Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-26 / nr. 7994

o 2m S­ituate in cimpia de vest a Banatului, comuna Teremia Mare este vestită in toată țara prin podgoriile sale cu roci dulce de boa­be de nectar și vinuri aurii. De unde se trage și o tradiție a locului ca in fie­ce casă să găsești însemne le­gate, intr-un fel sau altul, de străvechea îndeletnicire închi­nată cultului strugurilor. Mu­tațiile civilizației satului nostru contemporan, care au adus pe toate străzile a­­cestei așezări as- *■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] saltul și peluze­le cu­lori stră­juite de șiruri de salcimi tineri și de stâlpii ilumina­tului public, au adăugat tradiției pământului și un alt obicei, care, In limbajul lo­calnicilor sună ca un motto la cele văzute de noi la fata locului: „Ori­­li­cit de gustos ar vinul nostru, cea mai bună băutură rămine to­tuși... apa de la robinet", intr-adevăr așa și este. Căci dacă ținem seamă că numai cu cițiva ani in urmă la Teremia Mare apa era subiectul de dis­cuție la ordinea zile, vom în­țelege mai bine sensurile ma­jore ale acestei Cugetări. Dar să-l ascultăm mai bine pe to­varășul Wiliam Heinz, primarul comunei, unul din cei mai fni­moși 111 al acestor pământuri: — Era prin '65 cind cea mai mare parte din lintinile vechi din vatra comunei au inceput să dea semne evidente de obo­seală. Și mai acută devenise apa pentru locuitorii „satului nou“ care au mărit zestrea edi­litară a comunei cu peste 200 de case noi, ce se aprovizionau doar de la o singură lintină aflată la o distanță destul de mare. Din această stare s-a năs­cut de fapt Inițiativa de a in­troduce in comună un nou sis­tem de alimentare cu apă de care să benef­ic­ie­ze toți locui­torii din Teremia Mare. Inițiativa, care de acum a fost înscrisă ca problemă ofi­cială pe agenda de lucru a con­siliului popular comunal, a în­trunit intr-un timp scurt girul aprobării întregii populații din această localitate. Și astfel, după aproape un an de căutări și frămintări, care puneau In fața gospodarilor comunei tel de lei de Întrebări cu „N“ ne­cunoscute — de unde materiale și meseriași ?, cine să ne facă studii și proiecte tehnice ?, cum e mai bine : cu hidrofoare sau cu castel de apă ?, vom reuși oare ? ... — cu voință și mai ales cu perseverență prima lintină nou forată avea să tri­mită apă cu hidroforul pe o conductă ce măsura vreo 600 mi la care s-au racordat primele 5 robinete publice. Începutul era făcut. Pe stradă sau in casă oamenii comen­tau cu mult interes. Au apărut și primele cereri in care soli­citanta cereau de acum să fie adusă apa prin conducte și pe străzile lor și chiar in case. Un an mai tirziu, prin toamna lui 1968 la hidroforul existent s-au racordat conducte noi care se întindeau pe mai bine de 3.000 ml cu ramificații pe dife­­rite străzi din vatra comunei și din „satul nou". S-au înmulțit și robinetele din casele oame­nilor. La brutărie, la școală și lm alte unități și instituții co­munale aprovizionarea cu apă se făcea numai prin conducte. Ideia noului sistem de alimen­tare cu apă, cu toate atributele de civilizație pe care le aduce după sine în confortul gospo­dăresc, in igiena și sănătatea oamenilor, a cuprins toată su­flarea comunei. Astfel, anul 1969 marchează punerea în funcțiune a unui nou hidrofor la care s-au racordat încă 5.524 mi de conducte. Alte 243 de robinete au adus apă in case, la bucătărie, și de ce nu, și in baie , se confirmă cu certitu­dine di In ultimii ani raionul de articole metalice a magazinului universal își făcea planul pe seama vânzărilor de robinete, dușuri, vane etc. Și In fine, in anul 1970 se adaugă la rețeaua existentă încă un hidrofor la care s-au montat conducte cu o lungime de peste 6.600 