Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-18 / nr. 7987
Ramura circulației mărfurilor, ca toate ramurile de activitate economică și socială, își creează o bază proprie de formare și recrutare a cadrelor. Necesitatea acestei baze este determinată de monografia fiecărei activității, întrucît eficiența muncii este condiționată de dobîndirea unui volum mare de cunoștințe referitoare la modul de exercitare a profesiei. In comerțul cu amănuntul, funcția de vînzător sau ospătar presupune nu numai dobîndirea unor cunoștințe, ce implică, in egală măsură, formarea individului ca atare, el trebuind să satisfacă cele cerințele unei profesiuni exercitate în condiții cu totul specifice. Vînzătorul (ospătarul) își desfășoară activitatea in cadrul unui complex de relații sociale în virtutea cărora el este obligat, prin atribuțiile sale, să satisfacă cerințele masei de consumatori pe care îi deservește. Din studiul efectuat la organizațiile comerciale de stat locale, ale cooperației de consum, și Agenția O.N.T., din județul Timiș, care dețin peste 86 la sută din totalul desfacerilor cu amănuntul pe județ, deci și majoritatea personalului de deservire, au rezultat proporții de fluctuații destul de mari în rîndul —— lucrătorilor operativi, la care se adaugă și procesul natural de părăsire a locului de muncă. Ca urmare a acestei stări de lucruri, procesul de muncă se desfășoară cu greutăți, mai ales în cadrul cooperației de consum, unde lipsa de vînzători-gestionari are un caracter mai pronunțat, în multe cazuri, s-a ajuns ca unele unități să fie închise din această cauză. De ce există o asemenea situație ? Nu este asigurată o sursă corespunzătoare de recrutare a cadrelor, care să permită efectuarea unei selecții profesionale riguroase sau chiar un minimum de selecție ? Un prim răspuns se poate da prin cifre. Din totalul de lucrători operativi la unitățile comerciale menționate, numai 19 la sută au școli profesionale de specialitate. In schimb, 50,5 la sută reprezintă lucrători cu o pregătire de 5-8 clase ale școlii generale. Necorespunzător este și faptul că 14 la sută din totalul de lucrători îl reprezintă cei care au numai patru clase ale școlii generale. Concluzia care se desprinde din enumerarea acestor cifre este aceea că baza proprie de recrutare (școlile profesionale comerciale) nu acoperă necesarul de cadre și că, teritorial, repartizarea locurilor in școlile profesionale este limitată. Insuficiența tății actuale de școlarizare, capacinii o putem pune firește pe seama organelor și organizațiilor comerciale din județul nostru, dar acestea poartă răspunderea pentru ritmul lent în care se pregătesc cadrele prin cursuri de scurtă durată, al căror număr existent reprezintă în prezent numai 14 la sută din totalul personalului operativ. Insuficiența bazei proprii de recrutare are ca efect angajarea unor persoane care n-au mai lucrat în comerț, venite din alte domenii de activitate sau din rîndul populației inactive (dar apte de muncă) și determinate de unele situații de moment (obligați de situația familiară, lipsa imposibilitatea ofertei unui alt post, de a urma unele școli etc.). De exemplu, in anul 1969 s-au angajat 739 cadre, iar in 1970 peste 500 cadre care n-au mai lucrat în comerț. In același timp au plecat în anul 1969 peste 1.110 din care 112 cu școli profesionale, iar în primul semestru din acest an 540, din care 79 cadre cu școli profesionale de specialitate. Așadar, fluctuația mare și lipsa unor cadre calificate sunt unele din cauzele importante care duc la o deservire necorespunzătoare, atitudine lipsită de solicitudine față de consumatori, prezentare și etalare defectuoasă a mărfurilor, precum și la însemnate pagube în avutul obștesc. Ca urmare, numai în cursul semestrului, 1970, s-au constatat de organele inspecției comerciale de stat contraveniți la peste 500 vînzători, care au fost sancționați, acestea în afara