Drapelul Roşu, octombrie 1970 (Anul 26, nr. 7998-8024)
1970-10-27 / nr. 8020
020 Despre muncitorii, tehnicienii și inginerii care lucrează in cadrul serviciilor mecanic-șef se vorbește, mai totdeauna, cu rezervă. Nu faptului întîmplător, ci în virtutea că sectoarele de întreținere și reparații sunt privite ca niște compartimente „auxiliare". Cu prilejul adunării generale de dare de seamă și alegeri a organizației de bază — mecanic-șef de la întreprinderea „Industria linii“ — Timișoara, co .......... miniștii de aici au încercat însă — și au reușit — să dea un răspuns celor ce gindesc așa că pierd din vedere un element esențial : acela că oamenii din tocmai sectoarele auxiliare sunt cei care asigură „pulsul“ întregii activități din unitățile industriale. In sprijinul acestei afirmații s-au adus o seamă de exemple, oferite de experiența proprie, dovedind că organizarea compartimentului de întreținere și reparații constituie unul din factorii principali ai folosirii cu eficiență ridicată a utilajelor și instalațiilor din dotare. Tocmai de aceea, au ales, și bine au făcut, ca temă dominantă a dezbaterilor combaterea tendinței de a se obține de la agregate maximum de randament, fără a se respecta deficele de întreținere și reparații. — Nu se poate spune că pînă acum organizația noastră de bază n-ar fi pus în centrul preocupărilor sarcinile majore care ne revin nouă, celor de la întreținere. Rezultatele vorbesc de la sine. Ele au fost înfățișate în darea de seamă, dar nu trebuie să ne mulțumească, întrucît colectivul nostru, cu inimosul său nucleu de comuniști, este capabil de mai mult — afirma, printre altele, șeful centralei termice, Ion Bîrsan. In primele nouă luni ale anului, planul de energie electrică a fost depășit cu 366.000 kw/oră ; de asemenea, s-au efectuat la termen și la înalt nivel calitativ reparațiile capitale de la depozitul de stofe, casa de pompe, ventilația apreturi etc. Toate acestea dovedesc că organizația de bază a exercitat o influență pozitivă asupra întregii activități economice. Dar, așa după cum le este caracteristic comuniștilor, mulți dintre participanții la dezbatere au scos la iveală acele laturi ale muncii politice care trebuie întărite în viitor, pentru ca munca să fie și mai rodnică. Dacă în ultimul timp s-a constat o participare mai puțin satisfăcătoare la discuții în cadrul adunărilor de partid sau la consfătuirile de producție — afirma comunistul Alexandru Szabó — și dacă vin propuneri și inițiative mai puține, aceasta se datorește faptului că biroul organizației de bază, n-a fost totdeauna receptiv la problemele ridicate de comuniști, iar conducerea tehnico-administrativă n-a găsit rezolvarea corespunzătoare a sesizărilor oamenilor muncii. Cind fac această afirmație am în gînd un exemplu nu prea îndepărtat E vorba de adunările generale ale salariaților în care s-au dezbătut sarcinile de plan din viitorul cincinal. Pe noi nu ne-a onorat cu prezența nici un tovarăș din conducerea întreprinderii — fără să mai vorbim de cea a combinatului. După acea părere, cred că biroul organizației de bază trebuia să se „bată“ mai mult pentru ca cineva din cele două conduceri să participe cel puțin la această adunare a salariaților, pentru a asculta doleanțele noastre, propunerile și măsurile ce se impun. Altfel, noi spunem, noi auzim, cum s-a întîmplat in majoritatea cazurilor. Ideea necoordonării acțiunilor dintre serviciile producție și mecanic-șef, ca urmare a nesoluționării propunerilor ce vin de la masa de salariați, a fost subliniată și de comunistul Ion Goanță, șef de echipă. „Ar fi destule exemple — spunea el — despre evoluția nesatisfăcătoare, cu consecințe economice negative a unor utilaje folosite nerațional în întreprinderea