ml care aduc apă la mai mult de 300 de robinete. De acum pe fiecare stradă, așa cum am vă­zut de astfel pe o hartă a co­munei, trece o conductă cu robinete publice și cu racorduri in gospodăriile sătenilor, în­semne devenite în acești ani atit de obișnuite in viata co­munei. Acum la Teremia Mare nimeni nu-și mai închipuie altfel gospodăria comunală și cea proprie decit cu apa adusă la robinet. Necunoscutele de care po­meneam mai sus au fost, fiind pe rind, dezlegate și rezolvate cu sprijinul obștei, a întreprin­derii agricole de stat și a coo­perativei agricole de producție. Bazindu-se pe acest sprijin con­siliul popular­ comunal a înfăp­tuit cu încredere propriile sale inițiative. Prin contribuția ce­tățenească s-au adunat 200.000 lei cu care au fost procurate hidrofoare, conducte și alte in­stalații tehnice. „Proiectele“ș pentru alimentarea cu apă au fost întocmite de însuși prima­rul comunei, împreună cu alți gospodari ai satului. S-au găsit și meseriași care, la îndemnul propriei lor chemări, au mun­cit in orele lor libere la insta­larea conductelor. Astăzi toată comuna vorbește cu cinste des­pre munca lor. Este vorba de mecanicii de la întreprinderea agricolă și cooperativa de pro­ducție, Carol Mușter, Iosif Golz, Iosif Wenner și multi alții. Ală­turi de aceștia au venit să lu­creze și meșteri de la coopera­tiva „Bănățeană“ din Sinnico­laul Mare care, intr-o perioadă relativ scurtă, s-au specializat in asemenea lucrări. Merită e­­vidențiata activitatea obștească desfășurată de deputații Ion Oprean, secretarul Comitetului comunal de partid. Ion Roșu, cooperator, prof. Matei Baldo­­vină, directorul școlii, învăță­torul Iosif Tusinger și alții care prin exemplul lor personal au mobilizat cetățenii la muncă pentru săparea șanțurilor, trans­portul materialelor și la alte acțiuni gospodărești. Se cu­­vine să amintim aici că, în acești ani locuitorii din Teremia Mare au infăptuit și alte acțiuni construirea obștești , unui magazin universal, asfaltarea unei su­prafețe de 25.000 mp străzi, amena­jarea de spatii verzi și a unui ștrand comunal, plantarea a mii de pomi orna­mentali, transpor­tarea a peste 20.000 tone de piatră și nisip asfaltarea drumului pentru pină la I­erdu­ele. Desigur că cea mai impor­tantă realizare obștească acestor ani este introducerea a alimentării cu apă, inițiativă de pionierat in satele județului nostru, înscrisă in monografia nouă a comunei nu fără mo­tiv de mindrie locală ca un „patent de Teremia Mare". Do­vadă că tot mai multi gospodari din alte comune ti­mite ne vin la cei din Teremia Mare să cu­noască „secretul“ patentului, să-I aplice și la ei. Așa se face că, sub îndrumarea și cu aju­torul direct al Consiliului popu­lar județean, inițiativa să fie preluată la Jimbolia, Sinnico­­laul Mare, Orțișoara, Comlo­­șu Mare, Biled, Peciu Nou și in alte comune. De la Direc­ția tehnică a județului am aflat că există studii și proiecte pen­tru extinderea­ alimentării cu apă în­ alte 8 localități rurale. Subscriem și noi la această ini­țiativă cu satisfacția reporteru­lui care a consemnat aceste rânduri spre lauda și cinstea hărniciei celor din Teremia Mare și a celor care le urmează exemplul. VICTOR MUREȘAN ORICÎT DE GUSTOS AR FI VINUL... B „Patent Teremia Mare" , întrebări la care se dau răspunsuri prin hărnicie SIMBATA, 26 septembrie ■ Modern • MAYERLING, se­riile I și a II-a (11,15, 15,15, la grădină 20) ; m Arta : PROFESORUL IN­­FERMULUI (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21); » Part­e SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO (10, 14, 16, 11. 