Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-18 / nr. 8013

0­2­0 PAGINĂ DE EROISM In istoria poporului nostru Aniversăm luna aceasta împlini­rea a 50 de ani de la greva genera­lă din octombrie 1920, eveniment de seamă în istoria mișcării munci­torești din țara noastră. Rezultantă a ascuțirii contradicțiilor de clasă, a reducerii în proporții catastrofale a producției industriale și agricole, a înrăutățirii situației materiale a maselor muncitoare și a accentuării exploatării forței de muncă, greva generală din octombrie 1920 consti­tuie unul din momentele culminan­te din șirul marilor bătălii de clasă din anii 1918—1920. In urma puter­nicelor greve care au avut loc, cla­sa muncitoare a reușit să cucerească o serie de revendicări cu caracter e­­conomic și politic ca : recunoașterea ■Indicatelor și a consiliilor munci­torești, reducerea zilei de lucru la 8 ore, desființarea amenzilor și bă­tăii, a concedierilor arbitrare etc. Infruntind teroarea, muncitorii reu­șiseră să smulgă burgheziei reven­dicări și cu caracter politic ca : dreptul la întrunire și demonstra­ție, apariția presei muncitorești, participarea la alegerile parlamen­tare. Aceasta a avut o puternică înrîurire asupra maselor, contri­buind la radicalizarea păturilor muncitoare neproletare, și 1n pri­mul rînd, la intensificarea luptelor țărănești pentru pămint. Anul 1920 este anul cînd avlntul revoluționar din România atinge punctul culminant: îngrijorată, bur­ghezia a hotărît să dezlănțuie o contraofensivă pentru zdrobirea, prin violență, a avîntului revolu­ționar. Ca urmare, în martie 1920 este adus la putere guvernul condus de generalul Averescu, căruia bur­ghezia îi încredințase sarcina de a înăbuși, prin teroare, luptele re­voluționare din țară. Hotărît să-și facă „datoria" față de clasele cărui exponent era Averescu, prin­­n­tr-un jurnal al Consiliului de Mi­niștri „interzice grevele, obligînd pe muncitori să se supună arbitrajului unor comisii guvernamentale“. In acest scop, în fabrici sînt introduse gărzile militare, însărcinate cu reprimarea imediată a acțiunilor muncitorești. Toate acestea, demon­strau muncitorilor intenția deschi­să a guvernului de dizolvare a consiliilor muncitorești. Politica antisocială și antimunci­­torească prin care burghezia și mo­­șierimea urmăreau să smulgă pro­letariatului cuceririle revoluționare obținute cu mari jertfe în anii 1918—1919, a provocat o adîncă in­dignare și minte in rândurile prole­tariatului din întreaga țară. Prole­tariatul devine tot mai conștient de faptul că singura cale prin care putea opri ofensiva burgheziei era declanșarea unei greve generale, iată de ce, in rândurile muncitori­lor își face loc tot mai mult ideea declanșării grevei generale. Ca ur­mare, încă din primăvara anului 1930, muncitorii din ramurile de bază ale economiei României ca­pitaliste cer tot mai mult conduce­rii Partidului Socialist și sindicate­lor organizarea unei greve generale, în vederea cuceririi și n>­bținerii libertăților democratice și a satis­facerii revendicărilor economice i­­m­ediate. In acest scop au loc nu­meroase greve și demonstrații. Astfel, din martie pînă în octom­brie 1920 au avut loc 345 de gre­ve, dintre care 112 numai în orașul București. Greviștii cereau mări­rea salariilor, recunoașterea consi­liilor muncitorești, eliberarea mun­citorilor arestați. Apariția revistei