Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-26 / nr. 7994
o 2m Situate in cimpia de vest a Banatului, comuna Teremia Mare este vestită in toată țara prin podgoriile sale cu roci dulce de boabe de nectar și vinuri aurii. De unde se trage și o tradiție a locului ca in fiece casă să găsești însemne legate, intr-un fel sau altul, de străvechea îndeletnicire închinată cultului strugurilor. Mutațiile civilizației satului nostru contemporan, care au adus pe toate străzile acestei așezări as- *■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] saltul și peluzele culori străjuite de șiruri de salcimi tineri și de stâlpii iluminatului public, au adăugat tradiției pământului și un alt obicei, care, In limbajul localnicilor sună ca un motto la cele văzute de noi la fata locului: „Orilicit de gustos ar vinul nostru, cea mai bună băutură rămine totuși... apa de la robinet", intr-adevăr așa și este. Căci dacă ținem seamă că numai cu cițiva ani in urmă la Teremia Mare apa era subiectul de discuție la ordinea zile, vom înțelege mai bine sensurile majore ale acestei Cugetări. Dar să-l ascultăm mai bine pe tovarășul Wiliam Heinz, primarul comunei, unul din cei mai fnimoși 111 al acestor pământuri: — Era prin '65 cind cea mai mare parte din lintinile vechi din vatra comunei au inceput să dea semne evidente de oboseală. Și mai acută devenise apa pentru locuitorii „satului nou“ care au mărit zestrea edilitară a comunei cu peste 200 de case noi, ce se aprovizionau doar de la o singură lintină aflată la o distanță destul de mare. Din această stare s-a născut de fapt Inițiativa de a introduce in comună un nou sistem de alimentare cu apă de care să beneficieze toți locuitorii din Teremia Mare. Inițiativa, care de acum a fost înscrisă ca problemă oficială pe agenda de lucru a consiliului popular comunal, a întrunit intr-un timp scurt girul aprobării întregii populații din această localitate. Și astfel, după aproape un an de căutări și frămintări, care puneau In fața gospodarilor comunei tel de lei de Întrebări cu „N“ necunoscute — de unde materiale și meseriași ?, cine să ne facă studii și proiecte tehnice ?, cum e mai bine : cu hidrofoare sau cu castel de apă ?, vom reuși oare ? ... — cu voință și mai ales cu perseverență prima lintină nou forată avea să trimită apă cu hidroforul pe o conductă ce măsura vreo 600 mi la care s-au racordat primele 5 robinete publice. Începutul era făcut. Pe stradă sau in casă oamenii comentau cu mult interes. Au apărut și primele cereri in care solicitanta cereau de acum să fie adusă apa prin conducte și pe străzile lor și chiar in case. Un an mai tirziu, prin toamna lui 1968 la hidroforul existent s-au racordat conducte noi care se întindeau pe mai bine de 3.000 ml cu ramificații pe diferite străzi din vatra comunei și din „satul nou". S-au înmulțit și robinetele din casele oamenilor. La brutărie, la școală și lm alte unități și instituții comunale aprovizionarea cu apă se făcea numai prin conducte. Ideia noului sistem de alimentare cu apă, cu toate atributele de civilizație pe care le aduce după sine în confortul gospodăresc, in igiena și sănătatea oamenilor, a cuprins toată suflarea comunei. Astfel, anul 1969 marchează punerea în funcțiune a unui nou hidrofor la care s-au racordat încă 5.524 mi de conducte. Alte 243 de robinete au adus apă in case, la bucătărie, și de ce nu, și in baie , se confirmă cu certitudine di In ultimii ani raionul de articole metalice a magazinului universal își făcea planul pe seama vânzărilor de robinete, dușuri, vane etc. Și In fine, in anul 1970 se adaugă la rețeaua existentă încă un hidrofor la care s-au montat conducte cu o lungime de peste 