Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-18 / nr. 7987

R­amura circulației mărfuri­lor, ca toate ramurile de activitate economică și so­cială, își creează o bază proprie de formare și re­crutare a cadrelor. Nece­sitatea acestei baze este de­terminată de monografia fiecărei activității, întrucît efi­ciența muncii este condiționată de dobîndirea unui volum mare de cunoștințe referitoare la modul de exercitare a profesiei. In comerțul cu amănuntul, funcția de vînzător sau ospătar presupune nu numai dobîndirea unor cunoștințe, ce im­plică, in egală măsură, formarea individului ca atare, el trebuind să satisfacă ce­­­le ce­rințele unei profesiuni e­­xercitate în condiții cu totul specifice. Vînzătorul (ospătarul) își desfășoară activitatea in cadrul u­­nui complex de relații sociale în virtutea cărora el este obligat, prin atri­buțiile sale, să satisfacă cerințele masei de consu­matori pe care îi deser­vește. Din studiul efectuat la organizațiile comerciale de stat locale, ale coope­rației de consum, și A­­genția O.N.T., din jude­țul Timiș, care dețin pes­te 86 la sută din totalul desfacerilor cu amănun­tul pe județ, deci și ma­joritatea personalului de deservire, au rezultat proporții de fluctuații destul de mari în rîndul —— lucrătorilor operativi, la care se adaugă și procesul natural de pă­răsire a locului de muncă. Ca ur­mare a acestei stări de lucruri, pro­cesul de muncă se desfășoară cu greutăți, mai ales în cadrul coope­rației de consum, unde lipsa de vînzători-gestionari are un caracter mai pronunțat, în multe cazuri, s-a ajuns ca unele unități să fie în­chise din această cauză. De ce există o asemenea situație ? Nu este asigurată o sursă corespunză­toare de recrutare a cadrelor, care să permită efectuarea unei selecții profesionale riguroase sau chiar un minimum de selecție ? Un prim răspuns se poate da prin cifre. Din totalul de lucrători operativi la unitățile comerciale menționate, numai 19 la sută au școli profesionale de specialitate. In schimb, 50,5 la sută reprezintă lucrători cu o pregătire de 5-8 clase ale școlii generale. Necorespunzător este și faptul că 14 la sută din to­talul de lucrători îl reprezintă cei care au numai patru clase ale școlii generale. Concluzia care se desprinde din enumerarea acestor cifre este aceea că baza proprie de recrutare (școlile profesionale co­merciale) nu acoperă necesarul de cadre și că, teritorial, repartizarea locurilor in școlile profesionale este limitată. Insuficiența tății actuale de școlarizare, capaci­nii o putem pune firește pe seama orga­nelor și organizațiilor comerciale din județul nostru, dar acestea poartă răspunderea pentru ritmul lent în care se pregătesc cadrele prin cursuri de scurtă durată, al căror număr existent reprezintă în prezent numai 14 la sută din totalul personalului operativ. Insuficiența bazei proprii de re­crutare are ca efect angajarea unor persoane care n-au mai lucrat în comerț, venite din alte domenii de activitate sau din rîndul popu­lației inactive (dar apte de muncă) și determinate de unele situații de moment (obligați de situația fami­liară, lipsa imposibilitatea ofertei unui alt post, de a urma unele școli etc.). De exemplu, in anul 1969 s-au angajat 739 cadre, iar in 1970 peste 500 cadre care n-au mai lucrat în comerț. In același tim­­p au plecat în anul 1969 peste 1.1­10 din care 112 cu școli profe­sionale, iar în primul semestru din acest an 540, din care 79 cadre cu școli profesionale