ideologice „hup­te de clasă", răspîndirea leninis­mului pe terenul fertil al avîntului revoluționar, au contribuit tot mai mult la maturizarea ideologică politică a aripii de stingă din miș­și­carea muncitorească, la demasca­rea oportunismului și intensificarea luptei pentru transformarea Parti­dului Socialist un partid comunist. Toate acestea au ridicat lupta cla­sei muncitoare pe o treaptă supe­rioară contribuind la pregătirea 50 de ani de la greva generală din octombrie 1920 grevei generale. Dorința vie a în­tregului proletariat din România de declanșare a grevei generale a determinat conducerea Consiliului general al Partidului Socialist și al sindicatelor să se întrunească in ziua de 11 octombrie și să hotă­rască declanșarea acesteia. Greva generală a cuprins toate ramurile principale ale industriei și transporturilor­­ la ea participînd peste 400.000 de muncitori, din cen­trele industriale, feroviare și de transport, din întreprinderile fores­tiere și miniere. Au participat la grevă muncitorii din București, Ploiești, Valea Prahovei, din Con­stanța și porturile dunărene, din Timișoara, Cluj, Iași și celelalte centre muncitorești din țară. Avînd un puternic caracter politic, pe steagul ei au fost înscrise în pri­mul rînd, și ia cea mai mare mă­sură desființarea efectivă și com­pletă a stării de asediu și a cen­­zurii, respectarea deplină a libertă­ții de organizare, întrunire și pre­să, înlăturarea regimului de teroa­re militarista prin interzicerea a­­mestecului comandanților militari la administrația civilă și a judecării proceselor politice de către instan­țele militare. Programul de reven­dicări mai prevedea recunoașterea consiliilor muncitorești și a dele­gațiilor muncitorești, retragerea gărzilor militare din întreprinderi, suspendarea legii de interzicere grevelor, reangajarea muncitorilor a concediați pentru activitate politică. Încă in zilele premergătoare gre­vei, guvernul a creat în țară o at­mosferă de război civil. Pe străzi circulau detașamente de soldați. In fabrici au fost instalate mitraliere, iar in unele locuri ca, de pildă, la Fabrica de țigări și chibrituri din București au fost aduse tunuri. S-a trecut la închiderea sediilor, la suspendarea ziarelor muncitorești, la arestarea muncitorilor, și în primul rînd a membrilor consilii­lor muncitorești, comitetelor de În­treprindere, sindicale și de grevă, a membrilor comitetelor de condu­cere ale secțiunilor Partidului So­cialist. Nici o măsură, oricît de bar­bară, n-a fost omisă de autorități­le burghezo-moșierești pentru a înăbuși greva generală. Clasa muncitoare s-a opus cate­goric terorii guvernamentale. Fap­tul că in momentul grevei, in frun­tea mișcării se aflau elemente o­­portuniste, că lipsea un partid marxist-leninist, n-a rămas fără ur­mări, începută in condițiile unei accentuate ascuțiri a luptelor de clasă, a înfriguratelor pregătiri fă­cute de burghezie pentru a arunca împotriva proletariatului un imens aparat de represiune singeroasă, greva generală s-a fârtmițat pînă la urmă intr-o serie de greve răz­lețe pe întreprinderi, ramuri sau centre, care, deși se desfășurau si­multan, nu aveau legături intre ele, nu erau coordonate de la un centru unic. Aceasta a făcut ca o seamă de muncitori, sub loviturile terorii dezlănțuite de guvern, să reia lucrul după 3—5 zile de grevă, fără să izbutească a impune patro­nilor