20); B Studio : MISTERIOSUL X DIN COSMOS (11, 15, 17, 19, 21); B Victoria: MOLL FLAN­­DERS (10, 14, 16, 18, 20) ; B Melodia : RĂZBUNĂTO­RUL (9, 11, 15, 17, 19, 21); H Muncitoresc — Fratelia : SIMPATICUL DOMN „R" (15), PROFESIONIȘTII (17, 19); ■ Steaua roșie — Mehala : LUPII ALBI (15, 17, 19); B Muncitoresc — Freidorf : VIRITA INGRATA (17, 19) ; LUGOJ S 23 August : DANSIND SIRTARI B Victoria : PICIOARE LUNGI, DEGETE LUNGI. JIMBOLIA B Flacăra: AȘTEAPTĂ PÎNA SE ÎNTUNECA. B 30 Decembrie : STELELE DIN EGER. DETA B Parc: CÎND SE ARATA CUCUVEAUA. BUZIAȘ B Dinamo: CEI 1.000 DE OCHI AI DR. MARULE SIN NICOLAUL MARE B Arta : AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA FĂGET B 30 Decembrie . URMĂRIREA. Simpozion metodico-științific Astăzi la ora 9, in Aula Uni­versității din Timișoara, Socie­tatea de Științe Istorice din Republica Socialistă România, organizează un simpozion meto­­dico-științific cu tema ; Folosi­rea izvoarelor istorice și a nou­tăților științifice in procesul de învățămint". Vor prezenta co­municări membrii societății de la filialele din țară. De la filia­la Timișoara vor vorbi prof. Milan Tosici, inspector școlar, Ilie Istodorescu și Dan Popes­­cu din Lugoj. (Alexandru Rusu) La curățătoria rapidă din strada Reșiței, aparținînd Combinatului de industrie locală Timișoara, au fost date recent în folosință utilaje moderne. ÎN IMAGINE , un astfel de agregat, avind o mare capaci­tate de curățire. Foto : E. ROBICSEK SIMBATA. 26 SEPTEMBRIE 15,15 Deschiderea emisiunii. Fotbal : Rapid — U.T.A. 17,<­î) Emisiune în limba germană. 18,05 Microavanpremiera zilei. 18,15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19,15 Anunțuri — Publicitate. 19,20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. Lu­crările agricole de toamnă — ediție specială. 20,00 Avanpre­mieră la o nouă emisiune-con­­curs pentru tineret. 20,15 Cam­pionatul balcanic de baschet masculin , România — Bulgaria (repriza a II-a). 20,50 Film se­rial „Incoruptibilii". 21,40 Noc­turnă bucureșteană. Program de varietăți. 21,55 Reportaj fil­mat de la vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Austria. 22,40 Telejurnalul de noapte. 23,00 Fotbal : Feijenoord — U.T.A. (Rezumat filmat primit de la Rotterdam). CRONICA LITERARĂ „PRIVIND CINEMATOGRAFIC“ de Mircea Șerbănescu .Privind cinematografic, povesti­rea mai amplă care dă și titlu re­centului opuscul de proză al lui Mircea Șerbănescu, (Editura Al­batros) are mi se pare, și un scop programatic.­ Ea își propune să urmărească „cinematografic“ tra­ma povestirii ; scriitorul își inter­zice intervenția directă, comenta­riul, aparteul ; el se substituie ca­merei de luat vederi. Lipsa de participare subiectivă, ca în orice artă, e doar aparentă. Căci ceea ce interesează sunt unghiurile de vedere asupra cărora poposește o­­biectivul, groplanurile, lungimea secvenței, selecția acesteia și, cu osebire, montajul. Să nu împingem însă analogia între tehnica cinematografică suita de proze ale scriitorului ti­și­mișorean prea departe ; ele rămîn in principal, povestiri și nu sec­vențe derulate dintr-un posibil scenariu cinematografic. Fără în­doială că una din ideile călăuzi­toare ale scrierilor înmănunchiate în volum este aceea a necesității înnoirii procedeelor tehnice, a îm­prospătării mijloacelor de expre­sie. Efortul e notabil și, pentru că vine din partea unui scriitor cu o activitate destul de îndelungată, de mai bine de trei decenii, el do­vedește lupta cu rutina ; ca atare nu poate decit să ne bucure, cu atît mai mult cu cit, nu o dată, el dă rezultate bune. Să observăm apoi că grija pentru înnoirea formei nu văduvește culegerea de bogă­ție în alegerea subiectelor. Chiar dacă unele sunt cuprinse într-o formulă care se vrea —­ și reu­șește să fie, într-o măsură mai mică sau mai mare, inedită, din­colo de crusta formală apar preo­cupări mai vechi ale