Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-17 / nr. 7986

• 2 # 150 de ani de la nașterea revoluționarului Gheorghe Klapka UN FIU AL TIMIȘOAREI, REPREZENTANT AL MIȘCĂRII DE LA 1848 Mișcările de eliberare națională și socială ale popoarelor aflate sub dominația habsburgică la mijlocul se­colului al XIX-lea au cunoscut o deosebită amploare. Români, ma­ghiari, cehi, sîrbi, italieni s-au ridi­cat la luptă împotriva exploatării dinlăuntru și dinafară, clătinind din temelii uriașul imperiu ducîndu-l inevitabil spre năruirea definitivă din 1918. Printre personalitățile care au văzut necesitatea unirii forțelor re­voluționare și au militat pentru aceasta, se numără și Gheorghe Klapka, născut la Timișoara, acum II0 de ani, în familia primarului orașului, Jozsef Klapka. Tatăl său i-a îndrumat pașii spre o carieră umanistică, dar firea lui energică la împins spre meseria armelor. Cu toate impedimentele întîmpinate a reușit să ajungă un militar distins, cu un vădit talent de strateg. (In 1842 îl găsim sublocotenent în găr­zile maghiare, iar în anul 1847 es­te avansat la gradul de locotenent în regimentul 12 grăniceri de la Pancevo). In memoriile scrise după infringe­­rea revoluției, el vorbește despre in­tenția inițială de a se înrola ca ofi­țer instructor în India, scop pentru care-și dă demisia din armata im­perială. Intimplarea face ca în timp el-și vizitează sora mai mare la Cu­­gir, să-i ajungă vestea izbucnirii re­voluției burgheze din Franța, eve­niment care-i schimbă brusc planu­rile. Klapka se dedică cu trup și suflet mișcării revoluționare. Pentru cunoștințele sale militare în timpul zbuciumatelor mișcări ale popoarelor din anul 1848, primește din partea guvernului revoluționar sarcina de a organiza apărarea cetății Komarno și Bratislava împotriva austriecilor. Nu cu mult timp mai tirziu este ri­dicat la gradul de general și pen­tru o scurtă perioadă numit chiar ministrul apărării. Demisionează in favoarea numirii sale in calitate de comandant al cetății Komarno, din iunie 1849 centrul de acțiune al ar­matei revoluționare, unde, deși în­cercuit, el se menține pe poziție și după capitularea de la Siria, luptă rămasă înscrisă în analele revoluției pașoptiste pentru comportarea dem­nă a apărătorilor cetății.După înfringerea revoluției, in august 1849, Klapka emigrează la Londra de unde va pleca în Elveția. In 1859 îl găsim la Torino. Aici se întilnește cu­ alți emigranți revolu­ționari printre care și Kossuth, cu care a organizat planul insurecțional maghiar. Conform ideilor sale, la această insurecție trebuiau să fie a­­trase și alte popoare aflate sub do­minație habsburgică. In acest sens, la 8 martie 1864 are loc la Londra înțelegerea dintre Klapka și Ordega, soldată au un acord ungaro-polon de principii asupra colaborării milita­re a celor două grupări revoluțio­nare. Un loc important în activitatea lui Klapka îl ocupă întrevederile sale cu revoluționarul italian Garibaldi. In cursul acestor convorbiri a fost dezbătută și problema Principatelor Române și a Transilvaniei, fapt ce dovedește o dată mai mult justa sa viziune politică, înțelegerea aspira­țiilor popoarelor. De asemenea, el și-a dat seama că lupta avea sorți de izbîndă numai printr-o rezolva­re dreaptă a problemei românilor din Transilvania. Pe de altă parte Klap­ka și-a dat seama că statul român, constituit în 1859, împreună cu Transilvania, prin forța lor mate­rială și spirituală, cît și prin pozi­ția geografică, trebuie să ocupe un loc de seamă în mișcarea revoluțio­nară. Din păcate, aceste planuri re­zolvau pripit și subiectiv probleme­le pe care le ridicau realele inte­rese ale românilor din acest timp. Strădaniile revoluționarului Gheor­ghe Klapka trebuie privite însă și în