de specialitate. Așadar, fluctuația mare și lipsa unor cadre calificate sunt unele din cauzele importante care duc la o deservire necorespunzătoare, ati­tudine lipsită de solicitudine față de consumatori, prezentare și eta­lare defectuoasă a mărfurilor, pre­cum și la însemnate pagube în avutul obștesc. Ca urmare, numai în cursul semestrului,­­ 1970, s-au constatat de organele inspecției co­merciale de stat contraveniți la peste 500 vînzători, care au fost sancționați, acestea în afara celor date de conducerile administrative ale organizațiilor comerciale, care se ridică la aproape 1.300. Factorii de conducere­ din co­merț trebuie deci să analizeze cu toată răspunderea și să acorde o mai mare atenție selecției de cadre din rîndul celor care n-au mai lucrat în unitățile comerciale și să fie respinse acele persoane care acceptă profesia de vînzător pen­tru a-și rezolva de moment unele probleme personale. De asemenea, se impune un studiu mai atent al conținutului cărților de muncă și caracterizărilor de la vechiul loc de muncă al acelora care vin din alte sectoare de activitate, pentru a se deduce în ce măsură solici­tantul are sau nu o conduită de fluctuant care l-ar putea împiedica să se încadreze în muncă și în colectiv. Totodată, trebuie luate măsuri mai hotărîte de înlăturare a cauzelor care duc la plecarea unor cadre din comerț care au cali­ficarea corespunzătoare în acest domeniu de activitate, pentru pre­gătirea cărora statul a investit pe timpul școlarizării importante fon­duri. Un fenomen cu totul anormal îl reprezintă tendința unor muncitori calificați în diferite meserii cu ac­tivitate în industrie, de a emigra în alimentația publică. Numai la T.A.P.L. Timișoara, bu­năoară, au fost angajați nouă lu­crători care și-au desfășurat acti­vitatea în diferite­­ întreprinderi, avînd meseriile de mecanic, lăcătuș, sudor, țesător, dulgher etc., care, în prezent practică meseria de os­pătar sau­­ recepționer la hotel. Pentru curmarea unei asemenea tendințe, va trebui ca, în primul rînd, Direcția județeană pentru problemele de muncă și ocrotiri so­ciale să vegheze mai mult în acest sens, iar conducerile organizațiilor comerciale să renunțe la ofertele pentru astfel de cadre și să fie lă­sate să-și profeseze meseria pe care și-au ales-o la timpul potrivit. In prezent, după cum­ se știe, ca in toate unitățile economice, și în comerț au loc dezbateri ale sarci­nilor viitorului plan cincinal, necesar deci ca, alături de sarci­­­nile economice, să se acorde o aten­ție deosebită perspectivei în pregă­tirea cadrelor și să se facă propu­neri corespunzătoare de îmbunătă­țire a planului de școlarizare. A­­ceasta cu atît mai mult cu cit din analiza proiectului planului de șco­larizare pe anii 1971-1975, rezultă că numărul elevilor prevăzuți pen­tru pregătire este insuficient, dacă se ia în seamă gradul de calitate a muncii și prevederile de creștere (38 la sută) a planului de desfacere în 1975, față de nivelul anului 1970, în cooperația de consum vor trebui luate măsuri speciale, deoarece școlarizarea, în următorii cinci ani, a numai 163 cadre (vînzători, os­pătari, bucătari) este un număr prea mic, față de nevoile acestui sector. Recomandabil­e ca, atunci cînd se fac recrutări de candidați pentru școlile profesionale, aceștia să fie selecționați din localitățile unde își are sediul organizația comercială, cooperativa de consum și chiar magazinul, pentru a crea stabilita­tea necesară. Avînd în