noastră. Dar nu pe acestea le voi aduce în discuție, ci un caz recent care vorbește de la sine despre ceea ce se spune că „nu știe strigă ce face dreapta“. Să explic chiar zilele acestea am luat in lucru repararea capitală a unei garde care a depășit de mult numărul orelor ee funcționare. Dar n-am apucat bine s-o demontăm că a și venit dispoziția s-o remontăm, spunîndu-ni-se că se amină reparația. Dacă așa stau lucrurile, mă întreb ce rost mai au graficele și planificările noastre dacă noi înșine le ignorăm ? In contextul aceleiași atitudini intransigente față de neajunsuri s-au înscris și discuțiile purtate de comuniștii Mircea Mureșan, Ervin Ottschofski, Alexandru David, Teodor Pop și alții. In cele mai multe cazuri, trăsătura definitorie a observațiilor lor a constituit-o analiza lucidă a situației, dezvăluirea deschisă a lipsurilor, a cauzelor care le-au generat, respingerea justificărilor nefondate, căutarea căilor celor mai judicioase pentru îmbunătățirea muncii. Ei au adus astfel critici îndreptățite insuficientei preocupări a conducerii secției pentru asigurarea materialelor și pieselor de schimb necesare efectuării reparațiilor la timp și de bună calitate, subliniind necesitatea întăririi controlului de partid. S-a insistat, de asemenea, în mod deosebit asupra măsurilor ce trebuie întreprinse pentru a determina o participare mai intensă a cadrelor de specialitate la organizarea rațională a compartimentelor de muncă, precum și adoptarea de măsuri eficiente privind îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale. Din polarizarea tuturor discuțiilor purtate și a propunerilor făcute cu această ocazie a rezultat hotărîrea fermă și unanimă a comuniștilor de a ridica pe o treaptă superioară întreaga activitate a organizației de partid — condiție esențială a mobilizării maselor la înfăptuirea prevederilor noului cincinal, a sarcinilor ce decurg din programul adoptat de cel de-al X-lea Congres al partidului. CONSTANTIN PETRE Adunările pentru dări de seamă și alegeri TRĂSĂTURA Din GRIJA PENTRU INTREJIEREÂ A DISCUȚIILOR: UTILAJELOR SĂPTĂMÎHA ECONOMIEI (Urmare din pag. 1) curente și obligațiuni cu cîștiguri. Astfel, cetățenii care doresc ca economiile lor să sporească prin dobînzi au la dispoziție libretul de economii cu dobîndă. In sprijinul celor care economisesc pentru a construi locuințe proprietate personală s-au introdus în ultimii ani două instrumente specifice: libretul de economii pentru construirea de locuințe și libretul de economii cu ciștiguri în materiale de construcție. Cetățenii care doresc să-și asigure, pe lingă dobînzi și cîștiguri în mobilă, televizoare, aragazuri cu butelii și alte obiecte, au la dispoziție libretul de economii cu dobîndă și ciștiguri. Mult solicitat de depunători este și libretul de economii cu dobîndă și cîștiguri în autoturisme, la o tragere la sorți trimestrială acordîndu-se sute de autoturisme de diferite mărci. Amatorii de drumeții au la dispoziție libretul de economii pentru turism. Cîștigătorii care efectuează excursii individuale în străinătate primesc, la cerere, o parte din valoarea cîștigului, adică 3.000 lei în valuta țării în care se deplasează. Cetățenii care preferă cîștigurile în bani, au la dispoziție libretul de economii cu cîștiguri și obligațiunile C.E.C. Cei care doresc să aibă asigurată o cale comodă de achitare in termen a unor plăți periodice către unități prestatoare de servicii și să beneficieze, în același timp, și de dobînzi, au la dispoziție contul curent personal. Titularii acestor conturi, cu ajutorul carnetelor de cecuri, pot efectua fără a utiliza bani în numerar diferite plăți pentru procurarea de mărfuri, pentru prestări de servicii și pentru achitarea altor sume datorate organizațiilor socialiste. Micilor depunători, unitățile C.E.C. le pun la dispoziție instrumente de economisire specifice vîrstei și preocupărilor lor : cecurile de economii școlare și foaia cu timbre de economii. Din acest an, filialele C.E.C. efectuează o nouă operațiune de deservire a populației și anume acordarea de credite pentru construirea de locuințe proprietate personală. In condiții statornicite prin lege, C.E.C.