Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)

1970-10-27 / nr. 8020

0­2­0 D­espre muncitorii, tehnicienii și inginerii care lucrează in cadrul serviciilor me­­canic-șef se vorbește, mai totdeauna, cu rezervă. Nu faptului întîmplător, ci în virtutea că sectoarele de întreți­nere și reparații sunt privite ca niște compartimente „auxiliare". Cu prilejul adunării generale de dare de seamă și alegeri a orga­nizației de bază — mecanic-șef de la întreprinderea „Industria linii“ — Timișoara, co­ .......... miniștii de aici au încercat însă — și au reușit — să dea un răspuns celor ce gindesc așa că pierd din vedere u­n ele­ment esențial : a­­cela că oamenii din tocmai sec­toarele auxiliare sunt cei care asi­gură „pulsul“ în­tregii activități din unitățile indus­triale. In sprijinul acestei afirmații s-au adus o seamă de exemple, oferite de experiența proprie, do­vedind că organizarea comparti­mentului de întreținere și repa­rații constituie unul din factorii principali ai folosirii cu eficiență ridicată a utilajelor și instalațiilor din dotare. Tocmai de aceea, au ales, și bine au făcut, ca temă dominantă a dezbaterilor combate­rea tendinței de a se obține de la agregate maximum de randament, fără a se respecta deficele de în­treținere și reparații. — Nu se poate spune că pînă acum organizația noastră de bază n-ar fi pus în centrul preocupă­rilor sarcinile majore care ne revin nouă, celor de la întreținere. Rezultatele vorbesc de la sine. Ele au fost înfățișate în darea de seamă, dar nu trebuie să ne mul­țumească, întrucît colectivul nos­tru, cu inimosul său nucleu de comuniști, este capabil de mai mult — afirma, printre altele, șe­ful centralei termice, Ion Bîrsan. In primele nouă luni ale anului, planul de energie electrică a fost depășit cu 366.000 kw/oră ; de ase­menea, s-au efectuat la termen și la înalt nivel calitativ reparațiile ca­pitale de la depozitul de stofe, casa de pompe, ventilația apre­turi­ etc. Toate acestea dovedesc că organizația de bază a exercitat o influență pozitivă asupra întregii activități economice. Dar, așa după cum le este caracteristic comuniș­tilor, mulți dintre participanții la dezbatere au scos la iveală acele laturi ale muncii politice care trebuie întărite în viitor, pentru ca munca să fie și mai rodnică.­­ Dacă în ultimul timp s-a con­stat o participare mai puțin satis­făcătoare la discuții în cadrul a­­dunărilor de partid sau la consfă­tuirile de producție — afirma co­munistul Alexandru Szabó — și dacă vin propuneri și inițiative mai puține, aceasta se datorește faptului că biroul organizației de bază, n-a fost totdeauna receptiv la problemele ridicate de comuniști, iar conducerea tehnico-administra­­tivă n-a găsit rezolvarea corespun­zătoare a sesizărilor oamenilor muncii. Cind fac această afirmație am în gînd un exemplu nu prea îndepărtat E vorba de adunările generale ale salariaților în care s-au dezbătut sarcinile de plan din viitorul cincinal. Pe noi nu ne-a onorat cu prezența nici un tovarăș din conducerea întreprin­derii — fără să mai vorbim de cea a combinatului. După a­cea pă­rere, cred că biroul organizației de bază trebuia să se „bată“ mai mult pentru ca cineva din cele două conduceri să participe cel puțin la această adunare a salaria­ților, pentru a asculta doleanțele noastre, propunerile și măsurile ce se impun. Altfel, noi spunem, noi auzim, cum s-a întîmplat in majoritatea cazurilor. Ideea necoordonării acțiunilor dintre serviciile producție și me­­canic-șef, ca urmare a nesoluțio­­nării propunerilor ce vin de la masa de salariați, a fost subliniată și de comunistul Ion Goanță, șef de echipă. „Ar fi destule exemple — spunea el — despre evoluția ne­satisfăcătoare, cu consecințe eco­nomice negative a unor utilaje fo­losite nerațional în