6.600 ml care aduc apă la mai mult de 300 de robinete. De acum pe fiecare stradă, așa cum am văzut de astfel pe o hartă a comunei, trece o conductă cu robinete publice și cu racorduri in gospodăriile sătenilor, însemne devenite în acești ani atit de obișnuite in viata comunei. Acum la Teremia Mare nimeni nu-și mai închipuie altfel gospodăria comunală și cea proprie decit cu apa adusă la robinet. Necunoscutele de care pomeneam mai sus au fost, fiind pe rind, dezlegate și rezolvate cu sprijinul obștei, a întreprinderii agricole de stat și a cooperativei agricole de producție. Bazindu-se pe acest sprijin consiliul popular comunal a înfăptuit cu încredere propriile sale inițiative. Prin contribuția cetățenească s-au adunat 200.000 lei cu care au fost procurate hidrofoare, conducte și alte instalații tehnice. „Proiectele“ș pentru alimentarea cu apă au fost întocmite de însuși primarul comunei, împreună cu alți gospodari ai satului. S-au găsit și meseriași care, la îndemnul propriei lor chemări, au muncit in orele lor libere la instalarea conductelor. Astăzi toată comuna vorbește cu cinste despre munca lor. Este vorba de mecanicii de la întreprinderea agricolă și cooperativa de producție, Carol Mușter, Iosif Golz, Iosif Wenner și multi alții. Alături de aceștia au venit să lucreze și meșteri de la cooperativa „Bănățeană“ din Sinnicolaul Mare care, intr-o perioadă relativ scurtă, s-au specializat in asemenea lucrări. Merită evidențiata activitatea obștească desfășurată de deputații Ion Oprean, secretarul Comitetului comunal de partid. Ion Roșu, cooperator, prof. Matei Baldovină, directorul școlii, învățătorul Iosif Tusinger și alții care prin exemplul lor personal au mobilizat cetățenii la muncă pentru săparea șanțurilor, transportul materialelor și la alte acțiuni gospodărești. Se cuvine să amintim aici că, în acești ani locuitorii din Teremia Mare au infăptuit și alte acțiuni construirea obștești , unui magazin universal, asfaltarea unei suprafețe de 25.000 mp străzi, amenajarea de spatii verzi și a unui ștrand comunal, plantarea a mii de pomi ornamentali, transportarea a peste 20.000 tone de piatră și nisip asfaltarea drumului pentru pină la Ierduele. Desigur că cea mai importantă realizare obștească acestor ani este introducerea a alimentării cu apă, inițiativă de pionierat in satele județului nostru, înscrisă in monografia nouă a comunei nu fără motiv de mindrie locală ca un „patent de Teremia Mare". Dovadă că tot mai multi gospodari din alte comune timite ne vin la cei din Teremia Mare să cunoască „secretul“ patentului, să-I aplice și la ei. Așa se face că, sub îndrumarea și cu ajutorul direct al Consiliului popular județean, inițiativa să fie preluată la Jimbolia, Sinnicolaul Mare, Orțișoara, Comloșu Mare, Biled, Peciu Nou și in alte comune. De la Direcția tehnică a județului am aflat că există studii și proiecte pentru extinderea alimentării cu apă în alte 8 localități rurale. Subscriem și noi la această inițiativă cu satisfacția reporterului care a consemnat aceste rânduri spre lauda și cinstea hărniciei celor din Teremia Mare și a celor care le urmează exemplul. VICTOR MUREȘAN ORICÎT DE GUSTOS AR FI VINUL... B „Patent Teremia Mare" , întrebări la care se dau răspunsuri prin hărnicie SIMBATA, 26 septembrie ■ Modern • MAYERLING, seriile I și a II-a (11,15, 15,15, la grădină 20) ; m Arta : PROFESORUL INFERMULUI (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); » Parte SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO (10, 14, 16, 11. 