-ul acordă salariaților împrumuturi pentru construirea avansurilor minime, pentru completarea avansului constituit din mijloace proprii in vederea încheierii de contracte cu organizațiile care construiesc asemenea locuințe. „Săptămîna economiei“ va constitui și în acest an un bun prilej pentru organizarea la Timișoara, în colaborare cu Direcția comercială județeană, a unui concurs de vitrine, avind ca temă popularizarea ideii economisirii la C.E. pentru procurarea unor bunuri de valoare mai mare și de folosință îndelungată. De asemenea, in cea de-a doua zi a „Săptămînii economiei” în toate școlile din județ se va organiza „ziua elevului econom”, împreună cu Comitetul județean pentru cultură și artă se vor organiza acțiuni de popularizare a avantajelor economisirii la C.E.C. „Săptămîna economiei“ va fi folosită la fiecare unitate C.E.C. din cadrul Direcției noastre pentru o temeinică popularizare a avantajelor și foloaselor economisirii, pentru îmbunătățirea in continuare a deservirii populației și continua dezvoltare a acțiunii de economisire. J. L..******* Secția sculărie de la U.M.T. este dotată cu utilaje moderne cu ajutorul cărora se execută lucrări de precizie. Economii la prețul de cost Conștient de certele avantaje ce rezultă dintr-o programare judicioasă a producției, colectivul serviciului de organizare a Producției și a muncii din cadrul Combinatului textil nr. 2 a întocmit un studiu privind programarea producției la filatura cardată și pieptănată, pe loturi Aplicarea studiului a necesitat dotarea secțiilor cu țevi de material plastic, loturile fiind delimitate cu țevi colorate diferit, ca de altfel și amenajarea spațiilor de depozitare. Economiile preconizate a se obține anual se ridică la 600 000 lei ceea ce reflectă avantajele ce se obțin din aplicarea studiilor de organizare științifică a producției. L I scene ecrane MARȚI, 27 OCTOMBRIE 1970—I Teatrul „Matei Millo" : CĂLĂTORIE PRIN CONCURS (19,30)CINEMATOGRAFE 1~I Moderni 100 DE CARABINE (8, 14,30, 16,45, 19, 21); 11, □ Arta : MAYERLING (8,30, 14,30, 17,30, 20,30) ; O Parc : PAN WOLODYJOVSKI (10, 14, 17, 20) ; □ Studio : DREPTUL DE A TE NAȘTE (11, 15, 17, 19, 21) ; □ Melodia : TONY, ȚI-AI IEȘIT DIN MINȚI (9, 11, 15, 17, 19, 21); 1) Victoria : FAMILIA NOASTRĂ TRĂSNITĂ (10, 16, 18, 20) ;) MUncitoresc — Fratella : TIMIDUL (15, 17, 19) ; n Steaua roșie — Mehala . NU VOR FI DIVORȚURI (15, 17, 19); LUGOJ □ 23 August : PROFESORUL INFERNULUI ; CI Victoria : FATA DIN PARC ; □ I.T.L. : LUPII ALBI: SlN NICOLAI ÎL MARE □ Arta i FAMILIA TOTH DETA □ Parc : DIN UMBRA ANCHETATORUL BUZIAȘ n Dinamo : „24—25” NU SE INAPOIAZA JIMBOLIA □ Flacăra : DANSIND SIRTAKI ; I—1 30 Decembrie : TATAL MEU, CĂPITANULFĂGETI—1 30 Decembrie: OCOLUL v v PENTRU 27 OCTOMBRIE Vreme nestabilă cu cerul temporar noros. Izolat vor cădea averse de ploaie iar în munți îin soare. Vîntul va sufla moderat cu unele intensificări temporare din sud vest și vest. Temperatura staționară, minimele noaptea vor fi cuprinse intre 2 și 7 grade, iar, maximele ziua intre 10 și 16 grade. PENTRU 28 și 29 OCTOMBRIE Vremea devine schimbătoare cu cerul noros și cu ploi locale. Temperatura staționară. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE Vreme nestabilă cu cerul temporar noros, se vor semnala precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperatura staționară. Cronica muzicală O nouă speranță timișoreană: Alexandra Guțu Concertul săptăminal al Filarmonicii a programat pe dirijorul jaister Köniz de la Filarmonica din Schwerin (R.D.G.) )intr-un program ett*e^ritat venise atractiv prin simpla înscriere a „Eroicii“ lui Beethoven. Punctul dedicat prim-audițiilor a fost ales din creația unui compatriot al dirijorului, Hans Wolfgang Sachse, „Simfonia serena“. O lucrare care-și justifica seninătatea anunțată in titlu prin teme cu caracter dansant, vioi, de alură populară- Dar Sachse se menține U nivelul unor prelucrări „cuminți“, nedepășind un aspect modest, ca limbaj orchestral. Interpretarea filarmonicii a fost corectă: ne-a plăcut efectul corzilor cu timpanul, ori evoluția șugubentă a flautului în partea I, mai puțin intonația cornului englez în partea a II-a. Versiunea Simfoniei a III-a de Beethoven, oferită de dirijorul german, a fost o viziune macroscopică a partiturii, excelentă poate intr-un expozeu didactic, dar mai puțin interesantă azi, cind dirijorii ne-au obișnuit cu citeva versiuni frumoase, bogate in plastia imaginilor sonore. Schema patrată de tactare a influențat serie de elemente interpretative, subominînd ceva din fluența, din liantul ce trebuie să unească imperceptibil, diversele secțiuni ale acestei lungi simfonii. Corect, dirijorul Walter König a subliniat cu precădere tezismul metric, preocupîndu-l mai puțin de expresia ritmică. Nuanțele sale au fost adesea o lecție de pianissimo orchestral, dar fluctuațiile dinamice au fost gândite rigid, pornind perseverent de la aceeași intensitate (de altfel și gestul prin care estompa orchestra în eventualele momente ale Marșului funebru erau de o amploare ce prejudicia atmosfera). Un dirijor care a muncit mult, epuizîndu-se adesea pentru a sublinia efecte oratorice, dorind să întruchipeze viziunea interpretativă a lui Beethoven de acum citeva decenii. Satisfacția concertului a fost aceea de a descoperi în rîndul tinerilor instrumentiști ai filarmonicii un talent tare se impune cu o neobișnuită forță. Tînăra violoncelistă Alexandra Guțu, crescută in ambianța de serioasă cultură muzicală a Liceului de muzică din Timișoara (violoncel prof. Al Boroș, muzică de cameră ( Cuteanu) care după anii de perfecționare la Conservatorul bucureștean s-a reîntors matură, dăruindu-ne ceva din bucuria așteptării împlinite. Vigoarea talentului întrezărit la eleva de liceu s-a relevat azi, improspătînd viața noastră artistică cu perspectiva unor virtuale și promițătoare manifestări. De multe ori cind asculți întiia dată un interpret, ai brusc revelația valorii lui. Tînăra solistă Alexandra Guțu prefigurează darul de a polariza spontan atenția spre ea. Tonul său este deosebit de frumos permițîndu-ți să descoperi la tot pasul calități muzicale excelent etalate: sensibilitatea deosebit de expresivă, intonația îngrijită, o degajare tehnică reconfortantă (mai puțin clară poate pe parcursul părții a lll-a, din cauza unui tempo exagerat). Frazarea, cu o intuiție sigură a climaxului melodic, aplombul și nervul solistei fac și mai atrăgătoare personalitatea tinerei interprete. O așteptăm pe curind să confirme aceste speranțe, atît solistic, cit și intr-o mult rîvnita formație camerală stabilă, care să parcurgă în prodigiosul elan al tinereții, lungul șir de capodopere ce se cuvin, și la Timișoara, audiate, DORU MURGU +.m ml*' MARȚI, 27 OCTOMBRIE 18,00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18,05 Campionatele mondiale de gimnastică. Finala feminină pe aparate Transmisiune directă de la Ljubljana. 18,35 „Bastonul de mareșal“ Despre calitățile necesare realizării în profesiunea aleasă. 