celor date de conducerile administrative ale organizațiilor comerciale, care se ridică la aproape 1.300. Factorii de conducere din comerț trebuie deci să analizeze cu toată răspunderea și să acorde o mai mare atenție selecției de cadre din rîndul celor care n-au mai lucrat în unitățile comerciale și să fie respinse acele persoane care acceptă profesia de vînzător pentru a-și rezolva de moment unele probleme personale. De asemenea, se impune un studiu mai atent al conținutului cărților de muncă și caracterizărilor de la vechiul loc de muncă al acelora care vin din alte sectoare de activitate, pentru a se deduce în ce măsură solicitantul are sau nu o conduită de fluctuant care l-ar putea împiedica să se încadreze în muncă și în colectiv. Totodată, trebuie luate măsuri mai hotărîte de înlăturare a cauzelor care duc la plecarea unor cadre din comerț care au calificarea corespunzătoare în acest domeniu de activitate, pentru pregătirea cărora statul a investit pe timpul școlarizării importante fonduri. Un fenomen cu totul anormal îl reprezintă tendința unor muncitori calificați în diferite meserii cu activitate în industrie, de a emigra în alimentația publică. Numai la T.A.P.L. Timișoara, bunăoară, au fost angajați nouă lucrători care și-au desfășurat activitatea în diferite întreprinderi, avînd meseriile de mecanic, lăcătuș, sudor, țesător, dulgher etc., care, în prezent practică meseria de ospătar sau recepționer la hotel. Pentru curmarea unei asemenea tendințe, va trebui ca, în primul rînd, Direcția județeană pentru problemele de muncă și ocrotiri sociale să vegheze mai mult în acest sens, iar conducerile organizațiilor comerciale să renunțe la ofertele pentru astfel de cadre și să fie lăsate să-și profeseze meseria pe care și-au ales-o la timpul potrivit. In prezent, după cum se știe, ca in toate unitățile economice, și în comerț au loc dezbateri ale sarcinilor viitorului plan cincinal, necesar deci ca, alături de sarcinile economice, să se acorde o atenție deosebită perspectivei în pregătirea cadrelor și să se facă propuneri corespunzătoare de îmbunătățire a planului de școlarizare. Aceasta cu atît mai mult cu cit din analiza proiectului planului de școlarizare pe anii 1971-1975, rezultă că numărul elevilor prevăzuți pentru pregătire este insuficient, dacă se ia în seamă gradul de calitate a muncii și prevederile de creștere (38 la sută) a planului de desfacere în 1975, față de nivelul anului 1970, în cooperația de consum vor trebui luate măsuri speciale, deoarece școlarizarea, în următorii cinci ani, a numai 163 cadre (vînzători, ospătari, bucătari) este un număr prea mic, față de nevoile acestui sector. Recomandabile ca, atunci cînd se fac recrutări de candidați pentru școlile profesionale, aceștia să fie selecționați din localitățile unde își are sediul organizația comercială, cooperativa de consum și chiar magazinul, pentru a crea stabilitatea necesară. Avînd în vedere că intrarea în școlile profesionale se face prin concurs, trebuie să se recruteze un număr mai mare de candidați pentru a se putea selecționa cei mai buni din rândurile lor. De asemenea, factorii de conducere ai organizațiilor comerciale de stat și cooperatiste, sub directa îndrumare a organelor economice județene de resort (U.J.C.C., Direcția comercială) trebuie să ceară un sprijin mai mare din partea consiliilor populare, a Inspectoratului școlar județean, Direcției județene pentru problemele de muncă și ocrotiri sociale, organizațiilor de tineret, în recrutarea elevilor pentru școlile profesionale comerciale. Ca orice profesie și cea de vînzător presupune o serie de cunoștințe și deprinderi fără de care exercitarea ei corectă este imposibilă. De aceea, din partea organelor și organizațiilor comerciale, trebuie avută în vedere în munca de recrutare, ridicarea calificării și de educare a cadrelor fără de care nu se pot obține rezultatele scontate atît sub aspectul economic, cît și social. Ridicarea calificării se poate face prin organizarea de cursuri adaptate mai bine la specificul locurilor de muncă pentru ca fiecare lucrător să acumuleze minimum de cunoștințe generale și profesionale. De asemenea, să se verifice periodic însușirile psihice, pentru a se ridica fiecărui vînzător imnimji gradul dragostei față de profesie. Atenție deosebită va trebui acordată muncii de educație, astfel ca fiecare lucrător să manifeste în permanență un înalt grad de conștiință cetățenească, o atitudine binevoitoare și o comportare civilizată față de consumator, să fie cinstit, corect, disciplinat, punctual, sociabil și să aibă grijă de avutul obștesc. Intrucît în organizațiile comerciale lucrează foarte multe femei(peste 61 la sută din totalul de lucrători operativi), este necesar să se modernizeze în continuare activitatea în magazine, îndeosebi pe linia reducerii efortului fizic, deoarece femeile fac mai greu față solicitărilor fizice actuale. Un deziderat de mare actualitate este, de asemenea, organizarea de către Direcția comercială și U.J.C.C. a unor studii aprofundate privind alcătuirea de profesiograme ale meseriei de vînzător pentru fiecare sector comercial cu ajutorul cărora s-ar desfășura o bună selecție a personalului angajat. NICOLAE LUNGOCI de la Comisia economică a Comitetului județean Timiș al P.C.R. Cînd ne preocupam de problema bunei deserviri trebuie sa vedem Cît de pregătite sînt cadrele din comerț Fluctuația are implicații negative în buna deservire E necesară o calificare, dar și ridicarea calificării m ■ pe scene și ecrane VINERI, 18 septembrie □ Modern : ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MABUSE (9, 11,15, 14,30, 16,45, 19, 21, grădină 20) ; □ Arta : DEPARTE IN APUS (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) DRAGOSTE LA LAS VEGAS (20 la grădină). □ Parc : IUBIRI TĂCUTE (16, 18) VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA (10, 14, 20, grădină 20) rr~i Studio; MARILE VACANȚE (11, 15. 17, 19. 21); □ Melodia; GHICI, CINE VINE LA CINA (9, 11. 15,17, 19. 21) : I—I Victoria : DANSIND SIRTAKI (10. 14, 16, 18, 20) ; I—I Steaua roșie Mehala : PĂCATUL DRAGOSTEI (15, 17, 19); □ Muncitoresc Irateba FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ (15, 17, 19) ; □ Muncitoresc Freidorf : BĂIEȚII IN HAINE DE PIELE (17, 19) ; LUGOJ □ 23 August : PETRECEREA \ □ Victoria : CĂLUGĂRIȚĂ \ seriile I și-a II-a ^ JIMBOLIA o Flacăra : DREPTUL DE A TE NAȘTEI~i 30 Decembrie ; VA PLACE BRAHMS? ^ DETA \ □ Parc; TESTAMENTUL \ DR. MARULE \ BUZIAȘ !—1 Dinamo ; SE ÎNSOARĂ SIN NICOLAUL MARE □ Arta : MISTERIOSUL X DIN COSMOS FĂGET I—I 30 Decembrie : JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET JANDARMUL (Urmare din pag. I) ne-au prezentat apoi, o serie de aspecte din activitatea comisiei. Datorită simțului de răspundere cu care au lucrat Pavel Serer, Nicole Chiu, Ioan Chiriei, Dorina Neamțu și ceilalți membri ai comisiei, consiliul de conducere al cooperativei a fost avertizat din timp că finul achiziționat din zona Teregovei nu are cantitatea plătită, că baloții au fost îmbibați cu apă, întrucît a consiliul de conducere au luat măsuri concrete pentru curmarea unor astfel de abuzuri, comisia de revizie s-a adresat Uniunii cooperatiste județene. Cu ocazia verificărilor făcute au fost descoperite și alte nereguli, fapt pentru care adunarea generală a cooperatorilor a hotărît schimbarea din funcția de președinte a tovarășului Gheorghe Magearu. La verificările ulterioare a mai reieșit că și achizitorul de funiție Banda a rămas dator cooperativei cu 400 de saci și că nu a restituit nici cîntarul trimis centrului de care răspundea, pentru care i s-a imputat contravaloarea acestor materiale. Comisia de revizie a descoperit apoi că în turma cooperativei se găsesc nici proprietate personală a ciobanilor Viorel Istrate si Ion Dafinescu. In urma