Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-17 / nr. 7986
• 2 # 150 de ani de la nașterea revoluționarului Gheorghe Klapka UN FIU AL TIMIȘOAREI, REPREZENTANT AL MIȘCĂRII DE LA 1848 Mișcările de eliberare națională și socială ale popoarelor aflate sub dominația habsburgică la mijlocul secolului al XIX-lea au cunoscut o deosebită amploare. Români, maghiari, cehi, sîrbi, italieni s-au ridicat la luptă împotriva exploatării dinlăuntru și dinafară, clătinind din temelii uriașul imperiu ducîndu-l inevitabil spre năruirea definitivă din 1918. Printre personalitățile care au văzut necesitatea unirii forțelor revoluționare și au militat pentru aceasta, se numără și Gheorghe Klapka, născut la Timișoara, acum II0 de ani, în familia primarului orașului, Jozsef Klapka. Tatăl său i-a îndrumat pașii spre o carieră umanistică, dar firea lui energică la împins spre meseria armelor. Cu toate impedimentele întîmpinate a reușit să ajungă un militar distins, cu un vădit talent de strateg. (In 1842 îl găsim sublocotenent în gărzile maghiare, iar în anul 1847 este avansat la gradul de locotenent în regimentul 12 grăniceri de la Pancevo). In memoriile scrise după infringerea revoluției, el vorbește despre intenția inițială de a se înrola ca ofițer instructor în India, scop pentru care-și dă demisia din armata imperială. Intimplarea face ca în timp el-și vizitează sora mai mare la Cugir, să-i ajungă vestea izbucnirii revoluției burgheze din Franța, eveniment care-i schimbă brusc planurile. Klapka se dedică cu trup și suflet mișcării revoluționare. Pentru cunoștințele sale militare în timpul zbuciumatelor mișcări ale popoarelor din anul 1848, primește din partea guvernului revoluționar sarcina de a organiza apărarea cetății Komarno și Bratislava împotriva austriecilor. Nu cu mult timp mai tirziu este ridicat la gradul de general și pentru o scurtă perioadă numit chiar ministrul apărării. Demisionează in favoarea numirii sale in calitate de comandant al cetății Komarno, din iunie 1849 centrul de acțiune al armatei revoluționare, unde, deși încercuit, el se menține pe poziție și după capitularea de la Siria, luptă rămasă înscrisă în analele revoluției pașoptiste pentru comportarea demnă a apărătorilor cetății.După înfringerea revoluției, in august 1849, Klapka emigrează la Londra de unde va pleca în Elveția. In 1859 îl găsim la Torino. Aici se întilnește cu alți emigranți revoluționari printre care și Kossuth, cu care a organizat planul insurecțional maghiar. Conform ideilor sale, la această insurecție trebuiau să fie atrase și alte popoare aflate sub dominație habsburgică. In acest sens, la 8 martie 1864 are loc la Londra înțelegerea dintre Klapka și Ordega, soldată au un acord ungaro-polon de principii asupra colaborării militare a celor două grupări revoluționare. Un loc important în activitatea lui Klapka îl ocupă întrevederile sale cu revoluționarul italian Garibaldi. In cursul acestor convorbiri a fost dezbătută și problema Principatelor Române și a Transilvaniei, fapt ce dovedește o dată mai mult justa sa viziune politică, înțelegerea aspirațiilor popoarelor. De asemenea, el și-a dat seama că lupta avea sorți de izbîndă numai printr-o rezolvare dreaptă a problemei românilor din Transilvania. Pe de altă parte Klapka și-a dat seama că statul român, constituit în 1859, împreună cu Transilvania, prin forța lor materială și spirituală, cît și prin poziția geografică, trebuie să ocupe un loc de seamă în mișcarea revoluționară. Din păcate, aceste planuri rezolvau pripit și subiectiv problemele pe care le ridicau realele interese ale românilor din acest timp. Strădaniile revoluționarului Gheorghe Klapka trebuie privite însă