revendicările prevăzute in programul grevei. După cum era de așteptat, guvernul a intensificat teroarea asupra muncitorilor care au participat la grevă. încurajați, patronii și autoritățile au trecut, imediat după încetarea grevei, desființarea comitetelor de între­sa­prinderi, la dezorganizarea sindica­telor, iar in unele intreprinderi la prelungirea zilei de lucru si redu­cerea salariilor. Experiența acumulată cu prile­jul grevei generale din octombrie 1920 a accelerat procesul de matu­rizare ideologică și politică a pro­letariatului, el devenind o forță po­litică de frunte, apărătorul hotărît al intereselor întregului popor muncitor. Greva a scos in eviden­­eu o deosebită tărie creșterea conștiinței de clasă a proletariatu­lui, sporirea capacității sale de lup­tă, necesitatea transformării Parti­dului Socialist in Partid Comunist. In perioada care a urmat, avînd in frunte un detașament revoluțio­nar — Partidul Comunist Român proletariatul a continuat, pe o treaptă superioară lupta pentru răsturnarea regimului capitalist și instaurarea unei noi orînduiri in care egalitatea și dreptatea să con­stituie principiul de bază al rela­țiilor între oameni. Sacrificiile nu au fost zadarnice. Visul pentru care au luptat și s-au jertfit mun­citorii in timpul grevei generale din 1920 și alte numeroase bătălii de clasă, se realizează astăzi, prin efortul comun al oamenilor muncii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — care, sub conducerea înțeleaptă a Parti­dului Comunist Român, muncesc cu Însuflețire pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltată. MARIA OANCEA profesoară 1 pe scene și ecrane DUMINICA, 18 OCTOMBRIE ; Opera de stat: SINGE VIENEZ (15); " Teatrul "Matei Mik­o": TRAVESTI (10 și 19,30) ; 1-) Teatrul maghiar de stat : MENTSEG (10) S EGY FIU, EGV LANY (15) : CINEMATOGRAFE l—1 Modern : DEGETUL DE FIER (8, 14,30, 16,45, 19, 21) ; O Arta : NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE (9, 0, 14,90, 18,45, 19, 21)1 n Parc : FREDY și CINTE­­CUL PREERIEI (10, 14, 16, 18, 20)1 a Studio i TIFFANY MEMO­RANDUM OJ, 15. U. 19, 21) 1 D Melodia: URMĂRIREA (0, 15, 17, 19, 21) 1 BALADA PEN­TRU MARIE CA (9) 1 □ Victoria : VISUL DOMNU­LUI GENTIL (10, 14, 16, 18, 30) 1 PRINȚESA TRISTA (9,30)1 r—I Muncitoresc F­r­a­t­e­li­a ; PRIETENI FARA GRAI (15, 17) URLETUL LUPILOR (19)­­ I—I Steaua roșie Mehala: CIND SE ARATA CUCUVEAUA (15, 17, 19) 1 BINE ATI VENIT (11) 1­­n Muncitoresc Freidorf : TESTAMENTUL DR. MARULE (15, 17, 19) 1­1—î 1 Mai : LA DOLCE VITA ț (14,30, 17, 19,30) I S­S LUGOJ □ 23 AUGUST : DRAGOSTE ȘI­I­­ VITEZA □ VICTORia : STRĂINII Q I­T.L.: BALTAGUL­­ I JIMBOLIA O FLAcăRa s SAL­ARIUL GROAZEI □ 30 Decembrie : OMUL 5IO­­MENTULUI DETA □ PArc : MISTERIOSUL X DIN COSMOS □ 1 MAI: DOAMNA DE PE ȘINE SÎNNICOLAU I- MARE JANDARMUL SEI—I Arta : LNSOARA făget q 30 Decembrie : CĂLDURA LUNI: 19 OCTOMBRIE CINEMATOGRAFE : Modern: INTILNIRE (8, 10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21,15) ; □ Arta : ALFA ROMEO și JULETA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; 13 Parc : DRAGOSTE ȘI VI­­TEZA (10, 14, 18, 18, 20); Q Studio : LUPOAICA (11,15, 17,19, 21) ; 13 victoria: SPLENDOARE IN IARBA (10, 16, 18, 20) ; m Melodia: ACȚIUNEA VUL­­TURUL (9, 11, 18, 17, 19. 21) ; □ Muncitoresc F­r­a­t­e­l­i­a : OMUL CU ORDIN DE REPAR­TIȚIE (17, 19) ; PE URMELE ȘOIMULUI (15); r—I Steaua roșie Mehala , CU MINE NU, MADAM (15. 