producție și-au putut mări suprafața irigată cu încă 11 hectare! Se prevăd perspective mari pentru extinderea irigațiilor în cooperativa agricolă de producție din Cernăteaz. CAROL WAGNER, secretar al Comitetului comunal de partid CIACOVA : Comisia nu este un organ care să-și propună constatări peste constatări, să sesizeze neajunsurile ; ea trebuie să indice modalități precise pentru îmbunătățirea activității, să acorde ajutor efectiv în aplicarea acestor măsuri, și după aceasta, să urmărească dacă lucrurile au evoluat bine. In acest sens, am să dau un exemplu edificator. La indicația comitetului de partid, comisia pentru probleme organizatorice și ale vieții interne de partid a studiat stilul de muncă al comitetului de partid din C.A.P. Ciacova și al organizației de bază din cooperativa meșteșugărească „Sirguința“. Investigațiile făcute în cadrul Organizației de partid de la cooperativa meșteșugărească au scos la iveală însemnate neajunsuri. De pildă, în materialele prezentate la adunările generale și-au găsit loc păreri, unele afirmații neîntemeiate care au dat naștere la discuții neprincipiale și au diminuat fondul problemei analizate. Concluziile stabilite de comisie au constituit un real ajutor pentru activitatea de viitor a comitetului de partid. ION ILIUȚA, secretar al Comitetului comunal de partid Jebel . Ani de zile, cu toate măsurile luate pe linia consiliului de conducere al cooperativei agricole planul în sectorul porcin, nu era îndeplinit. La începutul anului, comitetul de partid a încredințat comisiei economice sarcina de a găsi cauzele și a ajuta concret la rentabilizarea acestui sector. Rezultatele sunt edificatoare ; în primul semestru al anului, cooperativa a predat statului cu o tonă mai multă carne de porc decât era planificat. Un exemplu , pe adresa fabricii de cărămidă din comună soseau mereu reclamații de la diverși beneficiari. Ca urmare a unui studiu amănunțit, întreprins de comisie, a intervenției comitetului de partid, s-a reușit ca prin noi amenajări să fie eliminate o serie de neajunsuri în procesul de uscare și îmbunătățirea calității cărămizilor. Exemplele sunt Puteți cita și cazuri concludente care se situează la antipodul faptelor relatate ? MEȘTER TRAIAN : Am avut și situații în care birourile organizațiilor de bază nu au trecut operativ, cu toată hotărîrea la îndeplinirea măsurilor stabilite în urma concluziilor la care au ajuns comisiile. Iată un caz: In primăvară s-a pus — potrivit studiilor întreprinse — problema extinderii salariilor în ambele cooperative de producție cu încă 2.500 mp. Conducerile coperativelor de producție, birourile organizațiilor de bază n-au mobilizat însă suficiente forțe pentru terminarea la timp a lucrării. Rezultatul ? In salariile amenajate din vreme, recoltatul roșiilor a început bine, în primele zile ale lunii iunie. La cele, instalate mai tîrziu, s-a așteptat încă două săptămîni ! Un calcul sumar ne-a arătat că la prima recoltă de roșii s-au pierdut cu 2-3 ei la kg. — In ce măsură se preocupă comitetul de partid de dezvoltarea in perspectivă a vieții comunei ? S-au întreprins studii în acest sens . CAROL WAGNER : Problema la care vă referiți ne preocupă cu deosebire, mai ales acum, cînd peste tot, în toate domeniile, se fac prospecțiuni, studii care privesc perspectivele de dezvoltare. In acest sens am și întreprins primele acțiuni. Astfel, la nivelul comunei am întocmit un plan de studiu care privește dezvoltarea sectorului zootehnic în cele 6 cooperative agricole de producție pînă în 1980. La această vastă acțiune sunt antrenate toate cele trei comisii obștești, precum și ceilalți factori responsabili din comună. ION ILIUȚA , încă din vara anului trecut s-a definitivat schița de sistematizare și dezvoltare a comunei Jebel. Vestea că în planul de sistematizare a localităților rurale a fost cuprinsă și comuna noastră, ne-a bucurat nespus de mult. In prima etapă, ne-am propus acțiunea de alimentare cu apă potabilă. Primele măsuri au și prins viață. In primăvară am forat un puț cu un debit destul de mare. Curînd vom cumpăra țevile necesare transportului apei în sectorul zootehnic. TRAIAN MEȘTER : Pentru viitor ne preocupă problema extinderii, în cadrul cooperației, a secțiilor pentru prestări de serviciu , am și lărgit secția de marochinărie, cea de mecanică și tinechigerie. Apare evident efortul perseverent al comitetelor partid de îndrumarea comunale de comisiilor pe probleme, de atragerea acestora în studierea unor aspecte din cele mai diferite domenii, în înlăturarea deficiențelor. Este necesar ca în viitor, comitetele de partid să se folosească mai mult de aceste colective și în domeniul muncii de propagandă și al activității politice de masă, loturi mai puțin urmărite. Bine orientate, solicitate permanent, probleme pot constitui comisiile pe ajutoare de nădejde ale comitetelor de partid. Comisiile pe probleme — aflate In actualitatea vieții economice și social-culturale DRAPELUL ROȘU--7148 contraste V’ .