vedere că intrarea în școlile profesionale se face prin concurs, trebuie să se re­cruteze un număr mai mare de candidați pentru a se putea selec­ționa cei mai buni din rândurile lor. De asemenea, factorii de condu­cere ai organizațiilor comerciale de stat și cooperatiste, sub directa în­drumare a organelor economice județene de resort (U.J.C.C., Di­recția comercială) trebuie să ceară un sprijin mai mare din partea consiliilor populare, a Inspectoratu­lui școlar județean, Direcției jude­țene pentru problemele de muncă și ocrotiri sociale, organizațiilor de tineret, în recrutarea elevilor pen­tru școlile profesionale comerciale. Ca orice profesie și cea de vîn­­zător presupune o serie de cunoștințe și deprin­deri fără de care exerci­tarea ei corectă este im­posibilă. De aceea, din partea organelor și or­ganizațiilor comerciale, trebuie avută în vedere în munca de recrutare, ridicarea calificării și de educare a cadrelor fără de care nu se pot obține rezultatele scontate atît sub aspectul economic, cît și social. Ridicarea calificării se poate face prin organizarea de cursuri adaptate mai bi­ne la specificul locurilor de muncă pentru ca fie­care lucrător să acumule­­­­ze minimum de cunoștin­țe generale și profesiona­le. De asemenea, să se verifice periodic însușiri­le psihice, pentru a se ri­­dica fiecărui vînzător imnimji­ gradul dragostei față de profesie. Atenție deosebită va trebui acordată muncii de edu­cație, astfel ca fiecare lucrător să manifeste în permanență un înalt grad de conștiință cetățenească, o atitudine binevoitoare și o com­portare civilizată față de consu­­mator, să fie cinstit, corect, disci­plinat, punctual, sociabil și să aibă grijă de avutul obștesc. Intru­­cît în organizațiile comerciale lu­crează foarte multe femei­­(peste 61 la sută din totalul de lucrători operativi), este necesar să se mo­dernizeze în continuare activitatea în magazine, îndeosebi pe linia re­ducerii efortului fizic, deoarece fe­meile fac mai greu față solicitărilor fizice actuale. Un deziderat de ma­re actualitate este, de asemenea, organizarea de către Direcția co­mercială și U.J.C.C. a unor studii aprofundate privind alcătuirea de profesiograme ale meseriei de vîn­zător pentru fiecare sector comer­cial cu ajutorul cărora s-ar desfă­șura o bună selecție a personalu­lui angajat. NICOLAE LUNGOCI de la Comisia economică a Comitetului județean Timiș al P.C.R. Cînd ne preocupam de problema bunei deserviri trebuie sa vedem Cît de pregătite sînt cadrele din comerț Fluctuația are implicații negative în buna deservire E necesară o calificare, dar și ridicarea calificării m ■ pe scene și ecrane VINERI, 18 septembrie □ Modern : ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MABUSE (9, 11,15, 14,30, 16,45, 19, 21, grădi­nă 20) ; □ Arta : DEPARTE IN APUS (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) DRA­GOSTE LA LAS VEGAS (20 la grădină). □ Parc : IUBIRI TĂCUTE (16, 18) VICONTELE PLĂTEȘ­TE POLIȚA (10, 14, 20, grădină 20) r­r~i Studio; MARILE VACAN­ȚE (11, 15. 17, 19. 21); □ Melodia; GHICI, CINE VINE LA CINA (9, 11. 15,17, 19. 21) : I—I Victoria : DANSIND SIR­TAKI (10. 14, 16, 18, 20) ; I—I Steaua roșie Mehala : PĂ­CATUL DRAGOSTEI (15, 17, 19); □ Muncitoresc I­rateba FE­MEIA ÎNDĂRĂTNICĂ (15, 17, 19) ; □ Muncitoresc Freidorf : BĂ­IEȚII IN HAINE DE PIELE (17, 19) ; LUGOJ­­ □ 23 August : PETRECEREA \ □ Victoria : CĂLUGĂRIȚĂ \ seriile I și-a II-a ^ JIMBOLIA­­ o Flacăra : DREPTUL DE A­­ TE NAȘTE­­­I~i 30 Decembrie ; VA PL­A­­­­CE BRAHMS? ^ DETA \ □ Parc; TESTAMENTUL \ DR. MARULE \ BUZIAȘ !