întreprinderea noastră. Dar nu pe acestea le voi aduce în discuție, ci un caz re­cent care vorbește de la sine des­pre ceea ce se spune că „nu știe strigă ce face dreapta“. Să ex­plic­­ chiar zilele acestea am luat in lucru repararea capitală a unei garde care a depășit de mult­ nu­mărul orelor e­e funcționare. Dar n-am apucat bine s-o demontăm că a și venit dispoziția s-o remontăm, spunîndu-ni-se că se amină repa­rația. Dacă așa stau lucrurile, mă întreb ce rost mai au graficele și planificările noastre dacă noi în­șine le ignorăm ? In contextul aceleiași atitudini intransigente față de neajunsuri s-au înscris și discuțiile purtate de co­muniștii Mircea Mure­șan, Ervin Ottschofski, Alexandru David, Teo­dor Pop și alții. In cele mai multe cazuri, trăsătura definitorie a ob­servațiilor lor a constituit-o ana­liza lucidă a situației, dezvăluirea deschisă a lipsurilor, a cauzelor care le-au gene­­rat, respingerea justificărilor ne­fondate, căutarea­­ căilor celor mai judicioase pentru îmbunătățirea mun­cii. Ei au adus astfel critici îndrep­tățite insuficien­tei preocupări a conducerii secției pentru asigurarea materialelor și pie­­selor de schimb necesare efectuă­rii reparațiilor la timp și de bună calitate, subliniind necesitatea întăririi controlului de partid. S-a insistat, de asemenea, în mod deo­sebit asupra măsurilor ce trebuie întreprinse pentru a determina o participare mai intensă a cadrelor de specialitate la organizarea ra­țională a compartimentelor de muncă, precum și adoptarea de măsuri eficiente privind îmbunătă­țirea aprovizionării tehnico-ma­­teriale. Din polarizarea tuturor discuți­ilor purtate și a propunerilor fă­cute cu această ocazie a rezultat hotărîrea fermă și unanimă a co­muniștilor de a ridica pe o treaptă superioară întreaga­ activitate a organizației de partid — condiție esențială a mobilizării maselor la înfăptuirea prevederilor noului cincinal, a sarcinilor ce decurg din programul adoptat de cel de-al X-lea Congres al partidului. CONSTANTIN PETRE Adunările pentru dări de seamă și alegeri TRĂSĂTURA Din GRIJA PENTRU INTREJIEREÂ A DISCUȚIILOR: UTILAJELOR SĂPTĂMÎHA ECONOMIEI (Urmare din pag. 1) curente și obligațiuni cu cîștiguri. Astfel, cetățenii care doresc ca economiile lor să sporească prin dobînzi au la dispoziție libretul de economii cu dobîndă. In sprijinul celor care economisesc pentru a construi locuințe proprietate per­sonală s-au introdus în ultimii ani două instrumente specifice: libre­­tul de economii pentru construirea de locuințe și libretul de economii cu ciștiguri în materiale de cons­trucție. Cetățenii care doresc să-și asigure, pe lingă dobînzi și cîștiguri în mobilă, televizoare, aragazuri cu butelii și alte obiecte, au la dispo­ziție libretul de economii cu dobîn­­dă și ciștiguri. Mult solicitat de depunători este și libretul de eco­nomii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme, la o tragere la sorți trimestrială acordîndu-se sute de autoturisme de diferite mărci. A­­matorii de drumeții au la dispozi­ție libretul de economii pentru turism. Cîștigătorii care efec­tuează excursii individuale în străinătate primesc, la cerere, o parte din valoarea cîști­­gului, adică 3.000 lei în va­luta țării în care se deplasează. Cetățenii care preferă cîștigurile în bani, au la dispoziție libretul de economii cu cîștiguri și obliga­țiunile C.E.C. Cei care doresc să aibă asigurată o cale comodă de achitar­e in termen a unor plăți periodice către unități prestatoare de servicii și să beneficieze, în același timp, și de dobînzi, au la dispoziție contul curent personal. Titularii acestor conturi, cu ajuto­rul carnetelor de cecuri, pot efec­tua fără a utiliza bani în numerar diferite plăți pentru procurarea de mărfuri, pentru prestări de servicii și pentru achita­rea altor sume datorate organiza­țiilor socialiste. Micilor depunători, unitățile C.E.C. le pun la dispozi­ție instrumente de economisire specifice vîrstei și preocupărilor lor : cecurile de economii școlare și foaia cu timbre de economii. Din acest an, filialele C.E.C. e­­fectuează o nouă operațiune de deservire a populației și anume acordarea de credite pentru cons­truirea de locuințe proprietate per­sonală. In condiții statornicite prin lege, C.E.C.