• • cotidiene Ocrotit parcurile ! Apreciem sîrguința și talentul cu care lucrătorii Administrației parcurilor, zonelor verzi și pepinierelor gospodăresc cele mai frumoase locuri din Timișoara. In contrast izbitor cu ceea ce fac ei, ne apar faptele incalificabile ale unor trecători prin parcuri. Ne referim, concret, la cel din piața Unirii, unde a fost instalată sîrmă ghimpată pentru a stăvili trecerea pietonilor peste iarbă, flori și rondouri. Imaginea e dezolantă și nu putem concepe ca atare. Sugerăm, deci înlăturarea ei, pentru a face loc deplin frumosului. Cu o singură condiție , fiecare aleea e alee și trecător să știe că parcul... parc. Lucrătorii de miliție pot interveni mai prompt atunci cînd una e confundată cu alta ! Din nou despre difuzare mi-am insista atît de mult asupra modului (uneori defectuos) în care se face difuzarea presei, dacă, realmente, nu ar exista atitea lacune, în ultima vreme ni s-au semnalat, și la rîndu-ne am scris, fapte pe care nu le mai înțelegem. Li se adaugă încă unul. Abonatul Dumitru Caba (Timișoara str. Dunării nr. 1)nu primește (și nu este pentru prima dată), cu regularitate ziarele la care este abonat! Unele i se aduc tîrziu, altele se adună două, sau chiar trei zile. Nu de motivări are omul nevoie, ci de ziare proaspete care să-i vină în fiecare zi. Biroul municipal de difuzare a presei are o altă părere ? Să ne-o difuzeze în mod operativ ! Distribuitorul... destituit Mai mulți cetățeni din Timișoara ne-au sesizat despre atitudinea necivilizată (și nu numai atît!) a lui Cornel Stoian, distribuitor de întreprinderea gaze lichefiate la pentru livrarea produselor petroliere. Despre această stare de fapte, ziarul a sesizat, la rindu-i, conducerea amintitei întreprinderi. Notăm ca pozitivă operativitatea cu care ni se răspunde printr-o adresă semnată de ing. Anton Diaconescu, director. Răspunsul este concret și nu mai trebuie comentat : „în urma cercetării reclamațiilor, s-a constatat că C.S. nu corespunde funcției de distribuitor, și i s-a desfăcut contractul de muncă, cu Decizia nr. 448 din 21 iulie 1970“. T7 este vinovat? Locatarii din blocul T7, Calea Bogdăneștilor nu-și mai văd... capul din pricina necazurilor pe care le au. Ziarul nostru a mai scris despre situația de aici, dar nimeni nu spune (și mai ales nu face!) nimic. Constructorul se scuză cu „am terminat“, I.L.L.T., cu „n-am preluat“ și așa se nasc necazurile; 1) apa de canalizare curge în subsol; 2) liftul nu este pus în funcțiune; 3) instalația de aerisire nu funcționează; 4) nu s-a executat nici un fel de reparație deși se impune I etc., etc. Lăsăm ca numărătoarea, dar nu inversă, ci... constructivă, să fie făcută de cei răspunzători. „Ghiocelul" așteaptă ... ghiocel în cartierul Mehald (Timișoara) există o cofetărie intitulată sugestiv „Ghiocelul" care stă închisă de cîteva luni de zile. Consumatori, ar dori să găsească o prăjitură, o citronadă, dar îi întîmpină un anunț rece , renovare. Dacă se duc la bufetul „Ogorul“ li se spune că.. . „n-am avut răcoritoare de trei săptămîni“. Și se duc din nou la „Ghiocelul“ gindindu-se cu părere de rău că primăvara vine o singură dată pe an. Cînd vor „răsări“ (la I.C.R.L.T.) ghioceii și vara ? Șoferi necinstiți într-o singură zi, organele de control de la Autobaza T.A. dir. Timișoara au găsit nu mai puțin de șase șoferi care efectuau curse clandestine pentru a obține cîștiguri ilegale. Toți au „beneficiat" de... penalizarea cuvenită și legală care înseamnă 15 la sută mai puțin din salariu. Cei mai mulți șoferi au fost găsiți transported (nu numai , din milă !) călători frauduloși. . Șoferii sînt: Florea Dascălu și Boris Avram. Gheorghe Bică a transportat, in schimb, mesagerii netaxate, iar , autobasculanta loan Petrică, cu 31-TM-4112, s-a , transformat in cărăuș de nisip. Alți doi „amatori", loan doba Inu și loan Hada, s-au dus cu mașinile acasă. Rubrică redactată de : N. PIRVU