20); B Studio : MISTERIOSUL X DIN COSMOS (11, 15, 17, 19, 21); B Victoria: MOLL FLANDERS (10, 14, 16, 18, 20) ; B Melodia : RĂZBUNĂTORUL (9, 11, 15, 17, 19, 21); H Muncitoresc — Fratelia : SIMPATICUL DOMN „R" (15), PROFESIONIȘTII (17, 19); ■ Steaua roșie — Mehala : LUPII ALBI (15, 17, 19); B Muncitoresc — Freidorf : VIRITA INGRATA (17, 19) ; LUGOJ S 23 August : DANSIND SIRTARI B Victoria : PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI. JIMBOLIA B Flacăra: AȘTEAPTĂ PÎNA SE ÎNTUNECA. B 30 Decembrie : STELELE DIN EGER. DETA B Parc: CÎND SE ARATA CUCUVEAUA. BUZIAȘ B Dinamo: CEI 1.000 DE OCHI AI DR. MARULE SIN NICOLAUL MARE B Arta : AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA FĂGET B 30 Decembrie . URMĂRIREA. Simpozion metodico-științific Astăzi la ora 9, in Aula Universității din Timișoara, Societatea de Științe Istorice din Republica Socialistă România, organizează un simpozion metodico-științific cu tema ; Folosirea izvoarelor istorice și a noutăților științifice in procesul de învățămint". Vor prezenta comunicări membrii societății de la filialele din țară. De la filiala Timișoara vor vorbi prof. Milan Tosici, inspector școlar, Ilie Istodorescu și Dan Popescu din Lugoj. (Alexandru Rusu) La curățătoria rapidă din strada Reșiței, aparținînd Combinatului de industrie locală Timișoara, au fost date recent în folosință utilaje moderne. ÎN IMAGINE , un astfel de agregat, avind o mare capacitate de curățire. Foto : E. ROBICSEK SIMBATA. 26 SEPTEMBRIE 15,15 Deschiderea emisiunii. Fotbal : Rapid — U.T.A. 17,<î) Emisiune în limba germană. 18,05 Microavanpremiera zilei. 18,15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19,15 Anunțuri — Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. Lucrările agricole de toamnă — ediție specială. 20,00 Avanpremieră la o nouă emisiune-concurs pentru tineret. 20,15 Campionatul balcanic de baschet masculin , România — Bulgaria (repriza a II-a). 20,50 Film serial „Incoruptibilii". 21,40 Nocturnă bucureșteană. Program de varietăți. 21,55 Reportaj filmat de la vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. 22,40 Telejurnalul de noapte. 23,00 Fotbal : Feijenoord — U.T.A. (Rezumat filmat primit de la Rotterdam). CRONICA LITERARĂ „PRIVIND CINEMATOGRAFIC“ de Mircea Șerbănescu .Privind cinematografic, povestirea mai amplă care dă și titlu recentului opuscul de proză al lui Mircea Șerbănescu, (Editura Albatros) are mi se pare, și un scop programatic. Ea își propune să urmărească „cinematografic“ trama povestirii ; scriitorul își interzice intervenția directă, comentariul, aparteul ; el se substituie camerei de luat vederi. Lipsa de participare subiectivă, ca în orice artă, e doar aparentă. Căci ceea ce interesează sunt unghiurile de vedere asupra cărora poposește obiectivul, groplanurile, lungimea secvenței, selecția acesteia și, cu osebire, montajul. Să nu împingem însă analogia între tehnica cinematografică suita de proze ale scriitorului tișimișorean prea departe ; ele rămîn in principal, povestiri și nu secvențe derulate dintr-un posibil scenariu cinematografic. Fără îndoială că una din ideile călăuzitoare ale scrierilor înmănunchiate în volum este aceea a necesității înnoirii procedeelor tehnice, a împrospătării mijloacelor de expresie. Efortul e notabil și, pentru că vine din partea unui scriitor cu o activitate destul de îndelungată, de mai bine de trei decenii, el dovedește lupta cu rutina ; ca atare nu poate decit să ne bucure, cu atît mai mult cu cit, nu o dată, el dă rezultate bune. Să observăm apoi că grija pentru înnoirea formei nu văduvește culegerea de bogăție în alegerea subiectelor. Chiar dacă unele sunt cuprinse într-o formulă care se vrea — și reușește să fie, într-o măsură mai mică sau mai mare, inedită, dincolo de crusta formală apar preocupări mai vechi ale