—1 Dinamo ; SE ÎNSOARĂ SIN NICOLAUL MARE □ Arta : MISTERIOSUL X DIN COSMOS FĂGET I—I 30 Decembrie : JOC DU­BLU ÎN SERVICIUL SECRET JANDARMUL (Urmare din pag. I) ne-au prezentat apoi, o se­rie de aspecte din activi­tatea comisiei. Datorită simțului de răspundere cu care au lucrat Pavel Se­re­r, Nicole Chiu, Ioan Chiriei, Dorina Neamțu și ceilalți membri ai comi­siei, consiliul de conduce­re al cooperativei a fost avertizat din timp că fi­nul achiziționat din zona Teregovei nu are cantitatea plătită, că baloții au fost îmbibați cu apă, întrucît a consiliul de conducere au luat măsuri concrete pentru curmarea unor ast­fel de abuzuri, comisia de revizie s-a adresat Uniunii cooperatiste județene. Cu ocazia verificărilor făcute au fost descoperite și alte nereguli, fapt pentru care adunarea generală a co­operatorilor a hotărît schimbarea din funcția de președinte a tovarășului Gheorghe Magearu. La ve­rificările ulterioare a mai reieșit că și achizitorul de fun­iție Banda a rămas da­tor cooperativei cu 400 de saci și că nu a restituit nici cîntarul trimis centru­lui de care răspundea, pen­tru care i s-a imputat con­travaloarea acestor ma­teriale. Comisia de revizie a descoperit apoi că în turma cooperativei se gă­sesc ni­ci proprietate per­sonală a ciobanilor Viorel Istrate si Ion Dafinescu. In urma sesizării făcute, con­siliul de conducere a re­cuperat de la ciobani con­travaloarea furajelor con­sumate cu iernatul oilor. De asemenea, a fost re­cuperată si paguba produ­să cooperativei prin pă­­șunatul, pe timpul nopții, a griului din hotarul De­tei, de oile scăpate de sub supravegherea ciobanu­lui Viorel Istrate. — Comisia de revizie trebuie să apere în per­manență avuția obștească, interesele cooperatorilor — ne-a declarat tovarășul Pe­tru Bîrsescu, inginerul-șef al cooperativei. N-am pu­tea spune, a continuat dîn­­sul, că membrii comisiei noastre nu se străduiesc să întrunească aceste atribu­ții. Comisia a efectuat în acest an cîteva revizii , s-a îngrijit de felul în care conducerea unității a atri­buit loturile de grădini, de păstrarea corectă a produ­selor și a bunurilor din in­ventar. S-a ținut, prin lu­na iunie și un instructaj cu magazinerii, prilej cu ca­re au fost din nou subli­niate atribuțiile și respon­sabilitățile ce le revin. Es­te un merit al comisiei că atunci cînd a constatat e­­xistența unor abateri gra­ve, a solicitat consiliului de conducere convocarea adunării generale pentru discutarea acestora și sta­bilirea de măsuri corespun­zătoare. Mă gîndesc însă că membrii comisiei de re­vizie ar putea să aducă un aport și mai substanțial sprijinindu-ne în special în urmărirea felului în care se respectă Legea de orga­nizare a producției și a muncii în agricultură, prin­cipiul normării muncii în cele 7 brigăzi de cîmp și zootehnice, a întăririi dis­ciplinei în muncă, a urmă­ririi calității lucrărilor ... — Am obținut asemenea succese — ne-a declarat tovarășul Pavel Sereș, președintele comisiei din revizie — pentru că la ba­za activității noastre a stat principiul muncii colecti­ve. In toate ocaziile mem­brii comisiei s-au consultat reciproc și au luat parte activă la îndeplinirea atri­buțiilor ce le revin. Men­ționez că am primit în permanență sprijinul co­mitetului de partid al co­operativei care s-a intere­sat de munca noastră ne-a dat îndrumările ceru­și­te. ... Desigur, atît la Ghi­­lad