contextul legăturilor permanente cu o seamă de personalități înain­tate ale epocii, din țara noastră. Cu­za și guvernul Kogălniceanu mani­festau o tendință de a menaja gru­pările revoluționare maghiare și po­loneze, precum și de întreținere a unor relații cu guvernul italian. Ce­tele de viitori voluntari maghiari și polonezi își continuau viața și pre­gătirile pe teritoriul Principatelor în forme slab camuflate, cu toate că în această perioadă, cursul politicii externe a României urmărea evita­rea oricăror complicații cu imperi­ile vecine. Importanța legăturilor dintre gene­rația pașoptistă română, cu lumea revoluționară exterioară se eviden­țiază prin aceea că dincolo de atitu­dinea precaută, uneori cu aparențe de asprime a guvernelor române, deslușim ospitalitatea, libertatea și securitatea de care s-a bucurat tot timpul majoritatea celor pe care prigoana din patriile lor robite i-a silit să se refugieze in Principate. In acest context se înscriu și întîlniri­­le lui Klapka cu Al. I. Cuza, Ko­gălniceanu, Alecsandri, I. Ghica, Bălaceanu, și mulți alții, cînd revo­luționarul născut în Timișoara le ce­re ajutor și sprijin pentru viitoarea insurecție îndreptată împotriva im­periului habsburgic. Dragostea lui Klapka față de cau­za revoluției reiese din toate mani­festările sale. Astfel, în cuvîntarea către ostașii in subordine, cu ocazia numirii sale în funcția de coman­dant suprem, spunea printre altele : „ ... Patria noastră trădată așteap­tă de la noi mintuirea și elibera­rea de sub jugul absolutist", iar du­pă înfringerea revoluției își dezvă­luie încă o dată concepția sa re­voluționară arătând că : „eu nu voi mai apuca acea splendidă auroră, dar voi o veți trăi, deoarece cred că peste scurt timp se va realiza". (Scrisoarea adresată lui Teleki Lász­ló din Zürich). După întoarcerea din emigrație, drept recunoștința și cunoscindu-i sentimentele democrati­ce, dragostea pentru locurile in ca­re s-a născut, cetățenii Timișoarei: români, maghiari, germani, l-au ales de două ori ca reprezentant în die­ta țării. Activitatea și strădania timișorea­nului Klapka pentru colaborarea în­tre popoarele subjugate, pentru li­bertate națională și socială îl așea­ză în rândul personalităților mar­cante ale mișcării revoluționare de la 1848 și ale epocii sale: prof. MIHAI­­ IMAN, FLORIAN MOLDOVAN Și in acest an cooperativa agri­colă de producție din Comloșu Mic, urmare a hărniciei țăranilor asociați, merge cu pași mari pe calea, devenită de acum tradiție, a obținerii unor recolte mari. Pe primul semestru al anului, planul de venituri a fost depășit cu 43 la sută. In legumicultura pro­ducția, realizată ____________ de pe cele 28 hec­­tare de roșii tim­purii și 3 hec­a­tare de solarii, adus un venit de 1.665.000 lei, cu 30.000 lei în plus față de cit trebuia să se obțină de la această cultură, în care se include și producția altor șa­se hectare roșii de toamnă. După car­tofii timpurii s-au încasat aproape 100.000 lei față de 65.000 lei cît se prevăzuse de la cele cinci hectare cultivate. Dacă și membrii brigăzii lui Nicolae Siler participau tot atît de activ la lucrările din legumi­­cultură, ca și cei din brigada con­dusă de Oswald Holfingher, atunci rezultatele ar fi fost și mai bune. Spunem aceasta plecînd doar de la un singur exemplu — acela că diferența de roșii vîndute la ex­port, de la o brigadă la alta, în­sumează nu mai puțin de 53 de tone. Cooperatorii din Comloșu Mic se mîndresc, și pe drept cuvint, și cu realizările din zootehnie — ra­mură aducătoare de venituri în toate anotimpurile anului. Printr-o bună îngrijire și furajare­­ a ani­malelor, ei au reușit să livreze peste 600 de porci grași înscriin­­du-se și la acest capitol în grafic. Există create condiții