17. 19) ; 1—1 1 Mai : LA DOLCE VIȚA (ÎL 19,30); LUGOJ m 23 August : REA DR. MABUSE ÎNTOARCE­ri î Victoria : OPERAȚIUNEA LEONTINE­I—N­­.T.L.: BALTAGUL JIMBOLIA □ Flacăra : O NUNTA CUM N-A MAI FOST 1­ 1 30 Decembrie : ADELHEID DETA n Parc : FATA DIN PARC 1-l 1 Mai : DOAMNA DE PE SINE BUZIAȘ !—1 Dinamo : ÎNTOARCEREA DET MABULE SIN NICOLAUL-MARE . Arta 1 PROSTĂNACUL FĂGET n 30 Decembrie : CELE 3 NOPȚI ALE UNEI IUBIRI BUZIAȘ­­—1 Dinamo : DR? MARUSE ÎNTOARCEREA u j Ritm mai alert la semănat! (Urmare din pag. 1) Sînandrei s-a observat atît din par­tea conducerilor de unități cit și a șefilor de ferme o slabă orga­nizare a muncii la recoltatul cul­turilor tîrzii, eliberatul și pregă­tirea terenului pentru ca tractoa­rele să poată lucra din plin la se­mănat. La I.A.S. din Gătaia, bunăoară, s-a tărăgănat In mod nepermis recoltatul florii-soarelui, fapt ce a făcut ca tovarășii din conducerea inspectoratului să con­centreze aici combine C 12 din alte unități, pentru ca rămânerea In urmă să poată fi recuperată .I ** se evită pe cit posibil risipa. Așa după cum te poate vedea din harta de mai sus, pină In ziua de 15 octombrie mai erau incă multe unități in care semănatul griului nu s-a desfășurat in ritmul cerut. Ținând seama de faptul că timpul este destul de înaintat și că orice zi și oră bună de lucru con­tează la punerea unor bare solide viitoarei recolte de griu este im­perios necesar ca si In unitățile rămase In urmă să se lucreze din plin zi și noapte, astfel ca semă­natul să poată fi Încheiat la vreme. In acest scop trebuie folosite ia Întreaga capacitate tractoarele și mașinile de semănat, trebuie lucrat in schimburi prelungite si duble si urmărită peste tot cali­tatea lucrărilor. Singura combină C.T. 2-R. de la cooperativa agricolă din Atlos, (prim­a imagine) nu a mai recoltat, de marți, nici un știulete de porumb. Situația ni se motivează prin faptul că „cele două tractoa­re, care o deserveau, au fost repartizate la alte lucrări mai ur­gente..." Realitatea pare a fi cu totul alta. Ne­o confirmă a doua imagine, surprinsă de fotoreport­er, vineri, în incinta secției de mecanizare, unde două tractoare, stăteau defecte. (FOTO E. ROBICSEK) vremea TIMPUL PROBABIL PEN­­TRU 18 OCTOMBRIE 1970 : Vreme instabilă, cu cerul tem­porar noros ziua și cu innou­­rări temporare noaptea. Izolat in sudul regiunii se vor semna­la precipitații sub formă de ploaie. Vîntul va sufla moderat, cu unele intensificări temporare din sud-vest și vest. Tempera­tura în ușoară creștere , mini­mele noaptea, vor fi cuprinse intre minus 2 și plus 13 grade, iar maximele, ziua intre 9 și 15 grade. Local brumă dimineața la suprafața solului­ PENTRU 19 și 20 OCTOMBRIE 1970 ■ Vremea devine schimbă­toare, cu cerul noros și cu ploi slabe temporare. Temperatura in ușoară creștere. PENTRU REGIUNEA MUNTE : Vreme instabili, DE cu cerul temporar noros și cu pre­cipitații temporare sub formă de lapoviță și ninsoare. Tempe­ratura in creștere ușoară. DUMINICA 18 OCTOMBRIE 9.00 — Deschiderea emisiunii- Matineu duminical pentru copii și școlari. 10.00 — Viața satului. 11.30 Matineu simfonic. In program : Simfonia a III-a Scoțiană de Felix Mendelssohn Bartholdy. 12.00 — De strajă patriei. 12.30 —­ Fotbal : Rapid — Universitatea Craiova (Divizia națională A). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 14.15 —­­Publicitate și muzică. 