-ul acordă salariaților împrumuturi pentru construirea a­­vansurilor minime, pentru comple­tarea avansului constituit din mij­loace proprii in vederea încheierii de contracte cu organizațiile care construiesc asemenea locuințe. „Săptămîna economiei“ va cons­titui și în acest an un bun prilej pentru organizarea la Timișoara, în colaborare cu Direcția comer­cială județeană, a unui concurs de vitrine, avind ca temă populariza­rea ideii economisirii la C.E­­. pentru procurarea unor bunuri de valoare mai mare și de folosință îndelungată. De asemenea, in cea de-a doua zi a „Săptămînii econo­miei” în toate școlile din județ se va organiza „ziua elevului eco­nom”, împreună cu Comitetul ju­dețean pentru cultură și artă se vor organiza acțiuni de populari­zare a avantajelor economisirii la C.E.C. „Săptămîna economiei“ va fi folosită la fiecare unitate C.E.C. din cadrul Direcției noastre pentru o temeinică popularizare a avanta­jelor și foloaselor economisirii, pentru îmbunătățirea in continuare a deservirii populației și continua dezvoltare a acțiunii de economi­sire. J. L­..******* Secția sculărie de la U.M.T. este dotată cu utilaje moderne cu aju­torul căr­ora se execută lucrări de precizie. Economii la prețul de cost Conștient de certele avantaje ce rezultă dintr-o programare judicioasă a producției, colecti­vul serviciului de organizare a Producției și a muncii din ca­drul Combinatului textil nr. 2 a întocmit un studiu privind programarea producției la fila­tura cardată și pieptănată, pe loturi Aplicarea studiului a necesitat dotarea secțiilor cu țevi de material plastic, lotu­rile fiind delimitate cu țevi co­lorate diferit, ca de altfel și a­­menajarea spațiilor de depozi­tare. Economiile preconizate a se obține anual se ridică la 600 000 lei ceea ce reflectă a­­vantajele ce se obțin din apli­carea studiilor de organizare științifică a producției. L I scene ecrane MARȚI, 27 OCTOMBRIE 1970­­—I Teatrul „Matei Millo" : CĂLĂTORIE PRIN CONCURS (19,30)­CINEMATOGRAFE 1~I Modern­i 100 DE CARA­BINE (8, 14,30, 16,45, 19, 21); 11, □ Arta : MAYERLING (8,30, 14,30, 17,30, 20,30) ; O Parc : PAN WOLODY­­JOVSKI (10, 14, 17, 20) ; □ Studio : DREPTUL DE A TE NAȘTE (11, 15, 17, 19, 21) ; □ Melodia : TONY, ȚI-AI IEȘIT DIN MINȚI (9, 11, 15, 17, 19, 21); 1­) Victoria : FAMILIA NOASTRĂ TRĂSNITĂ (10, 16, 18, 20) ;­) MUncitoresc — Fratella : TIMIDUL (15, 17, 19) ; n Steaua roșie — Mehala . NU VOR FI DIVORȚURI (15, 17, 19); LUGOJ □ 23 August : PROFESO­RUL INFERNULUI ; CI Victoria : FATA DIN PARC ; □ I.T.L. : LUPII ALBI: SlN NICOL­AI ÎL MARE □ Arta i FAMILIA TOTH DETA □ Parc : DIN UMBRA ANCHETATORUL BUZI­AȘ n Dinamo : „24—25” NU SE INAPOIAZA JIMBOLIA □ Flacăra : DANSIND SIR­TAKI ; I—1 30 Decembrie : TATAL MEU, CĂPITANUL­FĂGET­I—1 30 Decembrie: OCOLUL v v PENTRU 27 OCTOMBRIE Vreme nestabilă cu cerul tem­porar noros. Izolat vor cădea averse de ploaie iar în munți îin soare. Vîntul va sufla mode­rat cu unele intensificări tem­­porare din sud vest și vest. Temperatura staționară, mini­mele noaptea vor fi cuprinse intre 2 și 7 grade, iar, maximele ziua intre 10 și 16 grade. PENTRU 28 și 29 OCTOMBRIE Vremea devine schimbătoare cu cerul noros și cu ploi locale. Temperatura staționară. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE Vreme nestabilă cu cerul tem­porar noros, se vor semnala pre­cipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperatura stațio­nară. Cronica muzicală O nouă speranță timișoreană: Alexandra Guțu Concertul săptăminal al Filarmo­nicii a programat pe dirijorul j­ais­ter Köniz de la Filarmonica din­­ Schwerin (R.D.G.) )intr-un program ett*e^ritat venise atractiv prin simpla înscriere a „Eroicii“ lui Beethoven. Punctul dedicat prim-audițiilor a fost ales din creația unui compa­triot al dirijorului, Hans Wolfgang Sachse, „Simfonia serena“. O lucrare care-și justifica seninătatea anunța­tă in titlu prin teme cu caracter dansant, vioi, de alură populară- Dar Sachse se menține U nivelul u­­nor prelucrări „cuminți“, nedepă­șind un aspect modest, ca limbaj or­chestral. Interpretarea filarmonicii a fost corectă: ne-a plăcut efectul corzilor cu timpanul, ori evoluția șugubentă a flautului în partea I, mai puțin intonația cornului en­glez în partea a II-a. Versiunea Sim­foniei a III-a de Beethoven, oferită de dirijorul german, a fost o vi­ziune macroscopică a partiturii, ex­celentă poate intr-un expozeu didac­tic, dar mai puțin interesantă azi, cind dirijorii ne-au obișnuit cu ci­­teva versiuni frumoase, bogate in plastia imaginilor sonore. Schema patrată de tactare a influențat serie de elemente interpretative, sub­­o­minînd ceva din fluența, din lian­­tul ce trebuie să unească impercep­tibil, diversele secțiuni ale acestei lungi simfonii. Corect, dirijorul Walter König a subliniat cu precă­dere tezismul metric, preocupîndu-l mai puțin de expresia ritmică. Nu­anțele sale au fost adesea o lecție de pianissimo orchestral, dar fluc­tuațiile dinamice au fost gândite ri­gid, pornind perseverent de la ace­eași intensitate (de altfel și gestul prin care estompa orchestra în e­­ventualele momente ale Marșului funebru erau de o amploare ce prejudicia atmosfera). Un dirijor care a muncit mult, epuizîndu-se adesea pentru a sublinia efecte oratorice, dorind să întruchipeze viziunea interpretativă a lui Beetho­ven de acum citeva decenii. Satisfacția concertului a fost aceea de a descoperi în rîndul tinerilor instrumentiști ai filarmonicii un ta­lent tare se impune cu o neobișnuită­ forță. Tînăra violoncelistă Alexandra Guțu, crescută in ambianța de se­rioasă cultură muzicală a Liceului de muzică din Timișoara (violoncel prof. Al Boroș, muzică de cameră (­ Cuteanu) care după anii de perfec­ționare la Conservatorul bucureștean s-a reîntors matură, dăruindu-ne ceva din bucuria așteptării împli­nite. Vigoarea talentului întrezărit la eleva de liceu s-a relevat azi, improspătînd viața noastră artisti­că cu perspectiva unor virtuale și promițătoare manifestări. De multe ori cind asculți întiia dată un in­terpret, ai brusc­­ revelația valorii lui. Tînăra solistă Alexandra Guțu prefigurează darul de a po­lariza spontan atenția spre ea. To­nul său este deosebit de frumos permițîndu-ți să descoperi la tot pasul calități muzicale excelent etalate: sensibilitatea deosebit de expresivă, intonația îngrijită, o de­gajare tehnică reconfortantă (mai puțin clară poate pe parcursul părții a lll-a, din cauza unui tempo exa­gerat). Frazarea, cu o intuiție sigură a climaxului melodic, aplom­bul și nervul solistei fac și mai atrăgătoare personalitatea tinerei interprete. O așteptăm pe curind să confirme aceste speranțe, atît so­listic, cit și intr-o mult rîvnita formație camerală stabilă, care să parcurgă în prodigiosul elan al ti­nereții, lungul șir de capodopere ce se cuvin, și la Timișoara, audiate, DORU MURGU +.m ml*' MARȚI, 27 OCTOMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18,05 Cam­pionatele mondiale de gimnas­tică. Finala feminină pe apa­rate Transmisiune directă de la Ljubljana. 18,35 „Bastonul de mareșal“ Despre calitățile ne­cesare realizării în profesiunea aleasă. 