ca, pinâ la finele anului, să fie Îngrășați nu numai cei 1.250 de porci planificați, ci cu 100 de capete în plus, așa cum de fapt s-a angajat conduce­rea unității. L.I­­oua, față de pla­­nu­l anual de 13.000 bucăți, s-au livrat 38.700, iar la laptele de vacă, planul de livrare pînă la 1 august, de 1.730 hl, a fost depășit cu 67 hl. Din evidențele contabile rezultă că și planul de telemea de oaie, de 1.500 kg, a fost depășit până la 1 august cu 711 kg, iar cel de lună, cu 273 kg. Așa cum ne-au informat bri­gadierii zootehnici Nicolae Copil și Anton Notov, cooperativa lor se situează pe un loc de frunte și la îndeplinirea planului de purcel. Până la 1 august s-au obținut, de la cele 220 de scroafe, 1.860 de purcel. Cu sprijinul efectiv și în­drumarea permanentă a medicului veterinar, Richard Kohl, au fost prevenite îmbolnăvirile și reduse la minimum mortalitățile. Nu se poate spune că nu s-au depus eforturi stăruitoare și in ce privește realizarea sarcinilor de plan și în ramura de creștere taurinelor. Dar consiliul de condu­­­cere, al cărui președinte este ingi­nerul Vasile Dobrea, n-a respectat decit parțial obligațiile contractuale încheiate cu Industria cărnii. Acestei întreprinderi, cu sarcini deosebit de mari în ceea ce pri­vește buna aprovizionare cu carne a populației, i-au fost livrate pînă la 1 august doar două tone carne de tineret bovin și 6,6 tone carne de vită adultă, față de 5,5, respec­tiv 10 tone, cît prevedea contrac­tul. Același lucru se poate spune și despre carnea de miel, Indus­triei cărnii fiindu-i livrați numai 79 de miei față de 150 contractați. In același timp, altor beneficiari cu care cooperativa nu are înche­iate contracte, le-au fost livrați 26 de tăurași și 62 de miei. Faptul că această unitate nu și-a asigurat întregul efectiv de animale, con­stituie un alt motiv care a frînat îndeplinirea obligațiilor contrac­tuale la bovinele adulte. Neîndeplinirea an­gajamentelor din contract privind li­vrarea numai că cărnii, nu creează goluri in bu­na aprovizionare a populației, dar con­stituie o abatere de la­ disciplina con­tractuală și trebuie sancționată ca ata­re. Analizarea, cu sprijinul Uniunii cooperatiste, în ca­­drul consiliului de conducere, a unor asemenea probleme, ar avea menirea să demonstreze, o dată în plus, că contractul încheiat constituie literă de lege pentru ambele părți, că cei care-l încalcă cu bună știință, fără a avea mo­tive întemeiate, nu pot să nu fie trași la răspundere. . Este cu totul lăudabil faptul că bilanțurile la multe capitole im­portante, de care depinde întări­rea cooperativei, dezvoltarea avu­tului ei obștesc, sunt depășite. Trebuie insă ca și contractele în­cheiate să fie exemplar onorate. B. BURI La C.A.P. din Comloșu Mic Bilanțuri pozitive dar și contracte neonorate Tînăra Tilica Tina — vinzătoare la magazinul universal din Jebel — se inițiază în noua meserie. JOI, 17 septembrie 17,36 Deschiderea emisiunii Emisiune în limba maghiară 18,00 Concursul și Festivalul In­ternațional „George Enescu“ — Recitalul flautistului Jean-Pier­­re Rampal. 18,45 Rapsodia ro­mână — „Horă la P­r­i­s­l­o­p". 19,10 Anunțuri—publicitate, su­marul serii. 19,20­1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. de seară „Noile aven­ 19.30 Telejurnalul 20.00 Film serial : turi ale lui Huckleberry Finn“. („Ghețarii sunt in primejdie“) 20.30 Cadran internațional. 21.10 Al cincilea Concurs și Festival Internațional „George Enescu“ 21.45 Poșta TV. de Ion Buche­rn. 2055 Film artistic : „De unul singur“ cu Harry Guardino. 