scriitorului, predilecția sa pentru o literatură care să promoveze atitudinea etică, angajată, a scriitorului contemporan și, pentru că veni vorba de nou, și pentru că, în cele din urmă, aprecierea criticului e determinată și de datele subiectivității, mărturisesc că, dintre prozele volumului mi-a reținut atenția întîi. Povestea celui care plătește. Nu pentru că ar fi cea mai bună, ci pentru că, prin cadrul luxuriant în care se petrece, prin aventurosul pe care îl promovează, ne prezintă o fațetă mai puțin cunoscută a scrisului lui Mircea Șerbănescu Cerc închis, proza care deschide volumul e intr-un sens o sinteză între trăsături mai vechi ale scrisului lui Mircea Șerbănescu și noua atracție spre o tehnică de prezentare a evenimentelor, cinematografic. Eroina povestirii e, pentru a întrebuința o caracterizare împrumutată chiar din titlul unui roman al autorului „o fată din cele multe", atribut de loc depreciativ ci caracterizînd, dimpotrivă, un summum de calități morale ale eroinei ; personajul și tribulațiile sale sufletești e prezentat prin mijlocirea unei suite de secvențe, montate dibaci, care întretaie planul realului cu acela al imaginarului. Reducerea la minimum a secvenței e realizată în proze ca Fum și Cotidiană, cea dinții încercînd, încercare nu lipsită de reușită, o descriere care amintește de tehnica vederii din noul roman francez. Remarcabilă e și proza Asimetrie. Nu numai pentru că cititorul urmărind periplul povestitorului ar putea recunoaște peisajul familiar al orașului nostru — un treacăt fie spus, amintit cu o zgîrcenie demnă de o cauză mai bună de scriitorii localnici — ci, și pentru că, arta notației discrete și evocatoare e întrebuințată aici cu bune rezultate. Povestirea își ciștigă astfel o calitate în plus , tocmai aceea care, uneori, lipsea sau o întîlneam in prea mică măsură în alte scrieri ale lui Șerbănescu : o tonalitate emoțională, un halo discret de poezie a prozei. O ultimă mențiune pentru povestirea A fi slab, a fi puternic : montajul ei amintește de arta evocârii din schițele și nuvelele lui Maupassant. în cîteva pagini nu e însuflețită doar o siluetă, ci e evocată o perioadă de viață. Ce mă nemulțumește în opuscul ? Uneori, încă, eforturilor de înnoire, și în pofida scriiturii. Expresia prozaică, fără nerv și relief, își mai găsește încă loc, ce-i drept arareori, dar își găsește, totuși. Un fiu, declară grav, către tatăl său : "... consideră că am rupt cordonul ombilical al dependenței filiale, salt calitativ absolut necesar vieții mele, devenirii mele umane" („Scrisoarea de recomandație“). Ai crede că autorul își ia peste picior personajul; dimpotrivă, îl ia în serios. Alteori, fraza devine alambicată și prozaică : „Situația devenea mai complexă, dacă lângă imaginea prezentului adăuga secvențe din trecut, reînviate după o logică aparte“. Nu-i vom putea pretinde scriitorului un stil „artistic“, în sensul unei împodobiri baroce și sterile a cuvîntului, dar sărăcia în expresie aburește frumusețea epică a imaginii artistice. Convenționalul, banalizatul, platul își mai arată, printre rinduri cornițele. Scriitorul își plimbă de pildă eroul într-o „cetate de foc" aidoma reporterilor pentru care Timișoara e „orașul grădinilor“ sau „orașul de pe Bega“. Alteori imaginea artistică plătește tribut unui convenționalism idilic (Ascultîndu-i pe tata). Fără sâ fie atît de rare capetele în soare, cusururi ca acelea amintite sunt departe de a da trăsătura principală a volumului. Dimpotrivă, Privind cinematografic vădește capacitatea de înnoire a scriitorului adăugată la binecunoscuta și remarcata sa dibăcie de artizan. Retina atentă și sensibilă, camera de hhiat vederi atrasă de inedit — și Șerbănescu le are pe amîndouă — imprimă suitei de povestiri din noua sa culegere, calitatea și demnitatea unei literaturi proaspete, inedite. TRAIAN LIVIU BIBULESCU (Urmare din pag. I) etc.). Dacă în 1969 producția realizată a fost de 3,1 milioane lei, in 1970, ultimul an al cincinalului, se prelimină o producție de peste 7 milioane lei. Numai valoarea producției globale de prefabricate din beton, care se va realiza peste prevederile planului cincinal, însumează 3 milioane lei. Depășiri însemnate se prelimină a se realiza și la celelalte sortimente de produse fabricate in întreprindere, cum sunt cahlele de teracotă, mozaicul granulat și altele. Creșterea anuală a valorii producției globale a întreprinderii noastre s-a realizat și in condițiile unor permanente preocupări pentru ridicarea eficienței activității productive: în primul an al actualului cincinal productivitatea muncii era de 29.093 lei/salariat, iar în 1970 se prelimină o productivitate de 35.367 lei/salariat, ceea ce reprezintă o creștere de 22 la sută, și aceasta datorită, in mare măsură, creșterii nivelului tehnic al fabricației. Prin folosirea tuturor mijloacelor existente de creștere a potențialului tehnic — investiții, mica mecanizare, auto-utilaje, modernizări de utilaje și procedee tehnologice — s-a reușit asimilarea în producția de serie a unor produse noi și o creștere a calității acestora. Dacă în 1966 întreprinderea producea în serie doar 6 produse, acestea au crescut în actualul an la Z, fără a mai socoti și diversificarea sortimentelor și produselor din prefabricate de beton. Printre produsele noi se numără piesele ceramice ornamentale pentru sobe de format special sobe de teracotă cu încălzire electrică, plăcuțe izolatoare, cărămizi subțiri, garaje auto din prefabricate, noi tipuri de plăci de pavaj, borduri și alte articole din beton. La principalele unități productive ale întreprinderii, o mare atenție s-a acordat mecanizării operațiilor grele de muncă. în 1966, asigurarea materiilor prime pentru fabricarea cărămizilor se realiza printr-un volum mare de muncă manuală în condiții climatice foarte aspre. Treptat insă, munca manuală a fost înlocuită cu travaliul mecanic, in anul 1970 urmînd ca întreaga cantitate de argilă necesară să se extragă cu excavatoarele cu cupă sau blindă, buldozere și dragline care au fost adaptate condițiilor specifice de lucru în acest fel, a crescut productivitatea muncii și s-a îmbunătățit calitatea materiilor prime. Liniile tehnologice de fabricație au fost dotate cu noi utilaje care asigură o prelucrare mai bună a materilor prime. Pentru prima dată in țară, a fost realizată și mecanizarea încărcării și descărcării cărămizilor în cuptorul circulur de ardere. Existentă in prezent la o singură unitate, această metodă modernă, care asigură creșterea productivității muncii și o netă îmbunătățire a condițiilor de muncă, va fi generalizată la celelalte unități, prin folosirea autoîncărcătoarelor indigene, care vor fi adaptate condițiilor specifice de lucru ale cuptoarelor circulare. Un obiectiv important, care a intrat in funcțiune in anul 1970 a fost noua fabrică de teracotă. După o perioadă în care producția realizată nu a atins nivelul prevăzut, datorită îmbunătățirilor tehnologice aduse în ultimii ani, această unitate produce peste capacitatea proiectată. Fabrica este in momentul actual una dintre cele mai mari și mai moderne din țară, în ultimul timp a existat o permanentă preocupare pentru diversificarea modelelor și culorilor, realizindu-se noi tipuri de cahle, de calitate superioară. Aceste produse au fost apreciate de beneficiari și, cincinal, se prevede pentru viitorul o extindere