și în contextul legăturilor permanente cu o seamă de personalități înaintate ale epocii, din țara noastră. Cuza și guvernul Kogălniceanu manifestau o tendință de a menaja grupările revoluționare maghiare și poloneze, precum și de întreținere a unor relații cu guvernul italian. Cetele de viitori voluntari maghiari și polonezi își continuau viața și pregătirile pe teritoriul Principatelor în forme slab camuflate, cu toate că în această perioadă, cursul politicii externe a României urmărea evitarea oricăror complicații cu imperiile vecine. Importanța legăturilor dintre generația pașoptistă română, cu lumea revoluționară exterioară se evidențiază prin aceea că dincolo de atitudinea precaută, uneori cu aparențe de asprime a guvernelor române, deslușim ospitalitatea, libertatea și securitatea de care s-a bucurat tot timpul majoritatea celor pe care prigoana din patriile lor robite i-a silit să se refugieze in Principate. In acest context se înscriu și întîlnirile lui Klapka cu Al. I. Cuza, Kogălniceanu, Alecsandri, I. Ghica, Bălaceanu, și mulți alții, cînd revoluționarul născut în Timișoara le cere ajutor și sprijin pentru viitoarea insurecție îndreptată împotriva imperiului habsburgic. Dragostea lui Klapka față de cauza revoluției reiese din toate manifestările sale. Astfel, în cuvîntarea către ostașii in subordine, cu ocazia numirii sale în funcția de comandant suprem, spunea printre altele : „ ... Patria noastră trădată așteaptă de la noi mintuirea și eliberarea de sub jugul absolutist", iar după înfringerea revoluției își dezvăluie încă o dată concepția sa revoluționară arătând că : „eu nu voi mai apuca acea splendidă auroră, dar voi o veți trăi, deoarece cred că peste scurt timp se va realiza". (Scrisoarea adresată lui Teleki László din Zürich). După întoarcerea din emigrație, drept recunoștința și cunoscindu-i sentimentele democratice, dragostea pentru locurile in care s-a născut, cetățenii Timișoarei: români, maghiari, germani, l-au ales de două ori ca reprezentant în dieta țării. Activitatea și strădania timișoreanului Klapka pentru colaborarea între popoarele subjugate, pentru libertate națională și socială îl așează în rândul personalităților marcante ale mișcării revoluționare de la 1848 și ale epocii sale: prof. MIHAI IMAN, FLORIAN MOLDOVAN Și in acest an cooperativa agricolă de producție din Comloșu Mic, urmare a hărniciei țăranilor asociați, merge cu pași mari pe calea, devenită de acum tradiție, a obținerii unor recolte mari. Pe primul semestru al anului, planul de venituri a fost depășit cu 43 la sută. In legumicultura producția, realizată ____________ de pe cele 28 hectare de roșii timpurii și 3 hecatare de solarii, adus un venit de 1.665.000 lei, cu 30.000 lei în plus față de cit trebuia să se obțină de la această cultură, în care se include și producția altor șase hectare roșii de toamnă. După cartofii timpurii s-au încasat aproape 100.000 lei față de 65.000 lei cît se prevăzuse de la cele cinci hectare cultivate. Dacă și membrii brigăzii lui Nicolae Siler participau tot atît de activ la lucrările din legumicultură, ca și cei din brigada condusă de Oswald Holfingher, atunci rezultatele ar fi fost și mai bune. Spunem aceasta plecînd doar de la un singur exemplu — acela că diferența de roșii vîndute la export, de la o brigadă la alta, însumează nu mai puțin de 53 de tone. Cooperatorii din Comloșu Mic se mîndresc, și pe drept cuvint, și cu realizările din zootehnie — ramură aducătoare de venituri în toate anotimpurile anului. Printr-o bună îngrijire și furajare a animalelor, ei au reușit să livreze peste 600 de porci grași înscriindu-se și la acest capitol în grafic. Există create condiții ca, pinâ la finele anului, să fie Îngrășați nu numai cei 1.250 de porci planificați, ci cu 100 de capete în plus, așa cum de fapt s-a angajat conducerea unității. L.Ioua, față de planul anual de 13.000 bucăți, s-au livrat 38.700, iar la laptele de vacă, planul de livrare pînă la 1 august, de 1.730 hl, a fost depășit cu 67 hl. Din evidențele contabile rezultă că și planul de telemea de oaie, de 1.500 kg, a fost depășit până la 1 august cu 711 kg, iar cel de lună, cu 273 kg. Așa cum ne-au informat brigadierii zootehnici Nicolae Copil și Anton Notov, cooperativa lor se situează pe un loc de frunte și la îndeplinirea planului de purcel. Până la 1 august s-au obținut, de la cele 220 de scroafe, 1.860 de purcel. Cu sprijinul efectiv și îndrumarea permanentă a medicului veterinar, Richard Kohl, au fost prevenite îmbolnăvirile și reduse la minimum mortalitățile. Nu se poate spune că nu s-au depus eforturi stăruitoare și in ce privește realizarea sarcinilor de plan și în ramura de creștere taurinelor. Dar consiliul de conducere, al cărui președinte este inginerul Vasile Dobrea, n-a respectat decit parțial obligațiile contractuale încheiate cu Industria cărnii. Acestei întreprinderi, cu sarcini deosebit de mari în ceea ce privește buna aprovizionare cu carne a populației, i-au fost livrate pînă la 1 august doar două tone carne de tineret bovin și 6,6 tone carne de vită adultă, față de 5,5, respectiv 10 tone, cît prevedea contractul. Același lucru se poate spune și despre carnea de miel, Industriei cărnii fiindu-i livrați numai 79 de miei față de 150 contractați. In același timp, altor beneficiari cu care cooperativa nu are încheiate contracte, le-au fost livrați 26 de tăurași și 62 de miei. Faptul că această unitate nu și-a asigurat întregul efectiv de animale, constituie un alt motiv care a frînat îndeplinirea obligațiilor contractuale la bovinele adulte. Neîndeplinirea angajamentelor din contract privind livrarea numai că cărnii, nu creează goluri in buna aprovizionare a populației, dar constituie o abatere de la disciplina contractuală și trebuie sancționată ca atare. Analizarea, cu sprijinul Uniunii cooperatiste, în cadrul consiliului de conducere, a unor asemenea probleme, ar avea menirea să demonstreze, o dată în plus, că contractul încheiat constituie literă de lege pentru ambele părți, că cei care-l încalcă cu bună știință, fără a avea motive întemeiate, nu pot să nu fie trași la răspundere. . Este cu totul lăudabil faptul că bilanțurile la multe capitole importante, de care depinde întărirea cooperativei, dezvoltarea avutului ei obștesc, sunt depășite. Trebuie insă ca și contractele încheiate să fie exemplar onorate. B. BURI La C.A.P. din Comloșu Mic Bilanțuri pozitive dar și contracte neonorate Tînăra Tilica Tina — vinzătoare la magazinul universal din Jebel — se inițiază în noua meserie. JOI, 17 septembrie 17,36 Deschiderea emisiunii Emisiune în limba maghiară 18,00 Concursul și Festivalul Internațional „George Enescu“ — Recitalul flautistului Jean-Pierre Rampal. 18,45 Rapsodia română — „Horă la Prislop". 19,10 Anunțuri—publicitate, sumarul serii. 19,201.001 de seri — emisiune pentru cei mici. de seară „Noile aven 19.30 Telejurnalul 20.00 Film serial : turi ale lui Huckleberry Finn“. („Ghețarii sunt in primejdie“) 20.30 Cadran internațional. 21.10 Al cincilea Concurs și Festival Internațional „George Enescu“ 21.45 Poșta TV. de Ion Buchern. 2055 Film artistic : „De unul singur“ cu Harry Guardino. 