23­ 25 Telejurnalul de noapte. Modernizări la Clubul C.P.R. Clubul C.F.R. din Timișoara a primit de curînd din partea Uniunii generale a sindicatelor suma de 560.000 lei, ce va fi folosită pentru reparații capitale. Lucrările au și început: Se pre­conizează îmbunătățirea sistemu­lui de încălzire, mărirea capaci­tății sălii de dans pentru tine­ret și a spațiului aferent cine­­clubului. Se va schimba partea mecanică a scenei din sala de spectacole, iar la etajul II se va amenaja o sală mare pentru re­petițiile formațiilor de dansuri De asemenea, se vor introduce vestiare și dușuri pentru dansa­tori, precum și alte modificări în celelalte săli de repetiție. Filateliști timișoreni medaliați După cum am mai consem­nat, recent a avut loc în ora­șul de pe Bega un eveniment deosebit pentru filateliști Expoziția internațională „Timi­șoara -- 1970“. Cu acest prilej s-au atribuit, pentru cele mai merituoase exponate, numeroa­se medalii, premii și mențiuni. Un exigent juriu internațional a hotărit sâ acorde premiul 1 și medalia de aur unui număr de patru filateliști pentru ex­ponatele de mare valoare pre­zentate. Dintre aceștia, doi — Florea Coman și Octavian Na­­cu — sunt timișoreni. De sub­liniat că filateliștii timișoreni au cucerit și o bună parte din premiile II și III, respectiv, medalii de argint și bronz, ca și din mențiuni. PRO IMD EXPRES La concursul nr. 38 din 16 sep­tembrie au ieșit câștigătoare ur­mătoarele numere : Extragerea 1 : 32, 31, 17, 2, 42, 30. Fond de premii : 410.222 lei. Extragerea a 11-a : 34, 33, 8, 38, 29, 22, 7, 44. Fond de premii : 350.107 lei. i pe scene și ecrane JOI, 17 septembrie O Modern : DOCTORULUI ÎNTOARCEREA MABUS­E (9, 11,15, 14,30, 16,45. 19. 21, Crăch­ i­­­nă 20) ; □ Arta : DEPARTE IN APUS­­ (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Parc : TUBURI TĂCUTE (16, 18) VICONTELE PLĂTEȘ­TE POLIȚA (10, 14, 20, grădină 20) ; n Studio : MARILE VACAN­ȚE (11, 15, 17. 19, 21) ;­ ­ □ Melodia : GHICI, CINE l VINE LA CINA (9, 11, .15,17, 19, 21): 1 O Victoria : DANS­IN­D SIR­­I­­­TAKI (10, 14, 16, 18, 20) ; □ Steaua roșie Mehala : PA­­L­­ATUL DRAGOSTEI (15, 17, 19) ;­­ □ Muncitoresc Fratelia : FE­­­­MEIA ÎNDĂRĂTNICĂ (17, 19, 1 , 21, grădină 21) ; □ Muncitoresc Freidorf : BA­­■ HCțlI ÎN HAINE DE PIELE­­ (17, 19): □ Flacăra : DREPTUL DE A TE NAȘTE O 30 Decembrie : VA PLA­CE BRAHMS? CETA □ Parc: DR. MARULE BUZIAȘ !~1 Dinamo : SE INSO­IRA JANDARMUL SIM­ICOL­ AUL MARE ( □ Arta : MISTERIOSUL X \ DIN COSMOS ^ FĂGET­­ □ 30 Decembrie : JOC DU­­­­BLU ÎN SERVICIUL SECRET­­ LUGOJ □ 23 August □ Victoria : seriile I și­ a II-a JIMBOLIA PETRECEREA­­ CĂLUGĂRITĂ 1 * TESTAMENTUL (Urmare din pag. I)­ cord“, nemaiîntîlnite. Afirmăm totuși cu certitudine că unitățile socialiste din agricultură au obți­nut recolte bune de legume și fructe, dovadă constituind-o și faptul că în multe grădini stau cantități, apreciabile de produse. De Ce nu sînt, atunci, aduse în piețe în cantitățile solicitate de consumatori ? Răspunsul este in­variabil : mecanismul comerțului cu legume și fructe nu funcțio­nează asemeni unui ceasornic bi­ne pus la punct .­ Este tipic ca­zul petrecut la bilect cu cele 5 tone de ceapă — produs solici­tat, dar neadus zile în șir pe pia­ță, pentru ca în cele din o mare parte să se strice, urmă Cine se face vinovat de o asemenea lipsă de responsabilitate trebuie să suporte pagubele din propriul lui buzunar ! Din partea I.S.F. Timiș așteptăm măsuri energice pe care să le aducem Și la Cu­noștința opiniei publice ! Raidul nostru a evidențiat­ și faptul că în urma masurilor în­treprinse de organele locale de partid și de stat, a criticilor în­temeiate făcute în presă, multe unități realizează acum o aprovi­zionare satisfăcătoare. Rafturile magazinului intercooperatist din piața „Nicolae Bălcescu“ care erau goale cu două săptămîni in urmă, sunt pline cu produse va­riate, aduse de cu seară. în schimb, I.A.S. Becicherec, Timi­șoara, lasă