considerabilă a producției de cahle ornamentale. Tot la această unitate s-au realizat anul acesta primele sobe de teracotă cu încălzire electrică, care au fost deosebit de apreciate de organizațiile comerciale, contractîndu-se un număr mare pentru anul viitor. Folosind fonduri de mică mecanizare, anul trecut am pus in funcțiune noi suprafețe de producție pentru producerea prefabricatelor din beton. Noua linie tehnologică beneficiază de utilaje perfecționate și se bazează pe procedeul modern al aburirii produselor fasonate, ceea ce scurtează proape de zece ori durata de matualizare a produselor. De asemenea, în curînd vor intra în funcțiune două noi instalații de fabricație a unor prefabricate de beton de marcă deosebită, instalații achiziționate din import, care vor produce tuburi de canalizare de mare diametru, blocuri din beton și borduri cu goluri. Preocupările pentru creșterea continuă a nivelului tehnic de fabricație au condus la inițierea unor acțiuni care să asigure creșterea calificării muncitorilor și tehnicienilor. Anual am organizat cursuri de calificare de scurtă durată cu program teoretic și practic, la care și-au adus „ contribuția inginerii, tehnicienii și maiștrii întreprinderii. Dintre cei mai buni muncitori s-au recrutat candidați pentru școlile de maiștri ceramiști, aceștia revenind după absolvire la unitățile de la care au plecat Conducerea întreprinderii, in colaborare cu comitetul sindicatului, a acordat o mare atenție asigurării unor condiții de viață cit mai bune pentru muncitori, prin amenajarea de locuințe, dormitoare, cantină, prin realizarea de cîștiguri bune, pe măsura cantității și capacității și calității muncii prestate. Activitatea serviciilor funcționale ale întreprinderii s-a făcut simțită in organizarea, coordonarea și controlul proceselor de producție, prin aplicarea tuturor măsurilor tehnico-organizatorice necesare dezvoltării și creșterii eficienței activității productive, prin aplicarea a numeroase studii de organizare științifică a producției, inovații și raționalizări. Conform indicațiilor organelor centrale și locale de partid și de stat, in ultimii ani a crescut ponderea activității de concepție, proiectare și cercetare a cadrelor inginerești din întreprindere, activitate materializată prin lărgirea gamei de sortimente fabricate și îmbunătățirea caracteristicilor funcționale și estetice ale produselor noastre. Acum, la hotarul dintre cele două cincinale, cind constatăm cu satisfacție că intreprinderea noastră a avut o permanentă evoluție pe verticală, avem posibilitatea să spunem că ni este hărăzit să salte pe culmi și mai înalte. Și aceasta pentru faptul că valoarea investițiilor prevăzute pentru viitorul plan cincinal depășește cu mult valoarea tuturor investițiilor întreprinderii in decursul existenței sale. Se va crea astfel un nou complex industrial, care va produce un sortiment mai larg de materiale de construcții. Prin intrarea în funcțiune a noii uzine moderne și exploatării tot mai eficiente a actualelor capacități de producție, șantierele viitorului cincinal vor beneficia de o cantitate mult sporită și diversificată de materiale de construcții, care vor purta marca întreprinderii noastre. PE ȘANTIERELE VIITORULUI CINCINAL DRAPELUL ROȘU-7.994 contraste cotidiene De ce simplu cînd se poate complicat? Pe străzile Matei Basarab, Almăjului, Bucovinei, Munteniei și alte cîteva din cartierul timișorean Mehala s-au format în urma ploilor de astă-primăvară niște bălți. La semnalul unui cititor am trimis o sesizare in scris Consiliului popular municipal. Iată și răspunsul primit cu adresa nr 91.481/IV : „In urma deplasării la fața locului s-a constatat că