23 25 Telejurnalul de noapte. Modernizări la Clubul C.P.R. Clubul C.F.R. din Timișoara a primit de curînd din partea Uniunii generale a sindicatelor suma de 560.000 lei, ce va fi folosită pentru reparații capitale. Lucrările au și început: Se preconizează îmbunătățirea sistemului de încălzire, mărirea capacității sălii de dans pentru tineret și a spațiului aferent cineclubului. Se va schimba partea mecanică a scenei din sala de spectacole, iar la etajul II se va amenaja o sală mare pentru repetițiile formațiilor de dansuri De asemenea, se vor introduce vestiare și dușuri pentru dansatori, precum și alte modificări în celelalte săli de repetiție. Filateliști timișoreni medaliați După cum am mai consemnat, recent a avut loc în orașul de pe Bega un eveniment deosebit pentru filateliști Expoziția internațională „Timișoara -- 1970“. Cu acest prilej s-au atribuit, pentru cele mai merituoase exponate, numeroase medalii, premii și mențiuni. Un exigent juriu internațional a hotărit sâ acorde premiul 1 și medalia de aur unui număr de patru filateliști pentru exponatele de mare valoare prezentate. Dintre aceștia, doi — Florea Coman și Octavian Nacu — sunt timișoreni. De subliniat că filateliștii timișoreni au cucerit și o bună parte din premiile II și III, respectiv, medalii de argint și bronz, ca și din mențiuni. PRO IMD EXPRES La concursul nr. 38 din 16 septembrie au ieșit câștigătoare următoarele numere : Extragerea 1 : 32, 31, 17, 2, 42, 30. Fond de premii : 410.222 lei. Extragerea a 11-a : 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44. Fond de premii : 350.107 lei. i pe scene și ecrane JOI, 17 septembrie O Modern : DOCTORULUI ÎNTOARCEREA MABUSE (9, 11,15, 14,30, 16,45. 19. 21, Crăch ină 20) ; □ Arta : DEPARTE IN APUS (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Parc : TUBURI TĂCUTE (16, 18) VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA (10, 14, 20, grădină 20) ; n Studio : MARILE VACANȚE (11, 15, 17. 19, 21) ; □ Melodia : GHICI, CINE l VINE LA CINA (9, 11, .15,17, 19, 21): 1 O Victoria : DANSIND SIRITAKI (10, 14, 16, 18, 20) ; □ Steaua roșie Mehala : PALATUL DRAGOSTEI (15, 17, 19) ; □ Muncitoresc Fratelia : FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ (17, 19, 1 , 21, grădină 21) ; □ Muncitoresc Freidorf : BA■ HCțlI ÎN HAINE DE PIELE (17, 19): □ Flacăra : DREPTUL DE A TE NAȘTE O 30 Decembrie : VA PLACE BRAHMS? CETA □ Parc: DR. MARULE BUZIAȘ !~1 Dinamo : SE INSOIRA JANDARMUL SIMICOL AUL MARE ( □ Arta : MISTERIOSUL X \ DIN COSMOS ^ FĂGET □ 30 Decembrie : JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET LUGOJ □ 23 August □ Victoria : seriile I și a II-a JIMBOLIA PETRECEREA CĂLUGĂRITĂ 1 * TESTAMENTUL (Urmare din pag. I) cord“, nemaiîntîlnite. Afirmăm totuși cu certitudine că unitățile socialiste din agricultură au obținut recolte bune de legume și fructe, dovadă constituind-o și faptul că în multe grădini stau cantități, apreciabile de produse. De Ce nu sînt, atunci, aduse în piețe în cantitățile solicitate de consumatori ? Răspunsul este invariabil : mecanismul comerțului cu legume și fructe nu funcționează asemeni unui ceasornic bine pus la punct . Este tipic cazul petrecut la bilect cu cele 5 tone de ceapă — produs solicitat, dar neadus zile în șir pe piață, pentru ca în cele din o mare parte să se strice, urmă Cine se face vinovat de o asemenea lipsă de responsabilitate trebuie să suporte pagubele din propriul lui buzunar ! Din partea I.S.F. Timiș așteptăm măsuri energice pe care să le aducem Și la Cunoștința opiniei publice ! Raidul nostru a evidențiat și faptul că în urma masurilor întreprinse de organele locale de partid și de stat, a criticilor întemeiate făcute în presă, multe unități realizează acum o aprovizionare satisfăcătoare. Rafturile magazinului intercooperatist din piața „Nicolae Bălcescu“ care erau goale cu două săptămîni in urmă, sunt pline cu produse variate, aduse de