cît și în alte coopera­tive agricole de producție din județul nostru, comisi­ile de revizie au obținut rezultate bune în îndepli­nirea prevederilor pentru care au fost create, justi­­ficînd încrederea coopera­torilor care le-au ales. Fă­­cînd revizii trimestriale și ori de cite ori se simte nevoia, rezolvînd cu simț de răspundere scrisorile și sesizările țăranilor coope­ratori, informînd, atunci cînd este cazul, adunarea generală și organele supe­rioare despre încălcările grave ale statutului, spri­jinind consiliile de condu­cere în aplicarea Legii de organizare a producției și a muncii în agricultură, comisiile de revizie își vor putea perfecționa continuu activitatea, pentru consoli­darea avuției obștești, în dezvoltarea democrației cooperatiste. De veghe la avuția obștească 1 pe urmele articolelor publicate „Jocul de-a angajarea“ Răspunzînd redacției la nota cri­tică cu titlul „Angajat de probă“, publicată în ziarul „Drapelul roșu“ din 6 august a.c., conducerea Șantieru­lui Timișoara-Vest, al I.L. Frigoteh­nica din București precizează : „In urma cercetărilor efectuate cu pri­vire la drepturile bănești ale lui Gheorghe Balint, pe baza notelor explicative luate de la salariați ai întreprinderii noastre, am constatat că, deși mi a avut formele legale de angajare, totuși sus-numitul s-a pre­zentat, în perioada 11—29 iunie a.c., la sediul șantierului în vederea re­partizării sale pe un mijloc de trans­port ce trebuia să fie reparat și re­pus în funcție. In perioada indicată mai sus a ajutat pe alți șoferi angajați ai întreprinderii la întreținerea ma­șinilor acestora. Ca urmare, am în­tocmit formele de plată a dreptu­rilor legale pe care le-am înaintat spre aprobare și definitivare la se­diul centralei din București, singura în măsură, în cazul lui Gheorghe Ba­lint, de a aproba suma ce i se cu­vine și a dispune plata“. Două răspunsuri de la O.C.L. In ziarul „Drapelul roșu“ din 1 august 1970 a apărut nota critică „Un depozit de mobilă și un vagon de nervi“. O.C.L. „Metalo-Chimice“ ne trimite un răspuns semnat de Ion Grozescu, director și M. Vasi, șef serviciu­ comercial. Lecturăm : „Depozitul de mobilă din str. Ia­lomița nu are telefon și din această cauză, cumpărătorii nu pot solicita în mod operativ furgonete de la I.T.T. pentru transportarea mobilei. Ca urmare, cumpărătorii sunt ne­voiți să solicite căruțele-platformă de la căruțașii particulari ce se află în preajma depozitului. A­­ceastă situație se va lichida în luna octombrie cînd vom fi dotați cu semiremorcă autotractată care va putea transporta circa un vagon de marfă, eliminîndu-se definitiv nea­junsurile semnalate de dva. Aceeași organizație comercială ne răspunde la o altă notă intitulată „De ce stau închise ?“, apărută în ziarul nostru din 4 august 1970. Aflăm, astfel, că magazinul de fierărie nr. 1 din piața Traian a fost închis pentru inventar din cauza unor furturi comi­se de un vînzător din magazin. Magazinul nr. 2 a fost în reparație o peri­oadă­­ mai îndelungată, dar a fost deschis la 20 august, iar cel din piața Traian funcționează din 22 august 1970. „O ștampilă inghite timp“ Conducerea SC.R.M. Timișoara, în răspunsul trimis redacției la nota critică cu titlul „O ștampilă înghite timp“, publicată în ziarul „Drapelul roșu“ din 18 august a.c., printre altele, ne face cunoscut că : Am întocmit acea ștampilă spre a asigura o bună evidență și control, absolut necesare pentru păstrarea in­tegrității avutului obștesc, deoarece