sesizării făcute, consiliul de conducere a recuperat de la ciobani contravaloarea furajelor consumate cu iernatul oilor. De asemenea, a fost recuperată si paguba produsă cooperativei prin pășunatul, pe timpul nopții, a griului din hotarul Detei, de oile scăpate de sub supravegherea ciobanului Viorel Istrate. — Comisia de revizie trebuie să apere în permanență avuția obștească, interesele cooperatorilor — ne-a declarat tovarășul Petru Bîrsescu, inginerul-șef al cooperativei. N-am putea spune, a continuat dînsul, că membrii comisiei noastre nu se străduiesc să întrunească aceste atribuții. Comisia a efectuat în acest an cîteva revizii , s-a îngrijit de felul în care conducerea unității a atribuit loturile de grădini, de păstrarea corectă a produselor și a bunurilor din inventar. S-a ținut, prin luna iunie și un instructaj cu magazinerii, prilej cu care au fost din nou subliniate atribuțiile și responsabilitățile ce le revin. Este un merit al comisiei că atunci cînd a constatat existența unor abateri grave, a solicitat consiliului de conducere convocarea adunării generale pentru discutarea acestora și stabilirea de măsuri corespunzătoare. Mă gîndesc însă că membrii comisiei de revizie ar putea să aducă un aport și mai substanțial sprijinindu-ne în special în urmărirea felului în care se respectă Legea de organizare a producției și a muncii în agricultură, principiul normării muncii în cele 7 brigăzi de cîmp și zootehnice, a întăririi disciplinei în muncă, a urmăririi calității lucrărilor ... — Am obținut asemenea succese — ne-a declarat tovarășul Pavel Sereș, președintele comisiei din revizie — pentru că la baza activității noastre a stat principiul muncii colective. In toate ocaziile membrii comisiei s-au consultat reciproc și au luat parte activă la îndeplinirea atribuțiilor ce le revin. Menționez că am primit în permanență sprijinul comitetului de partid al cooperativei care s-a interesat de munca noastră ne-a dat îndrumările cerușite. ... Desigur, atît la Ghilad cît și în alte cooperative agricole de producție din județul nostru, comisiile de revizie au obținut rezultate bune în îndeplinirea prevederilor pentru care au fost create, justificînd încrederea cooperatorilor care le-au ales. Făcînd revizii trimestriale și ori de cite ori se simte nevoia, rezolvînd cu simț de răspundere scrisorile și sesizările țăranilor cooperatori, informînd, atunci cînd este cazul, adunarea generală și organele superioare despre încălcările grave ale statutului, sprijinind consiliile de conducere în aplicarea Legii de organizare a producției și a muncii în agricultură, comisiile de revizie își vor putea perfecționa continuu activitatea, pentru consolidarea avuției obștești, în dezvoltarea democrației cooperatiste. De veghe la avuția obștească 1 pe urmele articolelor publicate „Jocul de-a angajarea“ Răspunzînd redacției la nota critică cu titlul „Angajat de probă“, publicată în ziarul „Drapelul roșu“ din 6 august a.c., conducerea Șantierului Timișoara-Vest, al I.L. Frigotehnica din București precizează : „In urma cercetărilor efectuate cu privire la drepturile bănești ale lui Gheorghe Balint, pe baza notelor explicative luate de la salariați ai întreprinderii noastre, am constatat că, deși mi a avut formele legale de angajare, totuși sus-numitul s-a prezentat, în perioada 11—29 iunie a.c., la sediul șantierului în vederea repartizării sale pe un mijloc de transport ce trebuia să fie reparat și repus în funcție. In perioada indicată mai sus a ajutat pe alți șoferi angajați ai întreprinderii la întreținerea mașinilor acestora. Ca urmare, am întocmit formele de plată a drepturilor legale pe care le-am înaintat spre aprobare și definitivare la sediul centralei din București, singura în măsură, în cazul lui Gheorghe Balint, de a aproba suma ce i se cuvine și a dispune plata“. Două răspunsuri de la O.C.L. In ziarul „Drapelul roșu“ din 1 august 1970 a