să crească în „buruienile“ indolenței. Nici voie nu se făcuse ora 9, și tarabele pri­mei întreprinderi (piața „1 Mai“) rămăseseră pline ochi cu . . . pă­­mînt, praf și vreo zece gulioare veștejite, în jurul cărora roiau 4—5 vînzători. După cum semnalam și în an­cheta anterioară, buna aprovizio­nare a populației este îngreuna­tă și de unii vînzători care culti­vă cu bună­­ știință „buruienile" necinstei și preferențialismului. Le combatem cu toată tăria, cu a­tît mai mult cu cît ele se repetă datorită tocmai faptului că, a­­tunci cînd sînt cunoscute nu sînt „tăiate“ din rădăcini. Cine vă oprește, tovarășe director al I.A.S. Timișoara s-o faceți ? Da­că personal ați fi fost marți di­mineața la rînd cu gospodinele pe care le-a servit Florica Maiac­rie, ați fi înregistrat următorul fapt Strict autentic : — Vă rog un kilogram de ro­șii. — N-am .. . — Poate ... — Am zis... Indiscreți, pătrundem în ma­gazie, ridicăm niște lăzi cu stru­guri și dedesubtul lor : 15 kg de roșii ! — Da­ ce n-am voie pentru mine ? — Aveți voie, tovarășă Maca­­rie, dar în virtutea unor reguli pe care le cunoașteți, însă nu le respectați ! Cititorul se va întreba pe bu­nă dreptate, de ce avem de-a face cu repetarea unor fapte necinstite ? Pentru că factorii de răspundere care ar trebui să a­plice măsuri ferme, mergînd pî­nă la schimbarea Sau destituirea din funcție, dau dovadă de ge­nerozitate, mărinimie, spunîndu­­se despre ei că sunt oameni cu „suflet bun". într-o asemenea si­tuație, nu te mai surprinde .. repetarea unor fapte care, chipu­rile, au fost sancționate ! Să re­venim la două exemple. Pe Ion Hornoiu, din v­iața „Timișoara 700“ îl criticam în prima an­chetă pentru „produsele pline de noroi uscat, veștede și nesorta­te“, pe care le-a oferit spre vîn­­zare. Conform adresei 4580, a­­flăm că s-a propus (?!?) să fie sancționat cu ... observație scri­să. — Știți de ei ? — tatonăm noi în piață. — De care ? — Sancțiune . . ■ — Eu ?!? Și Ion Hornoiu vinde, mai de­parte produse cu noroi, nesortate și, colac peste pupăză, îmbină, cu bună știință, legume de a­ll­a cu cele de calitatea I ! Al doilea exemplu din piața „Nicolae Băl­cescu“ — locul unde am găsit dosit într-un colț întunecos din magazie, un sac doldora de car­tofi, fapt în fața căruia (cităm) „responsabilul Mihalache Sandu a ridicat din umeri­a ... „neștiin­ță“. In magazinul 2 de care răs­punde, am găsit atunci și alte nereguli sancționate de inspecția comercială. C.L.F. îi trimite . •. verbal (?!) o „mustrare scrisă“. Cu asemenea sancțiuni „model“, nici nu-i de mirare că vînzătorii se complac, în continuare, într-o serie de nereguli : produse de­preciate oferite spre desfacere, absența prețurilor și a etichete­lor cu numele vînzătorilor. Cît despre magazie nu putem relata altceva decît că, în decursul a 14 zile ea s-a transformat într-o imensă și dăunătoare sursă de murdărie, infecție și miros in­suportabil. Organele sanitare de resort nu se simt datoare să răs­pundă semnalelor noastre criti­ce ? Raidul întreprins prin piețele municipiului Timișoara s-a des­fășurat pe parcursul mai multor ore, răstimp în care, redacția și consiliul popular municipal, s-au convins de faptul că „buruienile“ neglijenței, ale spiritului organi­zatoric și a inițiativei cresc, din păcate, în voie. In locul oricăror concluzii inserăm recomandările prețioase pe care tovarășul Mihai Telescu, membru al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comite­at­­ului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, le-a făcut în după-a­­miaza aceleiași zile în cadrul șe­dinței Comitetului Executiv al Consiliului popular județean : „In grădinile noastre avem produse din abundență, trebuie să le re­coltăm fără pierderi, să nu cre­ăm goluri în aprovizionarea populației. Din partea tuturor factorilor, trebuie manifestată o răspundere sporită pentru o cît mai bună aprovizionare, trebuie dovedită perseverență, inițiativă și combativitate pentru înlătura­rea oricăror neajunsuri. Consili­ile populare trebuie să fie mai active, mai perseverente în reali­zarea unui comerț cu legume și fructe pe măsura posibilităților pe care, realmente, le avem, pe mă­sura pretențiilor firești ale oame­nilor muncii !