noi primim marfa de la S.E.C. în depozite și semnăm de primire pe scrisorile de trăsură din care nu ne rămîne nici un exemplar. După ce pleacă delegatul S.E.C. nu ne putem ocupa de recepția prevăzută de H.C.M. 914/1959 tocmai din lipsa a­­cestor date. Pentru a nu contraveni și altor dispoziții am înființat ast­fel această ștampilă la care nu pu­tem renunța și pentru faptul că ne creează condiții optime pentru a plă­ti la timp sumele cuvenite furnizo­rilor. Totuși, pentru a scuti S.E.C. de deranjul semnalat, am stabilit cu conducerea secției respective și am aplicat practic o nouă formă de lu­cru, care asigură evitarea timpilor morți la predarea mărfurilor". Răspunsuri tardive In ziarele noastre din 23 și 26 iu­lie 1970 au fost publicate note critice intitulate „Veniți două la sărbători“ și „Indolență comer­cială“. După aproape 50 de zile pri­mim, în sfîrșit, răspunsurile mult așteptate de la întreprinderea eco­nomică județeană a cooperativelor de consum Timiș. Ne surprinde, mai întîi, faptul că aceste răspun­suri ne sosesc cu o asemenea în­­tîrziere, cînd știut este faptul că sesizărilor trebuie să ii pundă mult mai operativ, se răs­pentru ca la rîndul său ziarul să poată in­forma opinia publică despre mă­surile luate pentru remedierea ne­ajunsurilor. Ce ni se răspunde la cele două semnale critice ? în privința situației de la bufetul „Livezile“ ni se comunică : „în fiecare zi și la orice oră se găsește acest preparat la tigaie (slănină — n.n.) dar slănina friptă la cuptor se face numai la comandă specială. Pentru atitudini necuviincioase și ținută necorespunzătoare, ospăta­rului (nu știm din ce cauză nu i se precizase numele — n.n.) i-a fost desfăcut contractul de muncă. Cea­­ de-a doua următoarele notă critică a generat măsuri­­ „Pentru eli­minarea golurilor în deservire, la această unitate (bufetul de la Sta­­mora­ Moravița) s-au dat dispoziții cooperativei din Deta să livreze comisionul zilnic, între orele 7-8. Pentru faptul că a pregătit și ser­vit cafea necorespunzătoare, bu­cătăreasa (nici numele ei nu ne este destăinuit — n.n.) a fost sancțio­nată cu mustrare scrisă. Condu­cerea cooperativei de consum din Deta s-a angajat să sprijine intr-o măsură mai mare cele două unități criticate de ziar pentru ca deser­virea consumatorilor să se desfă­șoare în condiții îmbunătățite. Cu îngăduința nu se umplu hambarele! (Urmare din pag. 1) organizației de bază, consiliul de conducere al cooperativei, tot sa­tul. Dacă lucrurile stau așa se pu­ne evident întrebarea de ce tole­rează organizația de partid astfel de atitudini, pentru ce nu sunt­ trași la răspundere comuniștii ca­re nu-și fac datoria ? Prevederil legii cu privire la organizarea pro­ducției și a muncii în agricultură trebuie aplicate cu­ perseverență, în toate împrejurările, indiferent de persoane. Au procedat bine consiliul de conducere și comitetul de partid de la cooperativa agricolă din Re­­caș, cînd, în urma rezultatelor­­ nesatisfăcătoare obținute de bri­gadă, a tras la răspundere cu se­veritate pe comunistul Gheorghe Matu, convingîndu-l că producțiile realizate, în special cele de grîu, nu sînt în concordanță cu price­perea și experiența sa organizato­rică, cu hărnicia cooperatorilor pe care îi are în brigadă. Dacă acest ajutor venea mai din timp cu si­guranță că ar fi fost mai eficace. Facem remarca cu gîndul că tot în această cooperativă, măsura de a schimba pe tovarășul Anton Vi­nțel din funcția de brigadier, pentru