apărut nota critică „Un depozit de mobilă și un vagon de nervi“. O.C.L. „Metalo-Chimice“ ne trimite un răspuns semnat de Ion Grozescu, director și M. Vasi, șef serviciu comercial. Lecturăm : „Depozitul de mobilă din str. Ialomița nu are telefon și din această cauză, cumpărătorii nu pot solicita în mod operativ furgonete de la I.T.T. pentru transportarea mobilei. Ca urmare, cumpărătorii sunt nevoiți să solicite căruțele-platformă de la căruțașii particulari ce se află în preajma depozitului. Această situație se va lichida în luna octombrie cînd vom fi dotați cu semiremorcă autotractată care va putea transporta circa un vagon de marfă, eliminîndu-se definitiv neajunsurile semnalate de dva. Aceeași organizație comercială ne răspunde la o altă notă intitulată „De ce stau închise ?“, apărută în ziarul nostru din 4 august 1970. Aflăm, astfel, că magazinul de fierărie nr. 1 din piața Traian a fost închis pentru inventar din cauza unor furturi comise de un vînzător din magazin. Magazinul nr. 2 a fost în reparație o perioadă mai îndelungată, dar a fost deschis la 20 august, iar cel din piața Traian funcționează din 22 august 1970. „O ștampilă inghite timp“ Conducerea SC.R.M. Timișoara, în răspunsul trimis redacției la nota critică cu titlul „O ștampilă înghite timp“, publicată în ziarul „Drapelul roșu“ din 18 august a.c., printre altele, ne face cunoscut că : Am întocmit acea ștampilă spre a asigura o bună evidență și control, absolut necesare pentru păstrarea integrității avutului obștesc, deoarece noi primim marfa de la S.E.C. în depozite și semnăm de primire pe scrisorile de trăsură din care nu ne rămîne nici un exemplar. După ce pleacă delegatul S.E.C. nu ne putem ocupa de recepția prevăzută de H.C.M. 914/1959 tocmai din lipsa acestor date. Pentru a nu contraveni și altor dispoziții am înființat astfel această ștampilă la care nu putem renunța și pentru faptul că ne creează condiții optime pentru a plăti la timp sumele cuvenite furnizorilor. Totuși, pentru a scuti S.E.C. de deranjul semnalat, am stabilit cu conducerea secției respective și am aplicat practic o nouă formă de lucru, care asigură evitarea timpilor morți la predarea mărfurilor". Răspunsuri tardive In ziarele noastre din 23 și 26 iulie 1970 au fost publicate note critice intitulate „Veniți două la sărbători“ și „Indolență comercială“. După aproape 50 de zile primim, în sfîrșit, răspunsurile mult așteptate de la întreprinderea economică județeană a cooperativelor de consum Timiș. Ne surprinde, mai întîi, faptul că aceste răspunsuri ne sosesc cu o asemenea întîrziere, cînd știut este faptul că sesizărilor trebuie să ii pundă mult mai operativ, se răspentru ca la rîndul său ziarul să poată informa opinia publică despre măsurile luate pentru remedierea neajunsurilor. Ce ni se răspunde la cele două semnale critice ? în privința situației de la bufetul „Livezile“ ni se comunică : „în fiecare zi și la orice oră se găsește acest preparat la tigaie (slănină — n.n.) dar slănina friptă la cuptor se face numai la comandă specială. Pentru atitudini necuviincioase și ținută necorespunzătoare, ospătarului (nu știm din ce cauză nu i se precizase numele — n.n.) i-a fost desfăcut contractul de muncă. Cea de-a doua următoarele notă critică a generat măsuri „Pentru eliminarea golurilor în deservire, la această unitate (bufetul de la Stamora Moravița) s-au dat dispoziții cooperativei din Deta să livreze comisionul zilnic, între orele 7-8. Pentru faptul că a pregătit și servit cafea necorespunzătoare, bucătăreasa (nici numele ei nu ne este destăinuit — n.n.) a fost sancționată cu mustrare scrisă. Conducerea cooperativei de consum din Deta s-a angajat să sprijine intr-o măsură mai mare cele două unități criticate de ziar pentru ca deservirea consumatorilor să se desfășoare în condiții îmbunătățite. Cu îngăduința nu se umplu hambarele! (Urmare din pag. 1) organizației de bază, consiliul de