“. In piețe cresc, în voie, „buru­ienile“ indolenței și necinstei \ \ Participarea cadrelor (Urmare din pag. 1) factorii competenți din cadrul combinatului să delimiteze o dată pentru totdeauna care sunt sarcini­le ce revin serviciului operativ de aprovizionare din combinat și ce are de făcut fabrica în acest do­meniu de activitate. Pînă acum s-a dovedit că la nivelul combina­tului nu e suficient să existe o e­­vidență „în general" a materiilor prime și materialelor, ci ea trebu­ie extinsă la urmărirea acestora pe sortimente, culori și poziții. Nu­mai așa unitățile productive pot să-și vadă cu adevărat de producție. Sprijinind același punct de ve­dere, alți vorbitori, printre care Octavian Homorogan, șeful servi­ciului lansare-urmărire, loan Ver­­ciorovan, șeful sălii de croit, Fran­­cisc Keresy, ajutor de maistru, Gertrude Gärtner, creator specia­list, Ioan Avram, șeful comparti­mentului C.T.C., și alții, au argu­mentat in plus posibilitatea reală de îmbunătățire a calității produ­selor. Nu au fost ocolite din discu­ții nici aspectele concrete legate de sistemul de salarizare, de le­gea contractelor economice re­glementări apărute in ultimul an, cu efecte directe în viitorul cin­cinal, criticîndu-se, pe bună drep­tate, unele neajunsuri care îngre­unează ritmicitatea procesului de fabricare din cauza n­eaplicării co­respunzătoare a prevederilor lega­le în vigoare. Firesc era ca toate aceste nea­­junsuri, propunerile și sugestiile venite din partea celor care au participat la dezbateri să fie nota­te și reținute spre rezolvare de un reprezentant al ministerului de re­sort sau de un cadru competent din partea Combinatului textil nr. 2 Timișoara. —­ Din păcate — ne-a spus to­varășul Iosif Kiss, participant la adunare din partea Comitetului municipal de partid Timișoara — adunarea reprezentanților salaria­ților n­-a fost onorată cu nici o astfel de prezență. Mai mult, momentul în care urma să se des­în­chidă lucrările adunării, tovarășul Dumitru Bacea, directorul comer­cial de la combinat, insista la te­lefon ca tovarășul director ing. Liviu Groapă, să lase­­ adunarea și să meargă la combinat (!). Firește, n-am împărtășit un asemenea punct de vedere și am solicitat ca, de urgență, să vină la adunare cineva din conducerea combinatului In a doua parte a adunării, a sosit tov. ing. Dezideriu Müller, directorul tehnic al combinatului. Așadar, pentru a participa la a­­dunarea generală a reprezentanți­lor salariaților de la Bega, unde se jalona activitatea productivă a u­­nității în perspectiva unui întreg cincinal, unde trebuia să fie funda­mentat riguros fiecare din indica­torii de plan în vederea asigurării celor mai favorabile condiții pen­tru realizarea lor în mod exem­plar, reprezentanții combinatului au trebuit să fie mobilizați în mod special. Se impune revizuirea aces­tei atitudini care reflectă indife­rența față de colectivele din subor­dine și să fie trași la răspundere cu toată severitatea cei ce se fac vinovați de cele întîmplate. Doar, funcția de Conducător în cadrul combinatului nu este onorifică, ci cu responsabilități bine precizate în structura­ organizatorică a aces­tuia, DRAPELUL ROȘU-7.986 contraste cotidiene Cum circulăm? Zilele trecute, șoferului Mihai Neni de la Autobaza T. A. Lu­goj