19,15 Anunțuri—publici­tate 19,20 1.001 de seri — e­­misiune pentru cei mici. 10,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Masă rotundă Tv . Probleme anti-epidemice de actualitate. 10,30 Seară de teatru : „O scri­soare pierdută“ de Ion Luca Caragiale. Spectacol al Teatru­lui Național „I.L. Caragiale“, înregistrat în anul 1969. 22:30 Prim plan. Dumitru Dumitru, Erou al Muncii Socialiste, di­rectorul I.A.S. Pietroiu. 23,00 Te­lejurnalul de noapte. ANSAMBLUL TIMIȘUL — IN FAȚA PUBLICULUI Cu spectacolul susținut vineri seară pe scena Casei de cultură a studenților, Ansamblul „Ti­mișul“ a inaugurat deschiderea stagiunii Casei de cultură a municipiului Timișoara. Pro­gramul a cuprins cîntece și jo­curi populare din Banat și din celelalte zone ale țării. Și-au adus contribuția soliștii vocali Rica Morariu, Tiberiu Ceia, Mircea Mioc, Monica Mircea, Viorica Ghercea și formația de dansuri populare care a făcut cunoscut printr-un bogat reper­toriu frumusețea jocului popu­lar românesc din Banat, Mun­tenia, Oltenia, Năsâud, Făgăraș și Oaș. Spectacolul de vineri seara, urmărit de peste 500 de timișoreni a lăsat o frumoasă impresie atît prin varietatea re­pertoriului cit și prin ținuta artistică. Conducerea muzicală aparține prof. Laza Cnezevici, iar coregrafia este asigurată de prof. Emilian Dumitru. (Urmare din pag. I) numit Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, precum și organelor județene și municipale de partid și de stat, cadrelor di­dactice, pentru grija și dragostea cu care sunt înconjurați și ocrotiți școlarii patriei. Tovarășul Iacob Neumann, dele­gatul Ministerului Invățămîntului a transmis din partea Ministerului Invățămîntului tuturor participan­ților la sărbătoare un cordial sa­lut, cele mai calde felicitări urări de sănătate și fericire. Ver­și bitorul a dat apoi citire mesaju­lui adresat învățătorilor, profesori­lor și elevilor Liceului Nikolaus Lenau de către Ministerul învăță­­mîntului „Directivele C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învăță­­mintului, Legea invățămîntului, se specifică în mesaj constituie pentru colectivele didactice însem­nate programe pentru ridicarea ni­velului general de cultură al între­gului popor, pentru a transmite tineretului marile cuceriri ale gân­­dirii umane, pentru a-1 forma în Spiritul înaltelor idealuri ale so­cialismului și comunismului, ale păcii și prieteniei între popoare, îndeplinirea acestui luminos pro­gram de înflorire a școlii noastre «ere să ne sporim eforturile, să muncim cu entuziasm, să ne per­fecționăm continuu pentru a putea contribui la binele și prosperitatea poporului­ nostru. Cu prilejul acestei aniversări centenare a școlii noastre, vă adre­săm, dragi elevi, îndemnul de a munci cu rîvnă în minunații ani pe care vi-i petreceți pe băncile școlii, să vă însușiți comorile știin­ței și culturii pe care cu fiecare lecție vi le transmit vrednicii voș­tri profesori, pentru a putea duce mai departe opera de desăvîrșire a socialismului în țara noastră, pentru a face să înflorească și să se ridice pe culmi mai înalte scum­pa noastră patrie, România socia­listă Vă rog să-mi permiteți ca în acest moment solemn, cind în­toarcem prima filă a celui de-al doilea veac din istoria școlii dv. să urez corpului didactic, elevilor și dumneavoastră, dragi cetățeni ai acestui oraș, multă sănătate, feri­cire și noi succese“. Transmițînd salutul inspectoratu­lui școlar județean, calde urări de noi succese colectivului didactic, elevilor liceului sărbătorit, prof. Petru Radu, inspector general, sub­linia realizările obținute de școlile timișene, printre care și Liceul Nikolaus Lenau in domeniul in­struirii și educării tinerei gene­rații. „Ridicarea continuă a calită­ții procesului de învățămint la nivelul cerințelor