14.3Q — Emisiune in limba maghiară. 16.00 — Muzica de promenadă- Clisă fanfara Fabricii de conserve — Tecuci. 10.15 — Hipism . Marele premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (înregistrare)­ 17,30 — Patinaj artistic. Concurs demon­strativ cu participarea unor meda­liați ai ultimelor mari competiții. 19,20 — Desene animate. 19,30 -­­Telejurnalul de seară- 20,00 — Re­portaj TV, întoarcerea bărbaților. 20.20 —­ Film artistic : Inspectorul general , premieră pe țară. 23,00 — Interpreți preferați de muzică populară. 22,30 — Telejurnalul de noapte­­­ Sport. LUNI 19 OCTOMBRIE În jurul orei 16,45 Transmisiune directă la posturile noastre de ra­dio și televiziune a cuvântării pre­ședintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la Sesiunea ju­biliară a Organizației Națiunilor Unite. 18,09 —• Deschiderea emisiu­nii 18,05 — Student la politehnică- Transmisiune directă de la Insti­tutul politehnic din București. 18,35 — Panoramic științific. 19,00 — Actualitatea in economie. 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de sea­ră. 20,00 — Roman foileton. Punct și contrapunct. Sfirșitul serialului 20,45 —• Steaua fără nume. Pre­față la o nouă ediție a acestei emisiuni. 21,35 — Teleglob. Itinerar polonez . Cracovia, Poronin, Zako­pane. 22,00 — Telejurnalul de noapte. 22,15 — Muzică populară- La vioară Victor Predescu. . 22,30 — Rampa MARTI 20 OCTOMBRIE 18,00 — Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18,05 —• Copiii t m-o cîntă. 18,45 — Actualitatea în eco­nomie. 19,20 — 1001 de seri. Emi­siune pentru cei mici. 19,30 — Te­lejurnalul de seară­ 20,00 — Re­flector. 20,15 — Seară de teatru. Iertarea — de Ion Băieșu. 21,50 — Prim plan i Compozitorul Filaret Barbu 22,20 — Divertisment muzi­cal pe teme folclorice cu Orches­tra Electrecord. 22,40 — Telejurna­lul de noapte. MIERCURI­Un OCTOMBRIE 18,00 — Deschiderea emisiunii. 18,05 — Universal șotron. Enciclo­pedie pentru cei mici. 18,30 — Ca­binetul economic TV. 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei i­ici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Reflector. 20,15 — Tele­cinema­­teca. Dragoste neim­plinită. 21,55 — Actualitatea literară­ 22,15 — Bucuriile muzicii. Uverturi cele­bre. 32,45 — Telejurnalul de noapte-JOI 22 OCTOMBRIE 17180 — Deschiderea emisiunii Emisiune In limba maghiară. 18,00 — Mult e dulce și frumoasa. 18,25 — Ateneu Emisiune de actualitate muzicală 18,40 — Cadran interna­țional. 19,20 — 1001 de seri. Emi­siune pentru cei mici. 19,30 — Te­lejurnalul de seară­ 20,00 — Film serial. Noile aventuri ale lui Huc­kleberry Finn. 20,30 — Rezonanțe de songe Serenade, canțonete, ro­manțe­ 21,10 — Viața literară. 21,40 — Poșta TV. 21,55 — Aplauze pen­tru români. Ansamblul folcloric „Poienița“ din Brașov. 22,25 — Te­lejurnalul de noapte. 22,40 — Va­rietăți pe peliculă. VINERI 23 OCTOMBRIE 18,00 — Deschiderea emisiunii. La volan — emisiune pentru con­ducătorii auto 18,20 — Căminul. 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pen­tru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară­ 20,00 — Reflector. 20,13 — Film artistic i Temerarii — pre­mieră pe țară. 21,45 — Mai aveți o întrebare ? O știință mai puțin cunoscută — criminalistica. 22,45 — Telejurnalul de noapte. SÂMBĂTA 24 OCTOMBRIE 15,45—17,00 — Derbiul Campiona­tului de handbal masculin. Steaua- Dinamo. Transmisiune de la Sta­dionul „Dinamo". 