scriitorului, predilecția sa pentru o literatură care să promoveze atitudinea eti­că, angajată, a scriitorului con­temporan și, pentru că veni vorba de nou, și pentru că, în cele din urmă, aprecierea criticului e determi­nată și de datele subiectivității, mărturisesc că, dintre prozele vo­lumului mi-a reținut atenția întîi. Povestea celui care plătește. Nu pentru că ar fi cea mai bună, ci pentru că, prin cadrul luxuriant în care se petrece, prin aventu­rosul pe care îl promovează, ne prezintă o fațetă mai puțin cu­noscută a scrisului lui Mircea Șer­bănescu Cerc închis, proza care deschide volumul e intr-un sens o sinteză între trăsături mai vechi ale scri­sului lui Mircea Șerbănescu și noua atracție spre o tehnică de prezentare a evenimentelor, cine­matografic. Eroina povestirii e, pentru a întrebuința o caracteriza­re împrumutată chiar din titlul unui roman al autorului „o fată din cele multe", atribut de loc depreciativ ci caracterizînd, dim­potrivă, un summum de calități morale ale eroinei ; personajul și tribulațiile sale sufletești e pre­zentat prin mijlocirea unei suite de secvențe, montate dibaci, care întretaie planul realului cu acela al imaginarului. Reducerea la mi­nimum a secvenței e realizată în proze ca Fum și Cotidiană, cea dinții încercînd, încercare nu lip­sită de reușită, o descriere care amintește de tehnica vederii din noul roman francez. Remarcabilă e și proza Asime­trie. Nu numai pentru că cititorul urmărind periplul povestitorului ar putea recunoaște peisajul fa­miliar al orașului nostru — un treacăt fie spus, amintit cu o zgîrcenie demnă de o cauză mai bună de scriitorii localnici —­ ci, și pentru că, arta notației discrete și evocatoare e întrebuințată aici cu bune rezultate. Povestirea își ciștigă astfel o calitate în plus , tocmai aceea care, uneori, lipsea sau o întîlneam in prea mică mă­sură în alte scrieri ale lui Șerbă­nescu : o tonalitate emoțională, un halo discret de poezie a prozei. O ultimă mențiune pentru poves­tirea A fi slab, a fi puternic : montajul ei amintește de arta e­­vocârii din schițele și nuvelele lui Maupassant. în cîteva pagini nu e însuflețită doar o siluetă, ci e evocată o perioadă de viață. Ce mă nemulțumește în opus­cul ? Uneori, încă, eforturilor de înnoire, și în pofida scriiturii. Expresia prozaică, fără nerv și re­lief, își mai găsește încă loc, ce-i drept arareori, dar își găsește, to­tuși. Un fiu, declară grav, către tatăl său : "... consideră că am­ rupt cordonul ombilical al depen­denței filiale, salt calitativ absolut necesar vieții mele, devenirii mele umane" („Scrisoarea de recoman­­dație“). Ai crede că autorul își ia peste picior personajul; dimpotri­vă, îl ia în serios. Alteori, fraza devine alambicată și prozaică : „Situația devenea mai complexă, dacă lângă imaginea prezentului a­­dăuga secvențe din trecut, reîn­viate după o logică aparte“. Nu-i vom putea pretinde scriitorului un stil „artistic“, în sensul unei îm­podobiri baroce și sterile a cu­­vîntului, dar sărăcia în expresie aburește frumusețea epică a ima­ginii artistice. Convenționalul, ba­nalizatul, platul își mai arată, printre rinduri cornițele. Scriito­rul își plimbă de pildă eroul în­tr-o „cetate de foc" aidoma re­porterilor pentru care Timișoara e „orașul grădinilor“ sau „orașul de pe Bega“. Alteori imaginea ar­tistică plătește tribut unui conven­ționalism idilic (Ascultîndu-i pe tata). Fără sâ fie atît de rare ca­pe­tele în soare, cusururi ca acelea amintite sunt departe de a da tră­sătura principală a volumului. Dimpotrivă, Privind cinematogra­fic vădește capacitatea de înnoire a scriitorului adăugată la binecu­noscuta și remarcata sa dibăcie de artizan. Retina atentă și sensibilă, camera de hhiat vederi atrasă de inedit — și