actuale, a relevat vorbitorul, sarcinile de bază ce stau în fața cadrelor didactice, impun o mai mare preocupare pen­tru pregătirea didactică și de spe­cialitate a profesorilor și învățăto­rilor. Inspectoratul școlar va avea mereu in preocupare găsirea de noi forme de informare și docu­mentare, de organizare mai temei­nică a dezbaterilor metodice, pen­tru a asigura o pregătire intelec­tuală superioară pe fondul unei largi culturi generale, o intensă specializare, o temeinică pregătire ideologică“. In numele Consiliului național și județean al oamenilor muncii de naționalitate germană și în ca­litate de fost elev al liceului prof. dr. Petru Samoth, de la Universi­tatea timișoreană, a adresat cuvin­te de felicitare cadrelor didactice și elevilor liceului, rememorînd totodată citeva din momentele pe care le-a trăit ca elev cu mai bine de patru decenii în urmă. „Fac parte din promoția 1928, a spus dînsul, promoție care a intrat pe băncile acestui liceu exact cu 50 de ani înainte. Liceul împlinea a­­tunci 50 de ani. Dacă ar fi fost sărbătorit, cum se intîmplă astăzi, aș fi putut să trăiesc aceleași e­­moții pe care le trăiți voi acum, dragi elevi, și să-i cunosc pe pri­mii absolvenți. Peste o jumătate de veac veți prelua voi rolul meu și vă veți adresa unor tineri care duc mai departe, spre noi culmi, ștafeta unor bogate tradiții“. Elevul Peter Dewald din clasa a X-a s-a angajat, în numele colegilor, să-și însușească un bogat bagaj de cunoștințe, să se integreze cu en­tuziasm, după absolvire, în rîndul oamenilor muncii, pentru a-și a­­duce obolul la continua înflorire a României socialiste. In aplauzele celor prezenți s-a citit textul telegramei adresată profesorilor și elevilor liceului de către­ tovarășul Leonte Răutu, vice­președinte al Consiliului de Miniș­tri : „Călduroase felicitări cu pri­lejul aniversării centrenaruilui. Do­resc colectivului de cadre didactice al liceului să fie și pe viitor la înălțimea nobilei misiuni ce revine școlii românești în societatea noas­tră socialistă“. Intr-o atmosferă de entuziasm general, cadrele didactice și elevii liceului, întreaga asistență, au ho­tărât să trimită o telegramă Comi­tetului Central al partidului, tova­rășului Nicolae Ceaușescu, perso­nal, în care se­ spune : „In acest moment solemn prilejuit de săr­bătorirea centenarului Liceului Ni­kolaus Lenau din Timișoara, cor­pul didactic, elevii, întregul perso­nal al școlii, oaspeții, foștii elevi cu tîmple ninse sau în anii depli­nei maturități, ne exprimăm sen­timentele de profundă recunoștin­ță față de Partidul Comunist Ro­mân, față de Comitetul său Cen­tral, față de dumneavoastră, tova­rășe Nicolae Ceaușescu, pentru ne­țărmurita grijă pe care o acordați școlii și slujitorilor ei, pentru con­dițiile tot mai bune de muncă și viață. Ne exprimăm, în această adunare, angajamentul nostru so­lemn de a fi mereu ziditori de noi cunoștințe, că vom educa tine­retul școlar în spiritul dragostei fierbinți față de partid, al frăției dintre oamenii muncii români cei aparținînd naționalităților con­șt locuitoare, al hotărîrii de neclintit, de a duce mai departe opera mă­reață de construcție a socialismu­lui și comunismului pe minunatul pămînt al României“. In continuare, formațiile artistice de amatori ale școlii, im­preu­nă cu Corul „Schubert" și Ansamblul Ca­sei pionierilor din Timișoara au­ prezentat un amplu și interesant program artistic. De o călduroasă apreciere s-au bucurat atît piesele corale, dansurile și cîntecele popu­lare românești și germane, cit și recitările din opera genialului poet Nikolaus Lenau, omagiat în acest fel de către cadrele didactice și e­­levii liceului care-i poartă numele. OMAGIU DURABILITĂȚII 1 DRAPELUL ROȘU-S.020 contraste .n­ * rr.