abateri repetate de la dis­ciplină, pentru nepăsare, s-a luat cu multă întîrziere. Este totuși bine că organizația de partid, con­siliul de conducere al cooperativei au ajuns, în sfîrșit, la concluzia că îngăduința și nepăsarea nu sînt î­n folosul dezvoltării economice a unității și că ele nu umplu ham­barele. Ca urmare a măsurilor preconi­zate, multe din ele finalizate de­ja, organele și organizațiile de partid, consiliile de conducere și-au mutat centrul de greutate al activității în cadrul brigăzilor și echipelor, la cîmp, acolo unde se hotărăște soarta producției viitoa­re. Repartizați pe unități, pe or­ganizații de bază și chiar pe anu­mite lucrări, membrii biroului co­mitetului comunal de partid stau mai mult în mijlocul cooperatori­lor, sprijină efectiv organizațiile de bază în inițierea unor acțiuni politice mobilizatoare. Lucrînd în acest fel ei determină luarea celor mai corespunzătoare măsuri pri­vind întărirea disciplinei și a răs­punderii, asigurarea unei calități înalte lucrărilor agricole. Se aș­teaptă însă ca in acest sens să ac­ționeze, cu toată puterea lor de influențare, și gazetele de perete ca și gazetele satirice, a căror a­­pariție se lasă cam mult așteptată in cooperativele agricole. Pentru realizarea unor astfel de dezide­rate este necesar, de asemenea, să acționeze cu pricepere, în per­manență și colectivele pentru munca politică de masă, constitui­te nu de mult, dar ale căror inter­venții și roade nu s-au făcut încă simțite. Acționînd pe un front larg, cu mijloace și forme educative din cele mai eficace, organele și orga­nizațiile de partid din comună pot și au datoria să asigure în fiecare unitate o muncă avîntată, plină de răspundere, care să garanteze ob­ținerea unor producții agricole sporite, pe măsura posibilităților existente. vremea PENTRU 18 SEPTEMBRIE : Vreme nestabilă, cu cerul tem­porar noros ziua. Izolat vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vîntul va sufla moderat, cu intensifi­cări locale din nord și nord­est. Temperatura staționară , minimele, noaptea, vor fi cu­prinse între 8 și 14 grade, iar maximele, ziua, între 19 și 23 grade. Dimineața pe văi, ceață locală. PENTRU 19 și 20 SEPTEM­BRIE : Vremea la început in­stabilă ziua, cu averse izolate de ploaie. La sfîrșitul interva­lului se îmbunătățește și tem­peratura va crește ușor. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : Vreme nestabilă, fa­vorabilă averselor de ploaie. Temperatura staționară. „Cum s-a împotmolit un vagon cu humă“ La nota critică cu titlul de mai sus, publicată în „Drapelul roșu“ din 16 august a.c., conducerea O.C.L. metalo-chimice — Timișoara a trimis redacției următorul răspuns: „Tova­rășei Boldijar Persida i-a fost impu­tată contravaloarea transportului e­­fectuat de mașinile auto ale secției S.E.C., pe motivul că nu a respec­tat indicațiile date de conducere. Pentru vagon nu s-a plătit locație, deoarece descărcarea în termeni lui s-a făcut DRAPELUL ROȘU-7.987 Lucrări care vor necesita... remedieri Trustul de construcții pentru îmbunătățiri funciare a executat pe ogoarele unităților agricole so­cialiste din județul nostru o sea­mă de lucrări de desecare meni­te să stăvilească­ efectele negative ale inundațiilor. Crește mereu aportul acestei unități în trans­punerea în fapte a programului național de gospodărire rațio­­nală a resurselor de apă, extin­derea irigațiilor, îndiguiri, de­secări și de combatere a ero­ziunii solului. Dar, nu-i mai puțin