Șerbănescu le are pe amîndouă — imprimă suitei de po­vestiri din noua sa culegere, cali­tatea și demnitatea unei literaturi proaspete, inedite. TRAIAN LIVIU BIBULESCU (Urmare din pag. I) etc.). Dacă în 1969 producția rea­lizată a fost de 3,1 milioane lei, in 1970, ultimul an al cincinalului, se prelimină o producție de peste 7 milioane lei. Numai valoarea producției globale de prefabricate din beton, care se va realiza peste prevederile planului cinci­nal, însumează 3 milioane lei. Depășiri însemnate se prelimină a se realiza și la celelalte sorti­mente de produse fabricate in întreprindere, cum sunt cahlele de teracotă, mozaicul granulat și al­tele. Creșterea anuală a valorii pro­ducției globale a întreprinderii noastre s-a realizat și in condi­țiile unor permanente preocupări pentru ridicarea eficienței activi­tății productive: în primul an al actualului cincinal productivitatea muncii era de 29.093 lei/salariat, iar în 1970 se prelimină o pro­ductivitate de 35.367 lei/salariat, ceea ce reprezintă o creștere de 22 la sută, și aceasta datorită, in mare măsură, creșterii nivelului tehnic al fabricației. Prin folosi­rea tuturor mijloacelor existente de creștere a potențialului tehnic — investiții, mica mecanizare, auto-utilaje, modernizări de uti­laje și procedee tehnologice — s-a reușit asimilarea în producția de serie a unor produse noi și o creștere a calității acestora. Dacă în 1966 întreprinderea pro­ducea în serie doar 6 produse, acestea au crescut în actualul an la Z­, fără a mai socoti și diver­sificarea sortimentelor și produ­selor din prefabricate de beton. Printre produsele noi se numără piesele ceramice ornamentale pentru sobe de format special sobe de teracotă cu încălzire electrică, plăcuțe izolatoare, că­rămizi subțiri, garaje auto din prefabricate, noi tipuri de plăci de pavaj, borduri și alte articole din beton. La principalele unități produc­tive ale întreprinderii, o mare atenție s-a acordat mecanizării operațiilor grele de muncă. în 1966, asigurarea materiilor prime pentru fabricarea cărămizilor se realiza printr-un volum mare de muncă manuală în condiții clima­tice foarte aspre. Treptat insă, munca manuală a fost înlocuită cu travaliul mecanic, in anul 1970 urmînd ca întreaga cantitate de argilă necesară să se extragă cu excavatoarele cu cupă sau blindă, buldozere și dragline care au fost adaptate condițiilor specifice de lucru în acest fel, a crescut pro­ductivitatea muncii și s-a îmbună­tățit calitatea materiilor prime. Liniile tehnologice de fabricație au fost dotate cu noi utilaje care asigură o prelucrare mai bună a materilor prime. Pentru prima dată in țară, a fost realizată și meca­nizarea încărcării și descărcării cărămizilor în cuptorul circulur de ardere. Existentă in prezent la o singură unitate, această me­todă modernă, care asigură creș­terea productivității muncii și o netă îmbunătățire a condițiilor de muncă, va fi generalizată la ce­lelalte unități, prin folosirea au­toîncărcătoarelor indigene, care vor fi adaptate condițiilor speci­fice de lucru ale cuptoarelor cir­culare. Un obiectiv important, care a intrat in funcțiune in anul 1970 a fost noua fabrică de teracotă. După o perioadă în care producția realizată nu a atins nivelul pre­văzut, datorită îmbunătățirilor tehnologice aduse în ultimii ani, această unitate produce peste ca­pacitatea proiectată. Fabrica este in momentul actual una dintre cele mai mari și mai moderne din țară, în ultimul timp a exis­tat o permanentă preocupare pen­tru diversificarea modelelor și cu­lorilor, realizindu-se noi tipuri de cahle, de calitate superioară. A­­ceste produse au fost apreciate de beneficiari și, cincinal, se prevede pentru viitorul o extindere considerabilă a