conducere al cooperativei, tot satul. Dacă lucrurile stau așa se pune evident întrebarea de ce tolerează organizația de partid astfel de atitudini, pentru ce nu sunt trași la răspundere comuniștii care nu-și fac datoria ? Prevederil legii cu privire la organizarea producției și a muncii în agricultură trebuie aplicate cu perseverență, în toate împrejurările, indiferent de persoane. Au procedat bine consiliul de conducere și comitetul de partid de la cooperativa agricolă din Recaș, cînd, în urma rezultatelor nesatisfăcătoare obținute de brigadă, a tras la răspundere cu severitate pe comunistul Gheorghe Matu, convingîndu-l că producțiile realizate, în special cele de grîu, nu sînt în concordanță cu priceperea și experiența sa organizatorică, cu hărnicia cooperatorilor pe care îi are în brigadă. Dacă acest ajutor venea mai din timp cu siguranță că ar fi fost mai eficace. Facem remarca cu gîndul că tot în această cooperativă, măsura de a schimba pe tovarășul Anton Vințel din funcția de brigadier, pentru abateri repetate de la disciplină, pentru nepăsare, s-a luat cu multă întîrziere. Este totuși bine că organizația de partid, consiliul de conducere al cooperativei au ajuns, în sfîrșit, la concluzia că îngăduința și nepăsarea nu sînt în folosul dezvoltării economice a unității și că ele nu umplu hambarele. Ca urmare a măsurilor preconizate, multe din ele finalizate deja, organele și organizațiile de partid, consiliile de conducere și-au mutat centrul de greutate al activității în cadrul brigăzilor și echipelor, la cîmp, acolo unde se hotărăște soarta producției viitoare. Repartizați pe unități, pe organizații de bază și chiar pe anumite lucrări, membrii biroului comitetului comunal de partid stau mai mult în mijlocul cooperatorilor, sprijină efectiv organizațiile de bază în inițierea unor acțiuni politice mobilizatoare. Lucrînd în acest fel ei determină luarea celor mai corespunzătoare măsuri privind întărirea disciplinei și a răspunderii, asigurarea unei calități înalte lucrărilor agricole. Se așteaptă însă ca in acest sens să acționeze, cu toată puterea lor de influențare, și gazetele de perete ca și gazetele satirice, a căror apariție se lasă cam mult așteptată in cooperativele agricole. Pentru realizarea unor astfel de deziderate este necesar, de asemenea, să acționeze cu pricepere, în permanență și colectivele pentru munca politică de masă, constituite nu de mult, dar ale căror intervenții și roade nu s-au făcut încă simțite. Acționînd pe un front larg, cu mijloace și forme educative din cele mai eficace, organele și organizațiile de partid din comună pot și au datoria să asigure în fiecare unitate o muncă avîntată, plină de răspundere, care să garanteze obținerea unor producții agricole sporite, pe măsura posibilităților existente. vremea PENTRU 18 SEPTEMBRIE : Vreme nestabilă, cu cerul temporar noros ziua. Izolat vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat, cu intensificări locale din nord și nordest. Temperatura staționară , minimele, noaptea, vor fi cuprinse între 8 și 14 grade, iar maximele, ziua, între 19 și 23 grade. Dimineața pe văi, ceață locală. PENTRU 19 și 20 SEPTEMBRIE : Vremea la început instabilă ziua, cu averse izolate de ploaie. La sfîrșitul intervalului se îmbunătățește și temperatura va crește ușor. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : Vreme nestabilă, favorabilă averselor de ploaie. Temperatura staționară. „Cum s-a împotmolit un vagon cu humă“ La nota critică cu titlul de mai sus, publicată în „Drapelul roșu“ din 16 august a.c., conducerea O.C.L. metalo-chimice — Timișoara a trimis redacției următorul răspuns: „Tovarășei Boldijar Persida i-a fost imputată contravaloarea transportului efectuat de mașinile auto ale secției S.E.C., pe motivul că nu a respectat indicațiile date de conducere. Pentru vagon nu s-a plătit locație, deoarece descărcarea în termeni lui s-a făcut