19,15 Anunțuri—publicitate 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 10,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Masă rotundă Tv . Probleme anti-epidemice de actualitate. 10,30 Seară de teatru : „O scrisoare pierdută“ de Ion Luca Caragiale. Spectacol al Teatrului Național „I.L. Caragiale“, înregistrat în anul 1969. 22:30 Prim plan. Dumitru Dumitru, Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S. Pietroiu. 23,00 Telejurnalul de noapte. ANSAMBLUL TIMIȘUL — IN FAȚA PUBLICULUI Cu spectacolul susținut vineri seară pe scena Casei de cultură a studenților, Ansamblul „Timișul“ a inaugurat deschiderea stagiunii Casei de cultură a municipiului Timișoara. Programul a cuprins cîntece și jocuri populare din Banat și din celelalte zone ale țării. Și-au adus contribuția soliștii vocali Rica Morariu, Tiberiu Ceia, Mircea Mioc, Monica Mircea, Viorica Ghercea și formația de dansuri populare care a făcut cunoscut printr-un bogat repertoriu frumusețea jocului popular românesc din Banat, Muntenia, Oltenia, Năsâud, Făgăraș și Oaș. Spectacolul de vineri seara, urmărit de peste 500 de timișoreni a lăsat o frumoasă impresie atît prin varietatea repertoriului cit și prin ținuta artistică. Conducerea muzicală aparține prof. Laza Cnezevici, iar coregrafia este asigurată de prof. Emilian Dumitru. (Urmare din pag. I) numit Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, precum și organelor județene și municipale de partid și de stat, cadrelor didactice, pentru grija și dragostea cu care sunt înconjurați și ocrotiți școlarii patriei. Tovarășul Iacob Neumann, delegatul Ministerului Invățămîntului a transmis din partea Ministerului Invățămîntului tuturor participanților la sărbătoare un cordial salut, cele mai calde felicitări urări de sănătate și fericire. Verși bitorul a dat apoi citire mesajului adresat învățătorilor, profesorilor și elevilor Liceului Nikolaus Lenau de către Ministerul învățămîntului „Directivele C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea învățămintului, Legea invățămîntului, se specifică în mesaj constituie pentru colectivele didactice însemnate programe pentru ridicarea nivelului general de cultură al întregului popor, pentru a transmite tineretului marile cuceriri ale gândirii umane, pentru a-1 forma în Spiritul înaltelor idealuri ale socialismului și comunismului, ale păcii și prieteniei între popoare, îndeplinirea acestui luminos program de înflorire a școlii noastre «ere să ne sporim eforturile, să muncim cu entuziasm, să ne perfecționăm continuu pentru a putea contribui la binele și prosperitatea poporului nostru. Cu prilejul acestei aniversări centenare a școlii noastre, vă adresăm, dragi elevi, îndemnul de a munci cu rîvnă în minunații ani pe care vi-i petreceți pe băncile școlii, să vă însușiți comorile științei și culturii pe care cu fiecare lecție vi le transmit vrednicii voștri profesori, pentru a putea duce mai departe opera de desăvîrșire a socialismului în țara noastră, pentru a face să înflorească și să se ridice pe culmi mai înalte scumpa noastră patrie, România socialistă Vă rog să-mi permiteți ca în acest moment solemn, cind întoarcem prima filă a celui de-al doilea veac din istoria școlii dv. să urez corpului didactic, elevilor și dumneavoastră, dragi cetățeni ai acestui oraș, multă sănătate, fericire și noi succese“. Transmițînd salutul inspectoratului școlar județean, calde urări de noi succese colectivului didactic, elevilor liceului sărbătorit, prof. Petru Radu, inspector general, sublinia realizările obținute de școlile timișene, printre care și Liceul Nikolaus Lenau in domeniul instruirii și educării tinerei generații. „Ridicarea continuă a calității procesului de învățămint la nivelul cerințelor actuale, a relevat