producției de cahle ornamentale. Tot la această unitate s-au realizat anul acesta primele sobe de teracotă cu încălzire elec­trică, care au fost deosebit de apreciate de organizațiile comer­ciale, contractîndu-se un număr mare pentru anul viitor. Folosind fonduri de mică meca­nizare, anul trecut am pus in funcțiune noi suprafețe de pro­ducție pentru producerea prefab­ricatelor din beton. Noua linie tehnologică beneficiază de utilaje perfecționate și se bazează pe pro­cedeul modern al aburirii produse­lor fasonate, ceea ce scurtează proape de zece ori durata de matu­a­­lizare a produselor. De asemenea, în curînd vor intra în funcțiune două noi instalații de fabricație a unor prefabricate de beton de marcă deosebită, instalații achi­ziționate din import, care vor produce tuburi de canalizare de mare diametru, blocuri din beton și borduri cu goluri. Preocupările pentru creșterea con­tinuă a nivelului tehnic de fabrica­ție au condus la inițierea unor acți­uni care să asigure creșterea ca­lificării muncitorilor și tehnicie­nilor. Anual am organizat cursuri de calificare de scurtă durată cu program teoretic și practic, la care și-au adus „ contribuția ingi­nerii, tehnicienii și maiștrii­­ în­treprinderii. Dintre cei mai buni muncitori s-au recrutat candidați pentru școlile de maiștri ceramiști, aceștia revenind după absolvire la unitățile de la care au plecat Conducerea întreprinderii, in co­laborare cu comitetul sindicatului, a acordat o mare atenție asigurării unor condiții de viață cit mai bu­ne pentru muncitori, prin amena­jarea de locuințe, dormitoare, cantină, prin realizarea de cîști­­guri bune, pe măsura cantității și capacității și calității muncii prestate. Activitatea serviciilor funcționa­le ale întreprinderii s-a făcut sim­țită in organizarea, coordonarea și controlul proceselor de pro­ducție, prin aplicarea tuturor mă­surilor tehnico-organizatorice ne­cesare dezvoltării și creșterii efi­cienței activității productive, prin aplicarea a numeroase studii de organizare științifică a producției, inovații și raționalizări. Conform indicațiilor organelor centrale și locale de partid și de stat, in ul­timii ani a crescut ponderea ac­tivității de concepție, proiectare și cercetare a cadrelor inginerești din întreprindere, activitate ma­terializată prin lărgirea gamei de sortimente fabricate și îmbunătă­țirea caracteristicilor funcționale și estetice ale produselor noastre. Acum, la hotarul dintre cele două cincinale, cind constatăm cu satisfacție că intreprinderea noastră a avut o permanentă e­­voluție pe verticală, avem posi­bilitatea să spunem că ni este hărăzit să salte pe culmi și mai înalte. Și aceasta pentru faptul că valoarea investițiilor prevăzute pentru viitorul plan cincinal de­pășește cu mult valoarea tuturor investițiilor întreprinderii in de­cursul existenței sale. Se va crea astfel un nou complex industrial, care va produce un sortiment mai larg de materiale de construcții. Prin intrarea în funcțiune a noii uzine moderne și exploatării tot mai eficiente a actualelor capa­cități de producție, șantierele vii­torului cincinal vor beneficia de o cantitate mult sporită și diver­sificată de materiale de construcții, care vor purta marca întreprin­derii noastre. PE ȘANTIERELE VIITORULUI CINCINAL DRAPELUL ROȘU-7.994 contraste cotidiene De ce simplu cînd se poate complicat? Pe străzile Matei Basarab, Al­­măjului, Bucovinei, Munteniei și alte cîteva din cartierul timișo­rean Mehala s-au format în urma ploilor de astă-primăvară niște bălți. La semnalul unui ci­titor am trimis o sesizare in scris Consiliului popular munici­pal. Iată și răspunsul primit cu adresa nr­ 91.481/IV : „In urma deplasării la fața locului s-a constatat că tuburile montate