cu seară. în schimb, I.A.S. Becicherec, Timișoara, lasă să crească în „buruienile“ indolenței. Nici voie nu se făcuse ora 9, și tarabele primei întreprinderi (piața „1 Mai“) rămăseseră pline ochi cu . . . pămînt, praf și vreo zece gulioare veștejite, în jurul cărora roiau 4—5 vînzători. După cum semnalam și în ancheta anterioară, buna aprovizionare a populației este îngreunată și de unii vînzători care cultivă cu bună știință „buruienile" necinstei și preferențialismului. Le combatem cu toată tăria, cu atît mai mult cu cît ele se repetă datorită tocmai faptului că, atunci cînd sînt cunoscute nu sînt „tăiate“ din rădăcini. Cine vă oprește, tovarășe director al I.A.S. Timișoara s-o faceți ? Dacă personal ați fi fost marți dimineața la rînd cu gospodinele pe care le-a servit Florica Maiacrie, ați fi înregistrat următorul fapt Strict autentic : — Vă rog un kilogram de roșii. — N-am .. . — Poate ... — Am zis... Indiscreți, pătrundem în magazie, ridicăm niște lăzi cu struguri și dedesubtul lor : 15 kg de roșii ! — Da ce n-am voie pentru mine ? — Aveți voie, tovarășă Macarie, dar în virtutea unor reguli pe care le cunoașteți, însă nu le respectați ! Cititorul se va întreba pe bună dreptate, de ce avem de-a face cu repetarea unor fapte necinstite ? Pentru că factorii de răspundere care ar trebui să aplice măsuri ferme, mergînd pînă la schimbarea Sau destituirea din funcție, dau dovadă de generozitate, mărinimie, spunînduse despre ei că sunt oameni cu „suflet bun". într-o asemenea situație, nu te mai surprinde .. repetarea unor fapte care, chipurile, au fost sancționate ! Să revenim la două exemple. Pe Ion Hornoiu, din viața „Timișoara 700“ îl criticam în prima anchetă pentru „produsele pline de noroi uscat, veștede și nesortate“, pe care le-a oferit spre vînzare. Conform adresei 4580, aflăm că s-a propus (?!?) să fie sancționat cu ... observație scrisă. — Știți de ei ? — tatonăm noi în piață. — De care ? — Sancțiune . . ■ — Eu ?!? Și Ion Hornoiu vinde, mai departe produse cu noroi, nesortate și, colac peste pupăză, îmbină, cu bună știință, legume de alla cu cele de calitatea I ! Al doilea exemplu din piața „Nicolae Bălcescu“ — locul unde am găsit dosit într-un colț întunecos din magazie, un sac doldora de cartofi, fapt în fața căruia (cităm) „responsabilul Mihalache Sandu a ridicat din umeria ... „neștiință“. In magazinul 2 de care răspunde, am găsit atunci și alte nereguli sancționate de inspecția comercială. C.L.F. îi trimite . •. verbal (?!) o „mustrare scrisă“. Cu asemenea sancțiuni „model“, nici nu-i de mirare că vînzătorii se complac, în continuare, într-o serie de nereguli : produse depreciate oferite spre desfacere, absența prețurilor și a etichetelor cu numele vînzătorilor. Cît despre magazie nu putem relata altceva decît că, în decursul a 14 zile ea s-a transformat într-o imensă și dăunătoare sursă de murdărie, infecție și miros insuportabil. Organele sanitare de resort nu se simt datoare să răspundă semnalelor noastre critice ? Raidul întreprins prin piețele municipiului Timișoara s-a desfășurat pe parcursul mai multor ore, răstimp în care, redacția și consiliul popular municipal, s-au convins de faptul că „buruienile“ neglijenței, ale spiritului organizatoric și a inițiativei cresc, din păcate, în voie. In locul oricăror concluzii inserăm recomandările prețioase pe care tovarășul Mihai Telescu, membru al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comiteatului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, le-a făcut în după-amiaza aceleiași zile în cadrul ședinței Comitetului Executiv al Consiliului popular județean : „In grădinile noastre avem produse din abundență, trebuie să le recoltăm fără pierderi, să nu creăm goluri în aprovizionarea populației. Din partea tuturor factorilor, trebuie manifestată o răspundere sporită pentru o cît mai bună aprovizionare, trebuie dovedită perseverență, inițiativă și combativitate pentru înlăturarea oricăror neajunsuri. Consiliile populare trebuie să fie mai active, mai perseverente în realizarea unui comerț cu legume și fructe pe măsura posibilităților pe care, realmente, le avem, pe măsura pretențiilor firești ale oamenilor muncii !