vorbitorul, sarcinile de bază ce stau în fața cadrelor didactice, impun o mai mare preocupare pentru pregătirea didactică și de specialitate a profesorilor și învățătorilor. Inspectoratul școlar va avea mereu in preocupare găsirea de noi forme de informare și documentare, de organizare mai temeinică a dezbaterilor metodice, pentru a asigura o pregătire intelectuală superioară pe fondul unei largi culturi generale, o intensă specializare, o temeinică pregătire ideologică“. In numele Consiliului național și județean al oamenilor muncii de naționalitate germană și în calitate de fost elev al liceului prof. dr. Petru Samoth, de la Universitatea timișoreană, a adresat cuvinte de felicitare cadrelor didactice și elevilor liceului, rememorînd totodată citeva din momentele pe care le-a trăit ca elev cu mai bine de patru decenii în urmă. „Fac parte din promoția 1928, a spus dînsul, promoție care a intrat pe băncile acestui liceu exact cu 50 de ani înainte. Liceul împlinea atunci 50 de ani. Dacă ar fi fost sărbătorit, cum se intîmplă astăzi, aș fi putut să trăiesc aceleași emoții pe care le trăiți voi acum, dragi elevi, și să-i cunosc pe primii absolvenți. Peste o jumătate de veac veți prelua voi rolul meu și vă veți adresa unor tineri care duc mai departe, spre noi culmi, ștafeta unor bogate tradiții“. Elevul Peter Dewald din clasa a X-a s-a angajat, în numele colegilor, să-și însușească un bogat bagaj de cunoștințe, să se integreze cu entuziasm, după absolvire, în rîndul oamenilor muncii, pentru a-și aduce obolul la continua înflorire a României socialiste. In aplauzele celor prezenți s-a citit textul telegramei adresată profesorilor și elevilor liceului de către tovarășul Leonte Răutu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri : „Călduroase felicitări cu prilejul aniversării centrenaruilui. Doresc colectivului de cadre didactice al liceului să fie și pe viitor la înălțimea nobilei misiuni ce revine școlii românești în societatea noastră socialistă“. Intr-o atmosferă de entuziasm general, cadrele didactice și elevii liceului, întreaga asistență, au hotărât să trimită o telegramă Comitetului Central al partidului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, personal, în care se spune : „In acest moment solemn prilejuit de sărbătorirea centenarului Liceului Nikolaus Lenau din Timișoara, corpul didactic, elevii, întregul personal al școlii, oaspeții, foștii elevi cu tîmple ninse sau în anii deplinei maturități, ne exprimăm sentimentele de profundă recunoștință față de Partidul Comunist Român, față de Comitetul său Central, față de dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, pentru nețărmurita grijă pe care o acordați școlii și slujitorilor ei, pentru condițiile tot mai bune de muncă și viață. Ne exprimăm, în această adunare, angajamentul nostru solemn de a fi mereu ziditori de noi cunoștințe, că vom educa tineretul școlar în spiritul dragostei fierbinți față de partid, al frăției dintre oamenii muncii români cei aparținînd naționalităților conșt locuitoare, al hotărîrii de neclintit, de a duce mai departe opera măreață de construcție a socialismului și comunismului pe minunatul pămînt al României“. In continuare, formațiile artistice de amatori ale școlii, impreună cu Corul „Schubert" și Ansamblul Casei pionierilor din Timișoara au prezentat un amplu și interesant program artistic. De o călduroasă apreciere s-au bucurat atît piesele corale, dansurile și cîntecele populare românești și germane, cit și recitările din opera genialului poet Nikolaus Lenau, omagiat în acest fel de către cadrele didactice și elevii liceului care-i poartă numele. OMAGIU DURABILITĂȚII 1 DRAPELUL ROȘU-S.020 contraste .n * rr.