nu sunt corespunzătoare, ele vor fi reașezate conform ridicărilor to­­pom­etrice care se execută de că­tre salariații Întreprinderii de gospodărie comunală pe întreg cartierul“. Cu alte cuvinte, la anul și la mulți ani ! In loc de ridicări topo, înlocuiri de tuburi și alte soluții de perspectivă, lo­calnicii ar fi preferat, până una­­alta, o pompă cu care să se scoa­tă apele stagnate. Dar, în defi­nitiv, de ce simplu cind se poate complicat ? Pentru o cafea... Pentru a servi o cafea cu fil­tru la cafe-barul Complexului tu­ristic din Deta trebuie să te înar­mezi cu o răbdare de cel puțin o jumătate de oră. în acest răs­timp, vînzătoarea de­ după tej­ghea, vrînd-nevrînd, e pusă în situația de a da... o serie de­ ex­plicații tehnice, în legătură cu funcționarea aparatului și încăl­zirea apei, în condițiile în care hidroforul este defect. Și acest lucru durează de două săptămîni, nicit localnicii, în cunoștință de cauză, nu mai spun : „vrem cafea“, ci se adresează interoga­­­tiv : „putem servi o cafea ?“ în­trebăm și noi pe cei care pun răbdarea clienților la încercare pentru o ceașcă de cafea , pe cînd repararea hidroforului ? Puiul mamei Cînd era mititel și făcea vreo stricăciune, tata îl certa, dar mama îi lua apărarea : „lasă-l, puiul mamei !“. Cînd s-a făcut băiat de școală și se obișnuise să chiulească, iarăși , „lasă-l puiul mamei“. Mai apoi, după ce nu s-a arătat capabil nici de carte și nici de meserie, la pro­punerea tatălui de a-l da unde­va să lucreze, același refren. De­venit, în fine, chitamai vlăjgan de 28 de ani, Nicolae Cevet, din Timișoara (str. Bogdănești­­lor) fără un loc de muncă sta­bil, cu două condamnări la ac­tiv pentru huliganism și tîlhă­­rie, și-a bătut părinții, forțîn­­du-i să-i dea bani de băutură.­­ De teamă, amenințată că va fi lovită cu toporul, mama s-a vă­zut în cele din urmă nevoită să semneze o reclamație la miliție împotriva . .. puiului. Două ordine, două greșeli La serviciul de gospodărie lo­­cativă din Timișoara, obiceiul de a încurca lucrurile continuă. De aici neînțelegeri, enervări, proce­se juridice. Bunăoară, pe ordinul de repartiție nr. 1370 a cetățen­­cei Ofelia Jac din str. Grivița Roșie nr. 3 ap. nr. 2, s-a scris că are dreptul la dormitorul de 22 mp și acces la dependințe. Titularului ordinului de repartiție imediat următor cu nr­ 1371, tov. Constantin M Ursu i se atribuie, la fel, dormitorul de 22 mp și acces la dependințe din aparta­mentul amintit. Fiecare din cei doi cetățeni își arogă drepturile pe baza actelor greșit emise de la S.G.L., „Vom merge in fața justiției ca să nu se facă drep­tate“ — spun ei: De ce să tragă ponoasele tot cetățenii și nu cei din a căror greșeală se ivesc ase­menea încurcături ? Exemplul bun trebuie extins Acum, la început de an școlar, librăriile din Timișoara sînt mult solicitate de cumpărători. La unitatea nr. 3 din cartierul 11 al orașului însă o singură vîn­­zătoare din raionul papetărie se străduiește cu greu să satisfacă cererile cetățenilor. în același timp la celelalte raioane vînză­­toarele stau și așteaptă „clienți“. „Nu ne amestecăm. Fiecare cu răspunderea proprie“ — motivea­ză personalul magazinului. Că nu-i economic acest sectarism ne-o dovedește organizarea acti­vității de la librăria nr. 11. In fața rafturilor cu produse de papetărie, te întîmpină două, u­­neori trei vînzătoare căutînd să servească cit mai operativ pe cumpărători. Aici s-a încetățenit întrajutorarea și răspunderea co­lectivă față de gestiune. Benefi­ciarii acestui stil de muncă sînt cumpărătorii cit și unitatea res­pectivă. Conducerea C.L.D.C. n-ar putea extinde acest stil de muncă și la­ celelalte magazine ? Rubrică redactată de: M. SIRCA, I. JURCA, A. PAU­­LIAN 'WWWVWVWWWt*

Next