“. In piețe cresc, în voie, „buruienile“ indolenței și necinstei \ \ Participarea cadrelor (Urmare din pag. 1) factorii competenți din cadrul combinatului să delimiteze o dată pentru totdeauna care sunt sarcinile ce revin serviciului operativ de aprovizionare din combinat și ce are de făcut fabrica în acest domeniu de activitate. Pînă acum s-a dovedit că la nivelul combinatului nu e suficient să existe o evidență „în general" a materiilor prime și materialelor, ci ea trebuie extinsă la urmărirea acestora pe sortimente, culori și poziții. Numai așa unitățile productive pot să-și vadă cu adevărat de producție. Sprijinind același punct de vedere, alți vorbitori, printre care Octavian Homorogan, șeful serviciului lansare-urmărire, loan Verciorovan, șeful sălii de croit, Francisc Keresy, ajutor de maistru, Gertrude Gärtner, creator specialist, Ioan Avram, șeful compartimentului C.T.C., și alții, au argumentat in plus posibilitatea reală de îmbunătățire a calității produselor. Nu au fost ocolite din discuții nici aspectele concrete legate de sistemul de salarizare, de legea contractelor economice reglementări apărute in ultimul an, cu efecte directe în viitorul cincinal, criticîndu-se, pe bună dreptate, unele neajunsuri care îngreunează ritmicitatea procesului de fabricare din cauza neaplicării corespunzătoare a prevederilor legale în vigoare. Firesc era ca toate aceste neajunsuri, propunerile și sugestiile venite din partea celor care au participat la dezbateri să fie notate și reținute spre rezolvare de un reprezentant al ministerului de resort sau de un cadru competent din partea Combinatului textil nr. 2 Timișoara. — Din păcate — ne-a spus tovarășul Iosif Kiss, participant la adunare din partea Comitetului municipal de partid Timișoara — adunarea reprezentanților salariaților n-a fost onorată cu nici o astfel de prezență. Mai mult, momentul în care urma să se desînchidă lucrările adunării, tovarășul Dumitru Bacea, directorul comercial de la combinat, insista la telefon ca tovarășul director ing. Liviu Groapă, să lase adunarea și să meargă la combinat (!). Firește, n-am împărtășit un asemenea punct de vedere și am solicitat ca, de urgență, să vină la adunare cineva din conducerea combinatului In a doua parte a adunării, a sosit tov. ing. Dezideriu Müller, directorul tehnic al combinatului. Așadar, pentru a participa la adunarea generală a reprezentanților salariaților de la Bega, unde se jalona activitatea productivă a unității în perspectiva unui întreg cincinal, unde trebuia să fie fundamentat riguros fiecare din indicatorii de plan în vederea asigurării celor mai favorabile condiții pentru realizarea lor în mod exemplar, reprezentanții combinatului au trebuit să fie mobilizați în mod special. Se impune revizuirea acestei atitudini care reflectă indiferența față de colectivele din subordine și să fie trași la răspundere cu toată severitatea cei ce se fac vinovați de cele întîmplate. Doar, funcția de Conducător în cadrul combinatului nu este onorifică, ci cu responsabilități bine precizate în structura organizatorică a acestuia, DRAPELUL ROȘU-7.986 contraste cotidiene Cum circulăm? Zilele trecute, șoferului Mihai Neni de la