\ în cotidiene Cu orzul in... sac Postul de miliție din Biled a fost sesizat că de la ferma nr. 4 a I.A.S. Șandra au dispărut 9 sari cu orz. S-au întreprins cercetări urgente și orzul a fost „recoltat“, după citeva ore, dintr-un lan de floarea-soarelui unde fusese ascuns de către „cultivatori necinstiți”-a durat prea mult și au fost identificați și aceștia se numesc Petru Nicola și Ioan Crăciun, ambii din Iecea Mare, care vor primi acum pedeapsa care li se cuvine. Argint in rezervor și obișnuită de muncă la punctul de frontieră Stamora Moravița. Organele vamale efectuează, cu atenția și respectul cuvenit, controlul asupra turistului B-D. și a autoturismului său. La prima vedere se părea că acesta nu prezintă ... dificultăți. Dar s-au găsit, nu mai puțin de 34 kg de argint (ascunse în rezervorul de benzină) care urma să facă o „deplasare“ definitivă din țară. Controlul a descoperit fapta necinstitului turist, iar argintul s-a „evaporat“ din locurile unde a fost ascuns și a ajuns la destinație . La Timișoara , s-a „înfundat“ Dintr-unul din trenurile care au sosit de la Arad a coborit in stația C.F.R. Timișoara, Elisabeta Mohod, „clientă“ mai veche a organelor de miliție și a buzunarelor străine. Fiind una dintre cele mai cunoscute și „talentate“ hoațe de buzunare, E. M. a vrut să-și exerseze degetele la Timișoara. Prima încercare a făcut-o cu portmoneul lui George Bobiceanu, în care se aflau 900 de lei. Nu și-a retras mina din buzunar, cind apăru căpitanul de miliție Ioan Cinca. „Socoteala“ au făcut-o în trei, după care E. M. a rămas să-și continue drumul de la Timișoara spre noua Sa „destinație O basculă in întuneric... Herman Seidelberger, șofer pe basculanta 31 TM 4659, aparținătoare Întreprinderii 13 construcții,montaj aștepta nerăbdător să se lase întunericul, pentru a ieși in obișnuitele lui curse nocturne la transport de nisip in beneficiul unor persoane particulare, de la care urma să-și primească ciubucul. Dar, vorba proverbului, ulciorul nu merge de multe ori la apă! Întors de la balastiera Albina, H.L. a fost oprit de controlul organelor de miliție și amendat cu 500 lei. O lecție huria s-ar cuveni însă să primească și șeful de garaj, Ioan Miciang, care nu a aplicat instrucțiunile de parcare a vehiculelor în unitate, pe timpul nopții Orice, numai muncă, nu are abia 17 ani, e robustă, sănătoasă, dar școala a abandonat-o după absolvirea a 7 clase și nici de o muncă utilă nu vrea să se apuce. In pantaloni evocați și bluză în culori stridente, Maria Duma, născută la Oravița, bate străzile Timișoarei cutreierînd barurile, restaurantele și hotelurile în compania unor cunoscuți ocazionali. Zilele trecute, judecătoria locală s-a pronunțat in privința Măriei condamnînd-o la 2 luni închisoare contravențională. De asemenea, Miliția municipiului Timișoara a aplicat diverse amenzi altor tineri fără ocupații stabile, certați cu munca și trăind din expediente, printre care Oscar Till (domiciliat pe st. Grigorescu 16), Vasile Stoica Cizmarcel (flotant în localitatea noastră) și Iosif Farkaș din Arad. Are ciment de risipit" Dacă Trustul de construcții Timișoara are beton sau ciment de risipit, îl privește. Dar de ce-l împrăștie cu atît „generozitate“ pe străzile orașului, asta n-o mai înțelegem. Aducem la cunoștința conducerii T.C.T. că din nou, din lipsa etanșeizării caroseriei și din pricina virajelor bruște, in viteză, basculantele din parcul unității împroașcă cu ciment carosabilul și trotuarele Timișoarei S-a calculat că un singur vehicul (31 TM 1549 condus de Iosif Poty) a lăsat un oraș cire care însumează o cantitate de 200 kg. Murdărirea străzilor are insă consecințe nu numai de ordin estetic ci poate provoca grave accidente de circulație. Rubrică redactată de : N. PISTVU și C. POPESCU 1