i s-a ridicat certificatul teh­nic de către organele de miliție. Mașina nu mai putea circula din cauza unor defecțiuni tehnice. Cu toate acestea, conducerea autoba­zei i-a eliberat șoferului o dova­dă că mașina corespunde din punct de vedere tehnic și l-a o­­bligat pe șofer să plece în cursă. A fost găsit din nou circulând, deși certificatul era ridicat l­a drept că nu s-a comis nici un accident, dar conducerea autoba­zei a dovedit că nu posedă „cer­tificatul" răspunderii pentru si­guranța circulației. Ar trebui să i se . . . acorde. Numere alambicate Pe unele străzi din Timișoara nu se respectă succesiunea nume­rotării caselor. Ne oprim asupra citorva exemple. Pe str. Paciurea după casa cu nr. 5, urmează cea cu nr. 1, apoi nr. 7 etc. Pe stra­da „Novac" întîlnim, de aseme­nea, un... rebus. Găsești nr. 1, iar după două străzi (!), celelalte numere. Cu asemenea „opera­țiuni" aritmetice e greu să te descurci atunci cînd cauți pe cineva. „Punți“ Improvizate Blocul B 38 din Calea fagu­lui — Timișoara a fost dat în folosință în ianuarie a.c. Ca să ajungi la ușa de intrare, de la poartă, începi să faci echilibris­tică pe o punte improvizată, a­­șezată peste șanț. Scări nu exis­tă. Din partea șantierului nr. 20, a Grupului de construcții nr­ 1 (maistru Petre Mutașcu), s-a dat următoarea explicație : „te lu­crează la conductele de apă ca­re duc la blocurile vecine". Dar­­ șanțul stă de o lună de zile des­chis ; de ce nu, se montează con­ductele de apă ? Halal birocrație! Tînărul Vasile Tcacenco s-a accidentat, anul trecut, în timpul lucrului la I.A.S. Banloc. Comi­sia de expertiză l-a propus pen­tru pensie de boală. Dar nici după un an de la accident, în­treprinderea i- a trimis actele necesare la Direcția județeană pentru probleme de muncă și o­­crotiri sociale. „Petentul o să primească retroactiv ce i se cu­vine" — ne liniștește directorul I.A.S., tovarășul Laurențiu Ma­­rinescu. Dar vinovatul pentru a­­­­ceasta întîrziere ce consecințe va suporta ? Așteptați ploile?... Sute de muncitori fac zilnic naveta de la Chișoda și Utvin la locurile lor de muncă din Ti­mișoara- Ca mijloc de transport folosesc, de obicei, autobuzele nr. 3 și 11. De cîteva luni, în­să, sînt duși ... cu vorba. Curse­le se suspendă, uneori, deoarece drumurile nu sunt reparate, iar I.T.T. refuză să elibereze abona­mente pentru călători. „Toate neajunsurile pornesc de la dru­murile nereparate — se spune la 1­ T.T. Dacă nu se pun la punct, suspendăm din nou cursele". Iar cetățenii, direct interesați de funcționarea lor fac „curse" pe la consiliile populare de la Giroc și Sînmihaiul Român (de care a­­parțin aceste localități) ca să se reglementeze situația. Pe cînd a­­veți de gînd tovarăși să rezolvați problema acestor drumuri ? Sau așteptați ploile de toamnă ca să aveți „motive serioase" să stați în continuare cu­ brațele încruci­șate ? „Lozul cel mare“ Leon Deac din Timișoara, nu­ cu prea mult timp in urmă, la întîlnit pe concetățeanul său Leon Falnct și i-a oferit un bi­let „Pronoexpres", despre care afirma, cu toată certitudinea că este cîștigător, valoarea lui ri­­­­dicîndu-se la nu mai puțin de 39.000 lei! Biletul era falsifi­cat cu abilitate și credulul cum­părător i-a oferit contravaloa­rea. Declarindu-se mulțumit, vîn­­zătorul­ falsificator a dispărut din Timișoara și a ajuns, în cele din urmă, tocmai la Buzău. Aici nu­­ a stat prea mult, deoarece or­ganele de miliție i-au descifrat armele și l-au readus la Timi­șoara împreună cu binecunoscu­tele sale antecedente Fapta lui, fiind calificată penale, înșelăciune, va fi pedepsită drept ca atare. Leon Deac poate spune acum, fără să-și nefalsifice vor­bele, că a tras „lozul" cel mare. Rubrică realizată de : A. PAULIAN și N. PLRVU

Next