Autobaza T. A. Lugoj i s-a ridicat certificatul tehnic de către organele de miliție. Mașina nu mai putea circula din cauza unor defecțiuni tehnice. Cu toate acestea, conducerea autobazei i-a eliberat șoferului o dovadă că mașina corespunde din punct de vedere tehnic și l-a obligat pe șofer să plece în cursă. A fost găsit din nou circulând, deși certificatul era ridicat la drept că nu s-a comis nici un accident, dar conducerea autobazei a dovedit că nu posedă „certificatul" răspunderii pentru siguranța circulației. Ar trebui să i se . . . acorde. Numere alambicate Pe unele străzi din Timișoara nu se respectă succesiunea numerotării caselor. Ne oprim asupra citorva exemple. Pe str. Paciurea după casa cu nr. 5, urmează cea cu nr. 1, apoi nr. 7 etc. Pe strada „Novac" întîlnim, de asemenea, un... rebus. Găsești nr. 1, iar după două străzi (!), celelalte numere. Cu asemenea „operațiuni" aritmetice e greu să te descurci atunci cînd cauți pe cineva. „Punți“ Improvizate Blocul B 38 din Calea fagului — Timișoara a fost dat în folosință în ianuarie a.c. Ca să ajungi la ușa de intrare, de la poartă, începi să faci echilibristică pe o punte improvizată, așezată peste șanț. Scări nu există. Din partea șantierului nr. 20, a Grupului de construcții nr 1 (maistru Petre Mutașcu), s-a dat următoarea explicație : „te lucrează la conductele de apă care duc la blocurile vecine". Dar șanțul stă de o lună de zile deschis ; de ce nu, se montează conductele de apă ? Halal birocrație! Tînărul Vasile Tcacenco s-a accidentat, anul trecut, în timpul lucrului la I.A.S. Banloc. Comisia de expertiză l-a propus pentru pensie de boală. Dar nici după un an de la accident, întreprinderea i- a trimis actele necesare la Direcția județeană pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale. „Petentul o să primească retroactiv ce i se cuvine" — ne liniștește directorul I.A.S., tovarășul Laurențiu Marinescu. Dar vinovatul pentru aceasta întîrziere ce consecințe va suporta ? Așteptați ploile?... Sute de muncitori fac zilnic naveta de la Chișoda și Utvin la locurile lor de muncă din Timișoara- Ca mijloc de transport folosesc, de obicei, autobuzele nr. 3 și 11. De cîteva luni, însă, sînt duși ... cu vorba. Cursele se suspendă, uneori, deoarece drumurile nu sunt reparate, iar I.T.T. refuză să elibereze abonamente pentru călători. „Toate neajunsurile pornesc de la drumurile nereparate — se spune la 1 T.T. Dacă nu se pun la punct, suspendăm din nou cursele". Iar cetățenii, direct interesați de funcționarea lor fac „curse" pe la consiliile populare de la Giroc și Sînmihaiul Român (de care aparțin aceste localități) ca să se reglementeze situația. Pe cînd aveți de gînd tovarăși să rezolvați problema acestor drumuri ? Sau așteptați ploile de toamnă ca să aveți „motive serioase" să stați în continuare cu brațele încrucișate ? „Lozul cel mare“ Leon Deac din Timișoara, nu cu prea mult timp in urmă, la întîlnit pe concetățeanul său Leon Falnct și i-a oferit un bilet „Pronoexpres", despre care afirma, cu toată certitudinea că este cîștigător, valoarea lui ridicîndu-se la nu mai puțin de 39.000 lei! Biletul era falsificat cu abilitate și credulul cumpărător i-a oferit contravaloarea. Declarindu-se mulțumit, vînzătorul falsificator a dispărut din Timișoara și a ajuns, în cele din urmă, tocmai la Buzău. Aici nu a stat prea mult, deoarece organele de miliție i-au descifrat armele și l-au readus la Timișoara împreună cu binecunoscutele sale antecedente Fapta lui, fiind calificată penale, înșelăciune, va fi pedepsită drept ca atare. Leon Deac poate spune acum, fără să-și nefalsifice vorbele, că a tras „lozul" cel mare. Rubrică realizată de : A. PAULIAN și N. PLRVU