17,00 — Deschi­derea emisiunii. Emisiune în­ limba germană. 18,15 Bună seara, fete! Bună seara, băieții 19,20 — 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seara. 20,00 — Tele­enciclopedia. 21,00 — In­stantanee. Film serial. Trei generații. 21,15 — Incoruptibilii. Prăbu­șirea, 23,05 - Recital Angela Si­mile«, 22,35 — Telejurnalul de noapte, 22,50 — Campionatul mon­­­dial­­ de eldobal (imagini înregis­trate la Praga). Cît va mai sta porumbul pe cîmp în așteptarea mijloacelor de transport? Ii vedeți. Porumbul fiind recoltat de elevi și studenți, mulți știuleți au rămas pe tulei sau împrăștiați pe jos”..­Dar ce activitate de îndrumare și control a desfășurat conduce­rea cooperativei spre a evita asemenea risipă ? E greu să pri­o­mim un răspuns. Dovezi de scăzut simț gospodă­resc ne-a fost dat să întâlpim și în alte localități de pe acest tra­seu. La Ictar Budinț, bunăoară, am intrat in porumbiș te, după ce recolta a fost transportată. Cu toate acestea, am numărat sute de știuleți risipiți pretutindeni, fie că au căzut din căruțe, fie că au fost „uitați“ în cîmp. La Chizătău am vrut să sesizăm unele aspecte de risipă cuiva din conducerea unității. Dar cui ? Toți erau ple­cați cu treburi „urgente“ la oraș. In cele din urmă a sosit conta­bilul șef, de la Lugoj, care ne-a informat că „de fapt cei doi spe­cialiști lipsesc din unitate, pe mo­tive de boală — unul diin linia trecută, iar celălalt din­.. trecut, așa incit cooperatorii anul tre­buie să se descurce cum pot". La Recaș, deși conducătorii și specialiștii cooperativei ne asigu­ră de „participare intensă și ope­rativitate deplină“ la lucru, stau nerecoltate încă aproape 400 hec­tare de porumb, iar pe alte cîteva zeci de hectare, (e greu de apre­ciat exact cite, pentru că fiecare te informează altfel) care au fost culese, știuleții așteaptă mijloacele de transport. Cu toate că unitatea dispune de 11 autocamioane și vreo 40 de căruțe, în lanul d­e pe marginea șoselei, nu a ajuns încă nici un mijloc de transport. Pînă și paznicul s-a plictisit așteptîn­­du-se. Am­pectele relatat, doar cîteva din as­intîlnite, care reclamă, dată mai mult, atenție sporită pr­­­gentării transportului recoltei de pe cîmp, înainte de sosirea ploi­lor- Pur și simplu a de neînțeles cum poate fi posibil ea după ce semeni. întreții cultura și o cu­legi să „uiți“ apoi de ea, lăsind-o cu zilele și chiar cu săptămînile un cîmp liber. (Urmare din pag- l­­proximativ 100 hectare, in ciuda risipei și degradării la care este supus zi și noapte. In­ schimb, ni se adresează o plingere : „Cel puțin 10 1» suta din știuleți nici n-au ajuns in grămezile pe care f A DRAPELUL ROȘU-8,013 contraste cotidienei Scump la tărițe... 5 Ca si nu mai cheltuiască cu­­ spălarea mașinii la autoservice — < o stiu­i infimi de altfel -r- Ar pod < Enterst, din Timișoara, salariat­­ la „Electrobanat“, și-a spălat au­­­­toturismul proprietate personala (­­I­TM-101) in plini stradă, pe­­ bulevardul 23 August Lui și al­­­­tora , fel ca el le adresăm in­­­­trebarea ce s-ar intîmpla daca­­ ar cădea, odată și odată, ei in­­t­riși victime unor asemenea prac­­­­tici udi și murdăriți cu mîzgoi,­­ o arteră intens circulată poate să­­ devină ușor cauză de accident. Parcare la domiciliu la căminele din strada Ialomi­­ț­­ei ale Trustului de construcții