DRAPELUL ROȘU-7.987 Lucrări care vor necesita... remedieri Trustul de construcții pentru îmbunătățiri funciare a executat pe ogoarele unităților agricole socialiste din județul nostru o seamă de lucrări de desecare menite să stăvilească efectele negative ale inundațiilor. Crește mereu aportul acestei unități în transpunerea în fapte a programului național de gospodărire rațională a resurselor de apă, extinderea irigațiilor, îndiguiri, desecări și de combatere a eroziunii solului. Dar, nu-i mai puțin adevărat că pe unele șantiere, din lipsă de control și exigență din partea conducerii trustului, unii dragliniști și tehnicienii își permit să facă lucrări de slabă calitate. La ferma nr. 6 a SAS, din Liebling, de pildă, canalele sunt strîmbe, pantele de scurgere greșit măsurate, podurile sub nivelul cerut și lucrările nefinisate. Geaba s-a intervenit la conducerea șantierului pentru remedieri, că răspunsul a fost unul și același : „Vom face“. Ce părere aveți tovarăși de la T.C.I.F. despre asemenea lucrări ? Și cine va plăti remedierile ? Refuză propriile comenzi... Se spune, și aceasta este adevărat, despre Combinatul de industrie alimentară Timișoara că și-a făcut prostul obicei de a nu recunoaște, uneori, mărfurile ce-i vin adresate. Ca urmare, Secția de expediții și camionaj a Regionalei C.F. Timișoara este nevoită să înregistreze locații pentru nedescărcarea la timp a unor vagoane și imobilizări de autovehicule. Așa s-a întîmplat în una din zilele trecute, cînd C I.A. a refuzat timp de cinci zile un vagon cu ambalaje ce-i erau adresate, ca pînă la urmă să le accepte, totuși. De ce le-o fi plăcînd celor de la C.I.A. să-și refuze propriile comenzi ? în atenția policlinicii! Sîmbătă, 12 septembrie 1970, ora 16,30. După orarul de funcționare al policlinicii din Lugoj, secția de stomatologie ar trebui să funcționeze între orele 7—19. In fața ușii (încuiată) stau numeroși pacienți, așteptînd medicul de serviciu. Nu vine, însă, nimeni și . . nervii se manifestă tacit. Intr-un tîrziu sosește cineva de la „informații“ care anunță laconic : „nu mai așteptați degeaba, pentru că toți sînt plecați în concediu" . Și pacienții au plecat . . . acasă indignați și cu dureri de măsele. Se impune o urgentă intervenție pentru „extragerea“ unor asemenea atitudini față de pacienți ! Cu cine te împrietenești? Descinzînd la Lugoj, Ilie Mircea, un om fără căpătîi care mai suferise anterior cîteva condamnări, a tras la hotelul Banatul, a închiriat o cameră cu 3 paturi, apoi a ieșit la plimbare. Pe stradă s-a întîlnit cu Victor Balintom din localitatea Gladna, pe care-l cunoștea din vedere. După ce și-au dat binețe, au mers împreună la restaurant, unde au mîncat, s-au cinstit bine și într-un tîrziu — după ce Balintom a achitat consumația — cei doi s-au îndreptat spre hotelul cu camera reținută și s-au culcat. A doua zi, încă înainte de ivirea zorilor, în timp ce Bálintom dormea buștean, Ilie Mircea s-a sculat repede, a pus mina pe hainele acestuia, pe suma de 700 lei și pe două stilouri, după care a plecat imediat cu trenul la Timișoara. Cînd s-a trezit păgubașul, mai iar pe Mircea de unde nu-i. Nu și-a putut găsi „prietenul“ decit cu concursul . . . organelor de miliție. Cine ghicește?... Hai să umblăm și cu ghicitori ... Ce reprezintă „peisajul“ pe care vi-l prezentăm ? La prima vedere, răspunsul ar putea părea simplu : ce să fie ? — un colț rural, o grădină neîngrijită, un maidan . . . Nici vorbă, însă. E cu totul altceva- Dar cum nu este atît de simplu de ghicit, dăm tot noi și răspunsul. Nu de alta, ci ca să-l afle mai repede și lucrătorii Șantierului de drumuri al Consiliului popular municipal. Este pur și simplu o porțiune a străzii Căpitan Damșescu, din Timișoara. Și nici nu este o stradă atît de lăturalnică, nicit să zici că dă undeva în cîmp. O vom mai putea „admira" mult așa ? Rubrică redactată de : B. BURZ, C. PETRE, S. NOUR și C. MĂLAI i1