\ î­n cotidiene Cu orzul in... sac Postul de miliție din Biled a fost sesizat că de la ferma nr. 4 a I.A.S. Șandra au dispărut 9 sari cu orz. S-au întreprins cercetări urgente și orzul a fost „recoltat“, după citeva ore, dintr-un lan de floarea-soarelui unde fusese ascuns de către „cul­tivatori necinstiți”-a durat prea mult și au fost identificați și aceștia­­ se numesc Petru Ni­cola și Ioan Crăciun, ambii din Iecea Mare, care vor primi acum pedeapsa care li se cuvine. Argint in rezervor și obișnuită de muncă la punctul de frontieră Stamora Moravița. Organele vamale efec­tuează, cu atenția și respectul cuvenit, controlul asupra tu­ristului B-D. și a autoturismu­lui său. La prima vedere se pă­rea că acesta nu prezintă ... dificultăți. Dar s-au găsit, nu mai puțin de 34 kg de argint (ascunse în rezervorul de ben­zină) care urma să facă o „de­plasare“ definitivă din țară. Controlul a descoperit fapta ne­cinstitului turist, iar argintul s-a „evaporat“ din locurile unde a fost ascuns și a ajuns la desti­nație . La Timișoara , s-a „înfundat“ Dintr-unul din trenurile care au sosit de la Arad a coborit in stația C.F.R. Timișoara, Elisa­­beta Mohod, „clientă“ mai veche a organelor de miliție și a buzunarelor străine. Fiind una dintre cele mai cunoscute și „ta­lentate“ hoațe de buzunare, E. M. a vrut să-și exerseze degetele la Timișoara. Prima încercare a fă­cut-o cu portmoneul lui George Bobiceanu, în care se aflau 900 de lei. Nu și-a retras mina din buzunar, cind apăru căpitanul de miliție Ioan Cinca. „Socoteala“ au făcut-o în trei, după care E. M. a rămas să-și continue drumul de la Timișoara spre noua Sa „destinație O basculă in întuneric... Herman Seidelberger, șofer pe basculanta 31 TM 4659, aparți­nătoare Întreprinderii 13 con­­strucții,montaj aștepta nerăbdă­tor să se lase întunericul, pentru a ieși in obișnuitele lui curse nocturne la transport de nisip in beneficiul unor persoane parti­culare, de la care urma să-și pri­mească ciubucul. Dar, vorba pro­verbului, ulciorul nu merge de multe ori la apă! Întors de la balastiera Albina, H.L. a fost o­­prit de controlul organelor de miliție și amendat cu 500 lei. O lecție huria s-ar cuveni însă să primească și șeful de garaj, Ioan Miciang, care nu a aplicat in­strucțiunile de parcare a vehicu­lelor în unitate, pe timpul nopții Orice, numai muncă, nu are abia 17 ani, e robustă, să­nătoasă, dar școala a abando­nat-o după absolvirea a 7 clase și­ nici de o muncă utilă nu vrea să se apuce. In pantaloni evo­cați și bluză în culori stridente, Maria Duma, născută la Oravi­­ța, bate străzile Timișoarei cu­­treierînd barurile, restaurantele și hotelurile în compania unor cu­noscuți ocazionali. Zilele trecute, judecătoria locală s-a pronunțat in privința Măriei condamnînd-o la 2 luni închisoare contraven­țională. De asemenea, Miliția municipiului Timișoara a aplicat diverse amenzi altor tineri fără ocupații stabile, certați cu mun­ca și trăind din expediente, prin­tre care Oscar Till (domiciliat pe st­. Grigorescu 16), Vasile Stoica Cizmar­cel (flotant în lo­calitatea noastră) și Iosif Farkaș din A­rad. Are ciment de risipit" Dacă Trustul de construcții Ti­mișoara are beton sau ciment de risipit, îl privește. Dar de ce-l împrăștie cu atît „generozitate“ pe străzile orașului, asta n-o mai înțelegem. Aducem la cunoștința conducerii T.C.T. că din nou, din lipsa etanșeizării caroseriei și din pricina virajelor bruște, in vi­teză, basculantele din parcul uni­tății împroașcă cu ciment caro­sabilul și trotuarele Timișoarei­ S-a calculat că un singur vehi­cul (31 TM 1549 condus de Iosif Poty) a lăsat un oraș cire care însumează o cantitate de 200 kg. Murdărirea străzilor are insă consecințe nu numai de ordin es­tetic ci poate provoca grave ac­cidente de circulație. Rubrică redactată de : N. PISTVU și C. POPESCU 1

Next