Ti­­­­mișoara sunt, găzduiți și o serie­­­ de conducători auto, angajați pe­­ basculante. O mare parte dintre­­ aceștia și-au improvizat garaje < la .. . domiciliu. De cu seara și­­ pină a doua zi dim­ineața care­ <­sabilul, trotuarele și chiar pelu­­i­zele întreținute de serviciul horti­­­­col sunt ocupate de voluminoasele­­ vehicule, strijenind circulația pie­ i­tonilor și a altor mașini. Ce pă­­­­rere are conducerea T.C.T.: n-ar­­ fi mai bine să amenajeze un loc­­ de parcare organizat pentru bas­­i­culante ca cele cu 31 TM 109, 449, 4815, numerele­ 1 4610,­­ 4612 etc. ? Grafice și panouri! ...decorative Treci cu trenul prin stația 1 C­FR. Lie­ge­, aștepți In gară un ' cunoscut sau ești cu alte treburi ' la magazia de bagaje, la revizie 1 sau in altă parte și afli ca agi­­­­tați­a vizuală e total neglijată ! " Pe o clădire din stingă stației —­­ o ramă, frumos colorată, cu in­n­scripția „Viața nouă“, se vrea o­­ fostă gazetă de perete. Pe un alt perete din apropiere, citim pe un­­ panou singurul curvln­ „Grafic“. ( Astfel de schelete și rame eseistă și în­­ alte locuri, de miu­pcă, apar­­ținind importantului nod de cale ferată. Nu știm dacă organizația , de partid și comitetul sindicatu­lui au cunoștință de existența și rolul acestora ! Ne-ar interesa, de asemenea, ce s-ar putea întreprin­de pentru ca și aici agitația vi­zuală să fie adusă pe o linie , ■ principală. De la Ana la Caiafa­ mei in luna iulie, conform telegra­­nr. 3124 expediată de­­ U.J.C.A­ P. Timiș, întreprinderea­­ agricolă de stat Liebling a trimis, la șantierul din Giroc doi zidari, care să ajute la execuția lucrări­lor, plata urmind să se facă — potrivit normelor in vigoare — de către beneficiar. Ne aflăm in luna octombrie și cei doi zidari nu și-au primit încă drepturile bănești pentru perioada respecti­vă. Șantierul găsește de cuviință că plata trebuie­­ să o faci ... LAS.-ul. Cu alte cuvinte, fiii omului bine și las­ pe el 7 ... Preluăm marfă“!» Trei zile la rind, 7, 8 și V , octombrie, cumpărătorii care » Și-au încercat norocul la unitatea­­ nr. 21 — marochinurie, aparțin i­ă­toare O-C.I.. textile-incălțăminte ,• 1 Timișoara, au fost întîmpinați cu­­ inscripția „preluăm marfă“, ani­ ,• > nat­i de ușa închisă. Este o vină­­ a gestionarei Ana Mircov ? Al ! A \ In tot acest timp a plouat cu­­ livrări de la LC.R.T.L. (comen­­­­zile neonorate anterior și depuse­­ Incepînd cu data de 24 septem­­­ I \ brie). In prima zi au sosit măr­­­­furi în valoare de 14.647 lei. ,1 S într-a doua de 288.334 lei și in­­ fine ultima oară — 77.438 lei. (I ) Și ne mai mirăm tind la tot pa­­­­sul, prin magazine, unde nuri­­ „inventar“ e „preluăm marfă“ ! ,1 ) ) „Treceți Beheia“... Pădurea Verde. Cel mai atrac­­­­tiv loc de agrement al timișore­­­­nilor, In toate anotimpurile. Nu­­ e de mirare, deci că ii întîlnești­­ aici, cu sutele, mai ales în zilele­­ de sărbătoare. E de mare mirare,­­ insă, că peste pîrîul „Behela ( J j t dincolo de care se află partea ,­ cea mai frumoasă a pădurii, nu­­ este amenajată nici un fel de­­ trecătoare. Fiind silit să faci­­ r salturi și echilibristică peste niște­­ improvizații ad-hoc din vreascuri și bolovani, riști, adesea, să te trezești in apă. Mai ales copiii „înghit’ frecvent asemenea sur­­­­­prize. Oare cei tare gospodăresc­­! terenul nu trec deloc peste „Be­ <1 heia“ ? h invităm, totuși la o ț1

Next