tuburile montate nu sunt corespunzătoare, ele vor fi reașezate conform ridicărilor topometrice care se execută de către salariații Întreprinderii de gospodărie comunală pe întreg cartierul“. Cu alte cuvinte, la anul și la mulți ani ! In loc de ridicări topo, înlocuiri de tuburi și alte soluții de perspectivă, localnicii ar fi preferat, până unaalta, o pompă cu care să se scoată apele stagnate. Dar, în definitiv, de ce simplu cind se poate complicat ? Pentru o cafea... Pentru a servi o cafea cu filtru la cafe-barul Complexului turistic din Deta trebuie să te înarmezi cu o răbdare de cel puțin o jumătate de oră. în acest răstimp, vînzătoarea de după tejghea, vrînd-nevrînd, e pusă în situația de a da... o serie de explicații tehnice, în legătură cu funcționarea aparatului și încălzirea apei, în condițiile în care hidroforul este defect. Și acest lucru durează de două săptămîni, nicit localnicii, în cunoștință de cauză, nu mai spun : „vrem cafea“, ci se adresează interogativ : „putem servi o cafea ?“ întrebăm și noi pe cei care pun răbdarea clienților la încercare pentru o ceașcă de cafea , pe cînd repararea hidroforului ? Puiul mamei Cînd era mititel și făcea vreo stricăciune, tata îl certa, dar mama îi lua apărarea : „lasă-l, puiul mamei !“. Cînd s-a făcut băiat de școală și se obișnuise să chiulească, iarăși , „lasă-l puiul mamei“. Mai apoi, după ce nu s-a arătat capabil nici de carte și nici de meserie, la propunerea tatălui de a-l da undeva să lucreze, același refren. Devenit, în fine, chitamai vlăjgan de 28 de ani, Nicolae Cevet, din Timișoara (str. Bogdăneștilor) fără un loc de muncă stabil, cu două condamnări la activ pentru huliganism și tîlhărie, și-a bătut părinții, forțîndu-i să-i dea bani de băutură. De teamă, amenințată că va fi lovită cu toporul, mama s-a văzut în cele din urmă nevoită să semneze o reclamație la miliție împotriva . .. puiului. Două ordine, două greșeli La serviciul de gospodărie locativă din Timișoara, obiceiul de a încurca lucrurile continuă. De aici neînțelegeri, enervări, procese juridice. Bunăoară, pe ordinul de repartiție nr. 1370 a cetățencei Ofelia Jac din str. Grivița Roșie nr. 3 ap. nr. 2, s-a scris că are dreptul la dormitorul de 22 mp și acces la dependințe. Titularului ordinului de repartiție imediat următor cu nr 1371, tov. Constantin M Ursu i se atribuie, la fel, dormitorul de 22 mp și acces la dependințe din apartamentul amintit. Fiecare din cei doi cetățeni își arogă drepturile pe baza actelor greșit emise de la S.G.L., „Vom merge in fața justiției ca să nu se facă dreptate“ — spun ei: De ce să tragă ponoasele tot cetățenii și nu cei din a căror greșeală se ivesc asemenea încurcături ? Exemplul bun trebuie extins Acum, la început de an școlar, librăriile din Timișoara sînt mult solicitate de cumpărători. La unitatea nr. 3 din cartierul 11 al orașului însă o singură vînzătoare din raionul papetărie se străduiește cu greu să satisfacă cererile cetățenilor. în același timp la celelalte raioane vînzătoarele stau și așteaptă „clienți“. „Nu ne amestecăm. Fiecare cu răspunderea proprie“ — motivează personalul magazinului. Că nu-i economic acest sectarism ne-o dovedește organizarea activității de la librăria nr. 11. In fața rafturilor cu produse de papetărie, te întîmpină două, uneori trei vînzătoare căutînd să servească cit mai operativ pe cumpărători. Aici s-a încetățenit întrajutorarea și răspunderea colectivă față de gestiune. Beneficiarii acestui stil de muncă sînt cumpărătorii cit și unitatea respectivă. Conducerea C.L.D.C. n-ar putea extinde acest stil de muncă și la celelalte magazine ? Rubrică redactată de: M. SIRCA, I. JURCA, A. PAULIAN 'WWWVWVWWWt*