adevărat că pe unele șan­tiere, din lipsă de control și e­­xigență din partea condu­cerii trustului, unii dragli­­niști și tehnicienii își per­mit să facă lucrări de slabă calitate. La ferma nr. 6 a SAS, din Liebling, de pildă, canalele sunt strîmbe, pantele de scurgere greșit măsurate, podurile sub nivelul cerut și lucrările nefini­sate. Geaba s-a intervenit la conducerea șantierului pentru re­medieri, că răspunsul a fost unul și același : „Vom face“. Ce pă­rere aveți tovarăși de la T.C.I.F. despre asemenea lucrări ? Și cine va plăti remedierile ? Refuză propriile comenzi... Se spune, și aceasta este ade­vărat, despre Combinatul de in­dustrie alimentară Timișoara că și-a făcut prostul obicei de a nu recunoaște, uneori, mărfurile ce-i vin adresate. Ca urmare, Secția de expediții și camionaj a Re­gionalei C.F. Timișoara este nevoită să înregistreze locații pentru nedescărcarea la timp a unor vagoane și imobilizări de autovehicule. Așa s-a întîmplat în una din zilele trecute, cînd C­ I.A. a refuzat timp de cinci zile un vagon cu ambalaje ce-i erau adresate, ca pînă la urmă să le accepte, totuși. De ce le-o fi plăcînd celor de la C.I.A. să-și refuze propriile comenzi ? în atenția policlinicii! Sîmbătă, 12 septembrie 1970, ora 16,30. După orarul de func­ționare al policlinicii din Lugoj, secția de stomatologie ar trebui să funcționeze între orele 7—19. In fața ușii (încuiată­­) stau nu­meroși pacienți, așteptînd me­dicul de serviciu. Nu vine, în­să, nimeni și . . nervii se ma­nifestă tacit. Intr-un tîrziu so­sește cineva de la „informații“ care anunță laconic : „nu mai așteptați degeaba, pentru că toți sînt plecați în concediu" . Și pa­cienții au plecat . . . acasă indig­nați și cu dureri de măsele. Se impune o urgentă intervenție pentru „extragerea“ unor aseme­nea atitudini față de pacienți ! Cu cine te împrietenești? Descinzînd la Lugoj, Ilie Mir­­cea, un om fără căpătîi care mai suferise anterior cîteva condam­nări, a tras la hotelul Banatul, a închiriat o cameră cu 3 paturi, apoi a ieșit la plimbare. Pe stradă s-a întîlnit cu Victor Ba­lintom din localitatea Gladna, pe care-l cunoștea din vedere. După ce și-au dat binețe, au mers îm­preună la restaurant, un­de au mîncat, s-au cinstit bine și într-un tîrziu — după ce Balintom­ a achitat consumația — cei doi s-au îndreptat spre hote­lul cu camera reținută și s-au culcat. A doua zi, încă­ înainte de ivirea zorilor, în timp ce Bá­lintom dormea buștean, Ilie Mir­­cea s-a sculat repede, a pus mi­na pe hainele acestuia, pe suma de 700­ lei și pe două stilouri, după­­ care a plecat imediat cu trenul la Timișoara. Cînd s-a trezit păgubașul, mai ia­r pe Mir­­cea de unde nu-i. Nu și-a pu­tut găsi „prietenul“ decit cu con­cursul . . . organelor de miliție. Cine ghicește?... Hai să umblăm și cu ghici­tori ... Ce reprezintă „peisajul“ pe care vi-l prezentăm ? La pri­ma vedere,­ răspunsul ar putea părea simplu : ce să fie ? — un colț rural, o grădină neîngriji­tă, un maidan . . . Nici vorbă, însă. E cu totul altceva- Dar cum nu­ este atît de simplu de ghicit, dăm tot noi și răspunsul. Nu de alta, ci ca să-l afle mai repede și lucrătorii Șantierului de drumuri al Consiliului popu­lar municipal. Este pur și simplu o porțiune a străzii Căpitan Damșescu, din Timișoara. Și nici nu este o stradă atît de lătural­nică, nicit să zici că dă undeva în cîmp. O vom mai putea „ad­mira" mult așa ? Rubrică redactată de : B. BURZ, C. PETRE, S. NOUR și C. MĂLAI i1

Next